Partaj judiciar si aplicarea sa

Buna dimineata tuturor,

Sunt „proaspat” descoperitor al acestui site si am ramas uimit de varietatea de probleme ridicate aici, dar mai ales de raspunsurile competente oferite de specialistii inregistrati pe acest site..
In speranta ca voi gasi si eu cateva raspunsuri de specialitate la problemele mele, mi-am permis sa postez si eu speta mea.
Nu stiu daca titlul temei este cel mai adecvat dar sper ca explicatiile din istoric, chiar daca sunt cam extinse, sa fie utile pentru raspunsurile domniilor voastre la intrebarile de la finalul textului.

SPETA:
PARTAJ JUDICIAR intre 3 mostenitori cu drepturi egale : 1 reclamant (unchi) si 2 intimati(nepotii directi ai unchiului - eu fiind unul dintre ei).
MASA PARTAJABILA: un imobil de 3 camere +anexe ,construit pe o suprafata de 1000 mp. + 3 terenuri intravilane(aprox. 6000 mp.) + 2 terenuri extravilane(aprox. 7000 mp) – situate la cca. 30 km de Bucuresti.

Scurt istoric:
Prin „bunavointa” nepotilor(intimatilor) ce poate fi usor confundata cu „prostia”, de circa 19 ani(!), unchiul nostru(reclamantul) stapaneste „abuziv” masa partajabila si obtine profituri bunicele din cultivarea terenurilor si din inchirierea sistematica (circa 8-10 ani cate 7-8 luni/an) a casei catre... aprox. 10-15 „vanzatori ambulanti” de oale, cratite si alte bunuri „achizitionate” de prin ograzile altora. Acestia sunt chiriasi „seriosi” – conationali de-ai nostri(unii ar spune „natiunea „conlocuitoare – pardon’: „inlocuitoare” ,avand in vedere natalitatea lor), care au renuntat la traditionala caruta si cainii aferenti atelajului in favoarea unor masini mai moderne(probabil pentru o eficientizare a „achizitiilor si vanzarilor” lor sezoniere).
O explicare succinta a termenilor: „bunavointa”, „prostie” si „abuziv” , folosite anterior, ar fi faptul ca acum 6-7 ani, dupa discutiile si acordul dintre nepoti(viitori intimati) la propunerea acestora catre unchiul lor (actual reclamant, apelant si 99% viitor recurent) ca acesta sa le vanda partea sa: 1/3 din casa si terenul aferent de 1000 mp iar nepotii sa-i cedeze gratis prin act notarial restul terenurilor intravilane si extravilane, bunul lor unchi a refuzat categoric acest „troc total inegal pentru unchi ” alungandu-si pur si simplu nepotii, injurandu-i si spunandu-le ca „acestia nu au nici un drept la masa partajabila” de mai sus.
Dupa aceasta fapta, nepotii(intimatii) nu l-au reclamat pe unchi(reclamant), gandindu-se ca acesta este ruda lor directa, este in varsta, este bolnav si au sperat ca gestul lui a fost doar o...”ratacire de moment” total nefericita, iar unchiul isi va reveni la normalitate. Si pentru ca fapta lor( a intimatilor) sa fie incadrata si mai convingator la „bunavointa”( sau asa zisa „prostie”) acestia (prin subsemnatul) au platit in continuare toate impozitele aferente intregii mase partajabile.

Prin 2008, la cca. 4 ani dupa alungarea nepotilor, dupa o... indelungata si indreptatita(?) asteptare a noastra, a intimatilor, s-a aratat in sfarsit si „revenirea la normalitate” a unchiului nostru prin faptul ca acesta ne-a chemat „amiabil” si pe „sest” in judecata unde a solicitat intr-un mod „grandios”(aproape totul pentru el) partajarea mostenirii comune. Probabil, sfatuit extrem de prost de avocata sa (care poate spera si acum ca va fi rasplatita cu un teren intravilan din mostenire) si profitand de asemanarea numelui sau cu al meu(cu diferenta doar la initiala tatalui), avocata unchiului a notat in cererea sa in dreptul numelui meu(ca intimat) exact adresa reclamantului !... Si astfel unchiul a primit citatia nepotului sau la adresa sa - citatie pe care a semnat-o gratios si linistit, iar astfel confirmarea de primire s-a intors semnata „in original” la instanta de catre reclamant si nu de catre intimat, asa cum ar fi fost normal. Oricum in acea perioada noi intimatii nu prea eram pe la casele noastre pentru a primi si semna citatiile. Cu toate astea Bunul DUMNEZEU a gasit o cale mai ocolita prin care sa ma instiinteze in afara tarii(unde ma aflam) de ceea ce va urma in instanta, pus la cale prin „bunavointa” unchiului nostru - si astfel sa pot interveni, chiar daca la limita, totusi in timp util.

