INDATORIRILE UNUI PROCUROR

1) atacaţi cu o plângere/contestaţie (formulaţi 2 ex., depuneţi unul) în interiorul a 20 de zile de la primire acea Rezoluţie a procurorului şi depuneţi la Registratură, solicitând număr de înregistrare (ori recomandat cu Confirmare şi păstraţi documentele) ;
2) procurorul DOAR conduce o echipă de cercetare penală, echipă formată din câţiva poliţişti specializaţi în cercetarea penală.Poliţistul lucrează sub îndrumarea şi sarcinile trasate de procuror, în final,se "preface" că întocmeşte un document-Proces Verbal de începere a urmăririi penale sau de neîncepere a urmăririi penale, e doar o strategie pt public : totul e dirijat verbal (ca să nu fie probe) de procuror.Uneori, în cazuri foarte rare, există cu adevărat lucrări diferite sau contrare între Poliţie şi Parchet, în rest sunt numai de imagine.Dvs. va trebui să criticaţi/combateţi şi contestaţi toată susţinerea probabil netemeinică şi nelegală (ori din alte considerente ca să nu le numesc interese . . .) a acelui procuror şi să dovediţi cu probe de necontestat.Ca să vă răspund întrebării dvs. mai concret : procurorul studiază probele depuse de reclamant la dosar şi nu e obligat să cerceteze personal cauza decât din acel dosar penal, Cazuri dificile da, procurorul lucrează direct când începe urmărirea penală a făptuitorului.

Daca la primul dosar de TULBURARE DE POSESIE politistul care a instrumentat dosarul si a recomandat procurorului NUP , sotia dansului este colega de munca cu sotia celui pe care l-am reclamat se poate considera conflict de interese? Pot presupune ca recomandarea politistului catre procuror poate fi influentata de relatia de prietenie intre el si reclamat?
Referitor la dosarul penal de furt in care s-a dat tot NUP, si nu sau luat in calcul drepturile mele de comodatar, pot face memoriu la PRIM PROCURORUL GENERAL AL ROMANIEI?

romeotgv a scris:

Daca la primul dosar de TULBURARE DE POSESIE politistul care a instrumentat dosarul si a recomandat procurorului NUP , sotia dansului este colega de munca cu sotia celui pe care l-am reclamat se poate considera conflict de interese?

C.Penal, art. 253 (1) :
Conflictul de interese
Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.

- intenționat am intercalat între textul dvs. prevederile art.253 (1) ale C.Penal, pt. a putea studia și clarifica încadrarea postării dvs. :

Pot presupune ca recomandarea politistului catre procuror poate fi influentata de relatia de prietenie intre el si reclamat?
-DA, am putea presupune/bănui deoarece avem textul de legea ”. . . sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani”, în ideea că cele 2 soții : a polițistului și procurorului sunt colege de muncă . . . iar potrivit proverbului ”corb la corb nu-și scoate ochii” etc Oricine poate bănui acest lucru.Dar unde găsim raporturi de muncă între cele 2 soții ?! chiar or fi ? poate doar colege de muncă (eu NU cunosc adevărata situație).

Referitor la dosarul penal de furt in care s-a dat tot NUP, si nu sau luat in calcul drepturile mele de comodatar, pot face memoriu la PRIM PROCURORUL GENERAL AL ROMANIEI?

1) - procedura de solutionare în cursul urmaririi penale potrivit art. 53 CPPen., asupra abtinerii sau recuzarii persoanei care efectueaza cercetarea penala ori a procurorului se pronunta procurorul care supravegheaza cercetarea penala sau procurorul ierarhic superior. Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea penala se adresează fie acestei persoane, fie procurorului. În cazul în care cererea este adresata persoanei care efectuează cercetarea penala, aceasta este obligata sa o înainteze împreuna cu lamuririle necesare, în termen de 24 de ore, procurorului, fără a întrerupe cursul cercetării penale.

Ați putea face, ar trebui să sensibilizați șefii acelui procuror cu scopul de a-l înlocui în cercetarea penală a respectivului dosar.Altfel, veți primi iar NUP.

2) - procurorul este obligat sa solutioneze cererea în cel mult 3 zile, printr-o ordonanta. Cererea de recuzare care priveste pe procuror se solutioneaza în acelasi termen si în aceleasi conditii de procurorul ierarhic superior. Abtinerea se solutioneaza potrivit acelorasi dispozitii amintite anterior.

Atacați Rezoluția/Ordonanța procurorului până ce dosarul va fi înaintat instanței spre soluționarea plângerii/contestației dvs.

Am facut contestatie in termenul legal referitor la plangerea penala pentru furt , am inregistrat-o la registratura PARCHETULUI de pe langa JUDECATORIA TARGOVISTE,si dupa 20 de zile am primit raspunsul PRIM PROCURORULUI PARCHETULUI ca nu imi accepta contestatia si mentine decizia procurorului de NUP deoarece chipurile pentru ca nu mi-am respectat obligatiile contractuale din CONTRACTUL DE COMODAT , proprietarul a reziliat UNILATERAL contractul si m-a evacuat din spatiu. O asemenea aberatie nu am mai vazut niciodata. Din cate stiu eu un contract indiferent de natura lui nu se reziliaza verbal. O evacuare nu se face verbal. Ori acesti procurori au luat o decizie doar dupa recomandarile politistului care a instrumentat dosarul. Intrebarea mea este: Avand in vedere aceste aspecte, daca eu nu sunt multumit cu decizia data de catre PARCHET , pot face memoriu la PARCHETUL GENERAL AL ROMANIEI la PRIM PROCUROR? Sau sunt obligat sa ma duc in instanta pe civil pentru a-mi face dreptate?

ART. 278^1
Plângerea în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată
După respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.
În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile.
Dosarul va fi trimis de parchet judecătorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.
Persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea acestor persoane, legal citate, nu împiedică soluţionarea cauzei. Când judecătorul consideră că este absolut necesară prezenţa persoanei lipsă, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia.
La judecarea plângerii, prezenţa procurorului este obligatorie.
La termenul fixat pentru judecarea plângerii, judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale şi apoi procurorului.
Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.
Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:
a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată;
b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă;
c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.
În cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.
#M64
Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 este definitivă.
#M50
În situaţia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana în privinţa căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeaşi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.
Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia.
#M64
Plângerea greşit îndreptată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.

#B