Nu mai vreau sa il primesc in casa

Eu va sfatuiesc sa vorbiti cu fostul sot, sa lasati la o parte conflictul dintre voi si sa dati posibilitatea copiilor vostri sa creasca cu doi parinti responsabili , care inteleg ca fericirea unui copil este mai presus de orgoliile parintilor.
Mama dumneavoastra ar trebui si ea sa inteleaga asta, la fel ca sotul dumneavoastra si sa incerce sa evite certurile si sicanarile reciproce din dragoste pentru copii .

Ma tot intreb de ce ne apucam, oameni maturi, sa ne spunem unul altuia Alba-ca-Zapada.? Nu stimata doamna mediator, nu se inteleg, nici intre ei, nici cu mama, nici cu soacra, nici macar cu ei insisi.! O fi bine? Sigur nu, nici pentru ei 2, nici pentru copii. O fi normal? Probabil ca da. Doamna vorbeste de un baietel de o luna. Cand doi oameni se despart cand tocmai ce le-a venit pe lume puiul, si asumam ca cei doi sunt oameni cu scaun la cap, rezulta ca acolo s-au acumulat multe tensiuni (din vina cui? putin relevant). Asa cum plangem, fara niciun rezultat, cand ne moare cineva drag, asa "tipam", fara niciun rezultat, cand divortam. Divortul e o situatie de criza, e o revarsare de furie, nefericire, frustrare! Niciunul dintre cei 2 nu s-a casatorit cu dorinta de a se ajunge aici, prin urmare ambii se simt pacaliti si nemultumiti. Insasi custodia comuna ar avea rezultate mult mai bune, daca s-ar tine cont de "perioada fierbinte", dureroasa, imediata divortului, cand dialogul si intelegerea sunt imposibile.(caci daca erau posibile nu ajungeau la divort). Aici intervine instanta...in opinia mea gresit! Incepe probatoriul, inscrisuri, martori, se toarna gaz pe foc cat se poate, fiecare dintre cei 2 se simte din ce in ce mai implicat intr-un adevarat razboi. In loc sa-si linga ranile si sa se vindece 9asta cere timp) se fac noi rani. Astfel se spulbera si pentru viitor, sansa unui acord. Lasa-ti oamenii sa-si "consume"n supararile, nefericirile si asteptati cateva luni, sa se mai linisteasca oamenii. Atunci s-ar putea sa fie sanse de intelegere.
Doamna, cu privire la varsta de 2 ani, nu va faceti va rog iluzii! la judecatoria sect 2, tatii primesc drept de vizitare cu luarea minorului si la varsta de 6 luni a acestuia. Ne aflam in plin delir! Singurul sfat din partea mea, atat cat o putea el conta, e NU faceti lucruri ireversibile! Nu va lasati antrenata si nu alimentati un razboi. Spuneti-i sotului ca aveti amandoi nevoie de timp pentru a gasi o solutie cat mai buna...cu rabdare, cu tact!

sa vada baietelul la domiciliul meu duminica o ora

O ora, o data pe saptamana ?

acum ca este frig nu l-a mai vazut aproape deloc si tot ma preseaza sa il primesc in casa

Frig e de asta toamna, de cat timp nu si-a vazut copilul ?

Trebuie sa respectati programul stabilit la divort, daca s-a pronuntat o hotarare jud in acest sens. Daca a fost vb doar de un acord verbal, ramane o obligatie morala ca si tatal are dreptul sa stea cu copilul ca si el e parinte.
Daca nu gasiti impreuna o solutie.. va puteti vedea afara cand e mai cald, nu e musai sa va vedeti duminica ( ca poate ploua), puteti si in cursul saptamanii daca se vrea, tatal va apela la instanta si va putea lua copilul la domiciliul lui si singur si inainte de 2 ani.
Pt copii e bine sa permiteti vizita, daca tatal nu-si vede copiii des, relatia dintre ei se raceste, se instraineaza, iar daca tatal va insista totusi sa aiba un program de vizita si dupa razboaie purtate in timp reuseste sa aiba un program, copiii atunci vor suferi nevoiti fiind sa plece singuri cu un om pe care nu-l cunoaste, iar de data asta, chiar nu va fi vina tatalui.

Draga mamica, orice problema are rezolvare.
Si un sugar poate fi scos la plimbare, indiferent de temperatura.
Daca nu mai doriti sa-l primiti in casa pe tatal copilului (va inteleg perfect), puteti sa va intelegeti cu el sa va intalniti in locuri publice-locuri de joaca, parc, cofetarie. Poate chiar si tatalui ii convine; va intelegeti unde, cand, cum, o scutiti si pe mama dvs. de stres, si dvs. va simtiti mai bine intre multi oameni, si copilul se simte bine...
Numai daca dansul nu accepta, cereti in instanta schimbarea modalitatii de vizitare a minorului.

Sincer, parerea mea personala este ca sentintele privind vizitarea minorilor la domiciliul parintelui rezident este contra interesului superior al copilului.
In tarile vestice, pentru situatiile conflictuale, exista locuri de intalnire in cadrul securizant al autoritatilor din domeniu

"Singurul sfat din partea mea, atat cat o putea el conta, e NU faceti lucruri ireversibile! Nu va lasati antrenata si nu alimentati un razboi. Spuneti-i sotului ca aveti amandoi nevoie de timp pentru a gasi o solutie cat mai buna...cu rabdare, cu tact!"

Se pare ca am dat amandoi acelasi sfat, deci nu inteleg de ce imi vorbiti de Alba ca zapada ???