De amintit aici ca masa partajabila se afla in localitatea de resedinta a unchiul reclamant, unde doar acesta locuieste intr-o alta casa , alta decat cea supusa partajarii ce a fost construita de catre tatal meu(defunctul frate al unchiului) si in aceasta casa batraneasca au trait bunicii mei (parintiii reclamantului) alaturi de sora unchiului(mama celeilalte intimate) – in contextul in care intimatii nu locuiesc in localitatea unde se afla intreaga masa partajabila. Un alt amanunt „nerelevant” pentru instanta dar relevant pentru termenul „prostie” utilizat anterior ar fi ca dupa decesul fratilor sai(parintii intimatilor) „bunul nostru unchi” si-a insusit prin proprie vointa, in liniste si in totalitate bunurile ramase de pe urma surorii sale, lasand casa batraneasca „aerisita” complet de toate bunurile existente. Ceea ce este cel mai DUREROS este ca una dintre colectiile complete, rare si legate in piele, de volume ale lui Alexandre Dumas – proprietate a defunctei mele matusi(mama celuilalt intimat) a fost utilizata de catre unchiuletul nostru in...”fundul curtii sale” la propriu si la figurat, pe post de hartie igienica !!!...

Ca sa nu mai lungesc contextul in care a aparut aceasta speta si rezumand:

Reclamantul a stapanit in exclusivitate toata masa partajabila de la decesul defunctilor din 1993 si pana in prezent (lucru recunoscut in scris de reclamant chiar prin actiunea pe care acesta a inaintat-o instantei), refuzand in toata aceasta perioada .accesul intimatilor la masa partajabila .

Calitatea mea : intimat care a cumparat toate drepturile litigioase(de mostenire) de la al 2-lea intimat si care in instanta a avut in permanenta procura de reprezentare de la al 2-lea intimat.

Prima instanta :
Reclamantul: cere in totalitate imobilul+terenurile intravilane si 1/3 din terenurile extravilane.
Intimatul: cere impartirea corecta prin atribuirea a 2/3 din masa partajabila(in urma dobandirii drepturilor litigioase de la al 2-lea intimat) + despagubirea de catre reclamant pentru lipsa de folosinta a terenurilor si imobilului pe ultimii 3 ani.

Instanta a acceptat urmatoarele expertize solicitate de catre parti:
 Expertiza topometrica (pt. masuratori si delimitari de terenuri) – acceptata si achitata de ambele parti.
 Expertiza în construcţii – acceptata si achitata de ambele parti.
 Expertiza agricola(pt. evaluarea bunurilor obtinute de reclamant in urma exploatarii de catre acesta a tuturor terenurilor din masa partajabila) – achitata doar de catre intimatul majoritar.
 Expertiza de evaluare ( pt. evaluarea terenurilor + reevaluarea imobilului + evaluarea veniturilor obtinute de catre reclamant prin inchirierea imobilului)

SOLUTIA PRIMEI INSTANTE:
Dupa 3 ani (!!!) intr-un final, instanta hotaraste
 atribuirea a 2/3 din masa partajabila intimatului si achitarea unei sume compensatorii catre reclamant(deoarece terenurile si imobilul nu s-au putut diviza in parti egale)
 refuza despagubirile solicitate de catre intimat pentru lipsa dreptului de folosinta a terenurilor si a imobilului – „considerand acest capat de cerere ca neintemeiat” motivand ca din expertiza agricola nu rezulta ca terenurile au fost cultivate (in ciuda rezultatelor expertului agricol care a gasit fizic pe teren si a evaluat clar in raportul sau valoarea in bani pentru culturile agricole, pomii şi vita de vie existente) . Cat despre inchirierea imobilului de catre reclamant, instanta nu aminteste nimic in ciuda probelor pe care le-am depus: martori, inscrisuri oficiale de la recensamant (unde primaria a notat calitatea de chirias a celor gasiti in imobil) + inregistrare audio-video cu persoane gasite in imobil de catre mine.

