Drept de vizita minor

Avem nevoie de sfaturile voastre, deoarece nu mai stim ce altceva sa facem. Va cer parerea in numele fratelui meu, deoarece el fiind destul de ocupat nu prea are timp sa intre pe forum. Este tatal a doua fetite superbe, in varsta de 7 ani si respectiv, 1 an si jumatate. In urma divortului, ambele fetite au ramas la mama. Problema a inceput cand el si-a manifestat dorinta de a-si vedea copii, mama lor neacceptand sub nici o forma ca el sa-si vada fetele decat in prezenta ei si numai cand ea avea chef. ( mai exact vizitele erau de fapt intalniri de cel mult 1/2 ora, sambata, in parc ). Aceasta mama isi foloseste copii ca mijloc de razbunare si de santaj si nu se gandeste nici o clipa la binele copiilor, a amenintat in nenumarate randuri ca va face tot ce e posibil sa-l indeparteze pe tata de copiii lui, a amenintat ca nu-l va mai lasa sa-si vada copii... si se pare ca se va tine de cuvant. Cum era si normal, fratele meu a intentat proces pt. drept de vizita minori, a angajat avocat, procesul a avut loc ieri... si stupoare !!! Mama copiilor sustine cu tarie ca fetita cea mare este stresata in prezenta tatalui, aduce martor pe mama ei care minte cu nonsolanta spunand ca fratele meu ii vorbea urat fetitei celei mari, au depus la dosar un bilet de externare al fetitei din care reiesea ca a fost internata ( ambulatoriu ) datorita problemelor psihice, mama si bunica fetitei sustinand ca fetita este stresata. Sa mentionez faptul ca sora mamei copilului este medic PSIHIATRU si toata povestea asta este un aranjament ??? Ce a fost cel mai dureros ieri ( ieri s-a judecat procesul la TMB sect. 3), a fost faptul ca mama si bunica fetitei au adus cu ele la tribunal si fetita. Pe mine, care sunt matusa ei, nu m-au lasat sa ma apropii de ea. Dar asta poate conteaza mai putin, dureros era faptul ca nici macar pe tatal ei nu au vrut sa-l lase, numai dupa ce au insistat avocate ambelor parti, tatal fetitei a putut sta de vorba cu ea. A fost extrem de dureros sa vad un copil trist, care parca era un robotel si care nu prea reusea sa inteleaga de ce nu poate sa stea si cu tatal ei, de ce nu se putea apropia de mine, matusa ei.
Am vazut un copil bruscat de bunica, trist, speriat, caruia i se interzisese sa vorbeasca cu noi. Si mai dureros a fost ca dupa ce au iesit din tribunal, cea mica s-a oprit din mers ( cu toate ca cele doua doamne o trageau dupa ele ) si se uita dupa tatel ei. Nimeni nu-si poate imaginea durerea din sufletul tatalui, mai ales ca intre acesta si fetite a existat o relatie foarte stransa. Judecatoarea a spus ca urmeaza cateva sedinte de consiliere cu psihologi de la Directia de protectie a copilului ( sper ca am inteles bine ). Stie cineva cam ce inseamna asta? Normal ar fi fost sa primim aceste informatii de la avocata, dar din pacate aceasta nu prea si-a sustinut cauza, nu a reusit sa scoata in evidenta faptul ca mama fetitelor nu urmareste decat sa se razbune pe fostul sot, nicidecum binele copiilor, nu a scos un cuvant despre faptul ca copiii sunt ingrijiti de bunicii maternali ( mama facand naveta la Ploiesti ), despre faptul ca mama copiilor are un caracter foarte impulsiv, este agresiva fizic si verbal cu toata lumea... Ce sanse de reusita credeti ca ar avea ? Isi doreste sa-si poata lua fetele acasa in weekend si in concedii si vrea sa se implice cat mai mult in educatia lor. Sau stie cineva un avocat bun in astfel de cazuri? Multumesc pentru raspunsuri