copil-problema

Nu stiu daca sunteti in masura sa-mi raspundeti la aceasta problema pe care o s-o prezint cat mai succind,va rog,insa sa ma sfatuiti cui as putea sa ma adresez dat fiind faptul ca situatia pare fara iesire.
Am un nepot in varsta de 16 ani pe care parintii l-au scos afara din casa pentru ca nu au mai reusit sa-l "stapaneasca".Am prevazut de mult ca situatia ar putea sa scape de sub control ,faptele ce s-au derulat in timp mi-a confirmat banuiala ca baiatul ar putea avea probleme de alta natura decat acelea de "neascultare".Am studiat comportamentul lui de cativa ani,m-am informat si am tras concluzia,ca simptomele anterioare si mai ales cele aparute sunt a sindromului ADHD.Mentionez ca la insistentele mele,acesta a fost investigat de 2 medici,unul i-a facut niste teste de capacitate intelectuala(specifice,probabil),altul n-a confirmat acest diagnostic dar a fost de parere ca va trebui sa revina,mai ales ca mama(afirmatia imi apartine,din nou)pare ca a dezvoltat aceiasi boala,nediagnosticata-urmata mai tarziu de o grava depresie(ameliorata cu medicatie cca 2 ani).Familia s-a confruntat mereu cu multe probleme specifice,intervenind de aprox.un an si acelea din activitatea scolara-absente,corigente,conflicte cu profesorii etc.Precizez ca parintii copilului(tata,fiind fratele meu)refuza sa constientizeze posibilitatea bolii.Mama,lipsita de responsabilitati(nu lucreaza)nu a reusit sa se convinga pe sine de gravitatea situatiei...Nu stiu ce sa mai dezvolt in aspectele (evidente)cazului,doar ca acestea au devenit de alt domeniu,pentru ca de cca 3 saptamani,copilul a fost dat afara din casa.Acum intervine o alta problema:copilul a fost "primit"de mama mea,respectiv de bunica si careia i s-a reprosat ca masura era de ordin coercitiv si ca primindu-l "a stirbit autoritatea lor",a parintilor.Este de la sine inteles ca in atare situatie comportamentul copilului nu s-a schimbat,iar parintii refuza sa relationeze cu vreunul dintre cei implicati direct .Specific ca nu reusesc sa comunic in mod normal nici cu copilul,acesta fiind extrem de recalcitrant,evitand orice discutie,dand dovada de o imensa nepasare(poate ca nu).
Am incercat sa gasesc o cale de a responsabiliza parintii,atat eu cat si mama mea(care are spre ingrijire pe tata,lipsit de discernamant,imobilizat la pat-chiar daca asta e o alta situatie,constituie un motiv obiectiv de a nu reusi sa-si exercite elementara atentie pe care e normal sa o acorde nepotului)si m-am izbit puternic de neputinte,poate si a mea(?).Am apelat si la o asociatie care avea posibilitati de consiliere,s-a desfintat,mi-a sugerat o mama de copil cu ADHD sa consult un psiholog care m-ar putea sfatui cum sa abordez parintii ! Locuiesc intr-un orasel care n-are cauzistica...va rog,ajutati-ma,ma tem sa nu apara delicvente...