Decizie a Curtii Constitutionale

Buna ziua.Sunt in proces cu fostul angajator, drepturi salariale restante, la termenul din data de 26-01-2010 instanta a dispus, ca urmare a invocarii de catre firma-parate a exceptiei de neconstitutionale a prev. art.11 din Codul muncii, a dispus sesizarea Curtii Constitutionale, suspendand procesul pe perioada soluţionării excepţiei
In octombrie CC s-a pronuntat asupra acestei exceptii, pe data de 07-01-2011 a aparut si in Monitorul Oficial
1) suspendarea proceselor pe exceptie de neconstitutionalitate poate fi mai mare de un an de zile?
2) in afara de tergiversarea procesului(scop urmarit de fostul angajator) ce impact are aceasta decizie a CC asupra instantei de judecata si a partilor din litigiu?
3) cum se "desfasoara ostilitatile" la primul termen dupa reluarea procesului?
4) pot depune in timpul sedintei, inscrisuri/cereri/precizari etc. daca partea adversa nu se prezinta (lipsa de procedura)?




DECIZIA Nr.1.302
din 14 octombrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii

Publicată în Monitorul Oficial nr.16 din 07.01.2011


Acsinte Gaspar
- preşedinte
Aspazia Cojocaru
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea ªtefan Minea
- judecător
Ion Predescu
- judecător
Puskás Valentin Zoltán
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Patricia Marilena Ionea
- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "DGS Grup Security" - S.R.L. din Focşani în Dosarul nr.3.238/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că autorul excepţiei solicită, în realitate, modificarea textului de lege criticat.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 26 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr.3.238/91/2009, Tribunalul Vrancea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii.
Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "DGS Grup Security" - S.R.L. din Focşani într-o cauză având ca obiect acordarea unor drepturi băneşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă libertatea comerţului, întrucât obligă angajatorul la plata unor sume de bani, potrivit Contractului colectiv de muncă, sume de care nu dispune.
Tribunalul Vrancea - Secţia civilă consideră că textul de lege criticat este neconstituţional, "mai ales în măsura în care se referă la drepturi stabilite prin acte normative." De asemenea, arată că stabilirea prin acte normative a nivelului minim sub care nu pot fi prevăzute drepturile salariale în contractele individuale de muncă reprezintă o încălcare a libertăţii comerţului şi a liberei iniţiative, o imixtiune a statului în desfăşurarea activităţilor economice ale societăţilor private. De asemenea, arată că art.11 din Codul muncii este neconstituţional şi în măsura în care clauzele contractului colectiv de muncă sunt obligatorii pentru societăţile mici, cu atât mai mult cu cât, potrivit art.236 alin.(2) din Codul muncii, negocierea colectivă nu este obligatorie în situaţia în care angajatorul are încadraţi mai puţin de 21 de salariaţi. Or, pentru respectarea principiului libertăţii comerţului, ar trebui să se distingă între angajatorii care sunt obligaţi la negocierea colectivă şi la încheierea contractelor colective de muncă.
Potrivit dispoziţiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146 lit.d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 5 februarie 2003, dispoziţii potrivit cărora "Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă."
Autorul excepţiei consideră că acest text de lege contravine dispoziţiilor art.45 şi art.135 alin.(2) lit.a) din Constituţie referitoare la libertatea economică şi la obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege are ca scop protejarea drepturilor salariaţilor în faţa eventualelor abuzuri ale angajatorului. Libertatea economică nu este un drept absolut, prevederile art.45 din Constituţie precizând că exercitarea acestuia se face "în condiţiile legii". În situaţia concretă a textului de lege supus examinării, restrângerea libertăţii economice este justificată tocmai de necesitatea asigurării protecţiei drepturilor angajaţilor.
De altfel, dispoziţiile art.11 din Codul muncii sunt un reflex al prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5), potrivit cărora, "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", dar şi o concretizare a principiului general de drept pacta sunt servanda.
În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la incapacitatea societăţilor mici şi mijlocii de a face faţă obligaţiilor asumate prin Contractul colectiv de muncă, Curtea constată că această problemă nu poate fi supusă analizei instanţei de contencios constituţional. Astfel, potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, obiect al controlului de constituţionalitate îl pot constitui doar prevederile dintr-o lege sau ordonanţă, dar nu şi prevederile Contractului colectiv de muncă. În acelaşi timp însă Curtea observă că prevederile art.11 din Codul muncii nu stabilesc obligaţiile pe care angajatorii şi le pot asuma prin contractul colectiv de muncă, reprezentanţii patronatului având posibilitatea negocierii drepturilor şi a obligaţiilor lor cu prilejul încheierii acestui contract.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "DGS Grup Security" - S.R.L. din Focşani în Dosarul nr.3.238/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 octombrie 2010.