Salarii de la firma in lichidare

Potrivit Legii 85/2014:
Art. 161. - Creantele se platesc, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activitatii, precum si pentru plata remuneratiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2), art. 61, 63 si 73, sub rezerva celor prevazute la art. 140 alin. (6);
2. creantele provenind din finantari acordate potrivit art. 87 alin. (4);
3. creantele izvorate din raporturi de munca;
4. creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii, cele datorate cocontractantilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) si cele datorate tertilor dobanditori de buna-credinta sau subdobanditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2), respectiv ale art. 121 alin. (1);
5. creantele bugetare;
6. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
7. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
8. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii, creantele corespunzatoare art. 123 alin. (11) lit. b), inclusiv obligatiunile;
9. alte creante chirografare;
10. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) creantele nascute in patrimoniul tertilor dobanditori de rea-credinta ai bunurilor debitorului in temeiul art. 120 alin. (2), cele cuvenite subdobanditorilor de rea-credinta in conditiile art. 121 alin. (1), precum si creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.


Prin urmare, creantele salariale au prioritate in fata celorlalte creante .

Citind cazul prezentat mi s-a parut ciudata urmatoarea explicatie:"....intre timp administratorul a fost condamnat cu suspendare pt ca nu a platit retinerile la sursa si in acest proces firma este parte responsabila civilmente ." Cum se poate ca administratorul sa fie condamnat pentru ca nu a platit retinerile la sursa, daca a fost declarata insolventa la timp adica in maxim 30 de zile de la aparitia starii de insolventa ? Mai poate fi atrasa raspunderea acestuia in acest caz? Cine a cerut atragerea raspunderii, ANAF-ul sau administratorul judiciar?

Exista prevederi speciale privind neretinerea la sursa.

Legea pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005:
Art. 6. Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 6 ani retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentând impozite sau contributii cu retinere la sursa.

Atunci legea insolventei care este o lege speciala cum te mai protejeaza?

In cazul savarsirii unor infractiuni nu exista text de lege care sa-l protejeze pe angajator.

Referitor la salariati sunt doua avantaje in legea insolventei :
- inscrierea la masa credala se face din oficiu de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar;
- creantele salariale se platesc cu prioritate