NOTA : Satul de 3 ani de „superba” instanta romaneasca nu am facut nici un apel sau recurs chiar daca m-am simtit nedreptatit de solutia instantei. Alte considerente pentru care nu am facut apel sau recurs : m-am gandit ca nu este frumos si uman sa imi chem in judecata ruda apropiata, mai ales ca acesta(reclamantul) are o varsta inaintata(74 ani) si de multe ori l-am dus la spital si l-am ajutat atat eu cat si tatal meu. Insa vorba romanului s-a dovedit plina de intelepciune si adevar: „pe cine nu lasi sa moara, acela nu te lasa sa traiesti”.

Astfel incat reclamantul introduce recurs pe care ulterior in instanta il transforma in apel.

SOLUTIA OFERITA LA APEL DE CATRE A DOUA INSTANTA:

Dupa alte 9 luni(!!!) de varii motive de amanare(din partea reclamantului) instanta respinge apelul reclamantului si obliga reclamantul la plata unei sume modice ceruta ca despagubire de catre intimat drept cheltuieli de deplasare la tribunal pentru termene. A se retine ca la a doua instanta nu am mai avut avocat, astfel cheltuielile solicitate fiind minime.
Dupa alte 3 luni de asteptare primesc prin posta motivarea sentintei. Probabil ca si reclamantul a primit motivarea instantei odata cu mine. Termenul (de 15 zile) pentru depunerea recursului expira maine
Din aceleasi sentimente amintite mai devreme, am refuzat sa fac recurs. De altfel mi se pare si lipsit de logica sa fac eu recurs la apelul facut de reclamant.
Din informatii „pe surse” am aflat ca reclamantul ar fi depus recurs.

INTREBARI:
1. Cum pot afla mai repede daca reclamantul a depus recurs (pentru a nu mai astepta un raspuns prin posta) ?
2. Care este durata maxima pentru un recurs la o astfel de speta ?
3. Mai exista vreo cale legala de a obtine despagubiri pentru lipsa drepturilor de folosinta asupra bunurilor din masa partajabila, avand in vedere ca eu nu am depus cerere pentru asa ceva decat la prima instanta, ulterior nefacand nici apel si nici recurs – in urmatoarele variante:
 Daca reclamantul a facut deja recurs
 In cazul in care nici reclamantul nu a depus recurs
4. In cazul in care reclamantul nu a depus recurs, ce posibilitate am si care este modalitatea de a obtine de la instanta o investire a hotararii ca fiind „definitiva si irevocabila” (pentru a putea vinde un teren ca sa-mi recuperez macar o parte din cheltuieli si a plati suma compensatorie catre reclamant) ?

5. Daca reclamantul nu a depus recurs(putin probabil) iar hotararea de la apel va ramane „definitiva si irevocabila” in ce unitate (maxima) de timp sunt obligat prin lege sa-i platesc suma stabilita de instanta ?

6. Ce se intampla cu plata impozitelor pentru intreaga masa partajabila pe durata intregului proces, pana la investirea definitiva si irevocabila a sentintei: cine si cum va trebui sa plateasca aceste impozite(neachitate de cel putin 4 ani) ?
Se va avea in vedere faptul ca in motivarea instantei de la apel nu se precizeaza nimic despre acest amanunt (plata impozitelor), dar in schimb instanta noteaza ca: „... din declaratiile martorilor audiati rezulta ca intimatii nu au putut exercita o posesie a bunurilor succesorale datorita unei opozitii manifeste a apelantului” ?
7. Am vreo posibilitate „tehnica si legala” de a prelungi cat mai mult data la care voi achita reclamantului suma stabilita de instanta ? – Chiar daca pot parea rautacios sa stiti ca un raspuns favorabil la aceasta ultima intrebare m-ar bucura enorm...


Va rog sa-mi scuzati eventualele greseli de exprimare juridica. Posibil ca ele sa fi fost facute dintr-un exces de zel pentru o exprimare cat mai clara.
Multumesc anticipat pentru raspunsurile dvs.