Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Voi reveni cu ceea ce voi obține eu, dar am fost încurajată de multi care au trecut prin aceiași situație, că aceste despăgubiri trebuie acordate toate odată și nu eșalonat, pt că și ei au câștigat în instanță acest lucru.
Ar fi fost util pentru cei care din păcate vor trece prin asemenea situații neplăcute să știe că legea și instanțele le dau câștig de cauză, iar angajatorii sunt buni de plată atunci când comit ilegalități.
Da, CC constata că restabilirea legalităţii, ca efect al nulităţii, implică restabilirea situaţiei anterioare. Aceasta presupune ca persoana în cauză, ca urmare a anulării concedierii, să ajungă la situaţia de a-şi recupera toate drepturile de care a fost deposedată prin actul nelegal al angajatorului, respectiv să îşi recupereze statutul de salariat, funcţia sau postul, locul de muncă, să primească salariul retroactiv cu titlu de despăgubiri şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat.
Având în vedere cele expuse, Curtea constată că aspectele invocate de autorul excepţiei, în realitate, nu vizează o problemă ce ţine de contenciosul constituţional, ci este o problemă de interpretare şi aplicare a legii, ce este atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CC "respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar...."
Definitivă şi general obligatorie.
Cu tot respectul, dar situațiile sunt identice, nu am zis că se aplică, dar poate fi invocata. Rămâne de văzut ce hotărăște instanța, pt că eu voi demara executarea silita, dacă nu îmi vor fi acordate despăgubirile.
Decizia nr. 355/2011 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, poate fi invocata și pt aceiași situație din OUG 115/2023, având exact același text cu cel din OUG 71/2009.
Ținând cont de decizia Curții Constitutionala- decizia nr. 355/2011 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, îmi permit să va contrazic, considerând situațiile similare:
"Deşi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, cu modificările şi completările ulterioare, nu fac diferenţa explicită între drepturile salariale obţinute prin sentinţe judecătoreşti definitive şi executorii în cazul salariaţilor din instituţiile publice care au obţinut o majorare sau o completare a acestor drepturi, prin care li s-au acordat anumite sporuri, prime etc. la salariul stabilit prin contractul individual de muncă, şi drepturile salariale cuprinse în contractul individual de muncă, se poate reţine că întinderea de aplicare a acesteia, aşa cum de altfel reiese şi din titlul său, este circumscrisă la hotărâri judecătoreşti prin care au fost acordate drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar şi nu la hotărâri judecătoreşti prin care instituţiile publice sunt obligate la plata unor sume de bani în favoarea salariaţilor ca urmare a concedierilor efectuate în mod netemeinic sau nelegal.
Prin urmare, una este situaţia în care anumite categorii de salariaţi au sesizat instanţele judecătoreşti pentru a obţine aplicarea unor dispoziţii legale prin care să obţină o majorare a drepturilor salariale, majorare care le-a fost refuzată de angajator tocmai pe motivul că acele dispoziţii legale nu se aplică, şi alta este situaţia în care un salariat a sesizat instanţa pentru ca aceasta să constate concedierea sa nelegală şi să dispună revenirea la situaţia anterioară, prin urmare să restabilească ordinea de drept încălcată.
În prima situaţie este vorba de obţinerea unor drepturi de natură salarială care nu au fost acordate prin procedura normală şi nu este cazul a distinge motivele pentru care angajatorii instituţii publice - nu au acordat aceste drepturi, iar drepturile astfel obţinute grevează bugetul public fără ca Guvernul să aibă posibilitatea să angajeze cheltuieli de natură salarială prin bugetul de stat.....
....Persoanele care au câştigat în instanţă drepturi salariale ca urmare a concedierii, după ce instanţa de judecată a stabilit că aceasta a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, aşa cum este prevăzut în art. 78 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, se află în altă situaţie juridică decât cea vizată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009.
Potrivit prevederilor invocate din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, iar la solicitarea salariatului instanţa care a dispus anularea concedierii va repune părţile în situaţia anterioară emiteri actului de concediere.
Potrivit principiului de drept quod nullum est, nullum producit effectum, consecinţele juridice ale aplicării sancţiunii nulităţii constau, pe de o parte, în lipsirea actului de efectele contrarii normelor ce ar fi trebuit avute în vedere la încheierea sa şi, pe de altă parte, în restabilirea legalităţii.
Or, restabilirea legalităţii, ca efect al nulităţii, implică restabilirea situaţiei anterioare. Aceasta presupune ca persoana în cauză, ca urmare a anulării concedierii, să ajungă la situaţia de a-şi recupera toate drepturile de care a fost deposedată prin actul nelegal al angajatorului, respectiv să îşi recupereze statutul de salariat, funcţia sau postul, locul de muncă, să primească salariul retroactiv cu titlu de despăgubiri şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat."
Totusi despagubirile nu sunt drepturi salariale, pt ca instanta ar ordona plata drepturilor salariale retroactiv, Instanta le numeste despagubiri cu o valoare echivalenta salariilor...
In urma unei hotărâri judecătorești executorii s-a stabilit că: „obligă pârâta la plata unei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, actualizate cu rata de inflație. Obligă pârâta să plătească reclamantei dobânda legală penalizatoare aferentă debitului de la data scadentei fiecărei obligații până la data plății efective.”
Întrebarile sunt:
1. Pt aceasta situație se aplica prev. Art. IX din OUG 115/2023?
2. Aceste despăgubiri sunt încadrate în Codul fiscal ca venituri asimilate salariilor cf. Art. 76 și sunt impozitate sau sunt încadrate conform art. 62 alin. 3, lit h și nu sunt impozitate?
avocatnet.ro explicăm legislația
