Ceea ce va pot spune este cum se procedeaza in cazul avocatilor aflati in statele memebre UE.
Prin Legea nr. 201/2004 din 25/05/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat au fost transpuse integral Directiva Consiliului nr. 77/249/CEE pentru facilitarea exercitării efective a libertăţii de a presta servicii a avocaţilor, precum şi Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 98/5/CE pentru facilitarea exercitării profesiei de avocat, pe o bază permanentă, într-un stat membru, altul decât cel în care a fost obţinută calificarea.
Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricând recunoaşterea diplomelor, în vederea admiterii în profesia de avocat şi a practicării acesteia sub titlul profesional din România. În vederea recunoaşterii diplomelor în România, solicitantul va trebui să susţină, la alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc
Daca aflu ceva legat si de catre consilieii juridic, va tin la curent.
Am revenit cu niste noutati, asa cum am promis. Incep prin a va spune ca este aproape imposibil să se dea o definiţie/descriere comună a profesiei de consilier juridic în Europa, alta decât în sensul foarte general de angajaţi care oferă asistenţă juridică angajatorilor lor (şi uneori îi reprezintă în instanţă). Dar acest lucru ne ajută foarte puţin în ceea ce reprezintă scopul nostru principal, acela de a constata dacă profesia consilierului juridic este sau nu echivalentul celei a avocatului, în perspectiva permiterii organizaţiilor naţionale ale consilierilor juridici de a deveni membre cu drepturi depline ale CCBE. Prin urmare, ar putea fi mai util să analizăm elementele care sunt caracteristice profesiei de avocat, pentru a constata dacă sunt sau nu îndeplinite de organizaţia consilierilor juridici. deci cand trebuie considerat consilierul juridic echivalentul unui avicat? Cam asta este problema care trebuie abordata, astfel: - a) atunci când profesia de consilier juridic este reglementată şi se bazează pregătirea profesională (principiul j: auto reglementare) (principiul g: competenţă profesională). Pregătirea profesională, şi o diplomă în drept în primul rând, este întotdeauna necesară în interesul general al publicului (s-ar putea spune, în interesul cetăţeanului – consumator de servicii juridice) pentru a asigura un standard minim de calitate şi pentru a distinge consilierii juridici de persoanele care oferă consultanţă fără nici o calificare sau competenţă. Un examen de verificare a pregătirii profesionale este obligatoriu în unele ţări (de exemplu în Ungaria, chiar dacă nu este comparabil cu examenul obligatoriu de stat pentru avocaţi).
- înscrierea într-un registru ţinut de organizaţia consilierilor juridic este obligatorie pentru a practica profesia (principiu j: auto reglementare).de exemplu, există în Polonia, dar nu şi în România, în general).
- Când acesta este independent (principiul a). De exemplu, în Ungaria se consideră că aceşti consilieri juridici, dată fiind calitatea lor de angajaţi, nu sunt independenţi. În Marea Britanie, consilierul juridic, prin care se înţelege un consilier angajat, face parte integrantă din profesia de avocat, iar faptul că este angajat se consideră a fi compatibil cu păstrarea independenţei. Situaţia pare să fie aceeaşi şi în Turcia. În Italia, unde consilierii angajaţi sunt acceptaţi de lege numai în cazul entităţilor publice, cu un departament juridic autonom, aceştia fac parte integrantă din profesia de avocat.
- Când consilierul juridic are posibilitatea de a asista şi/sau reprezenta angajatorul său în instanţa (competenţa profesională: principiul g).
- Când există obligaţia de a păstra confidenţialitatea şi secretul profesional (principiul b), de a evita conflictul de interese (principiul c), de a respecta onoarea şi demnitatea profesiei sale (principiul d).
Având în vedere faptul că – pentru motivele deja menţionate – elaborarea unei reguli generale în acest domeniu este destul de problematică, dacă nu chiar imposibilă, o abordare pragmatică, în funcţie de fiecare caz individual, ar putea fi mai utilă decât o abordare dogmatică şi rigidă S-ar putea spune că nu există nici o ţară care să aibă aceeaşi situaţie ca cealaltă, şi nici că tipul de „consilier juridic” acolo unde acesta există, este exact acelaşi în cel puţin două ţări.
Ceea ce va pot spune sigur este aceea ca, cu tot domeniul larg de tipologii, există cel puţin un element comun tuturor ţărilor în care profesiunea de consilier juridic există încă şi probabil este cea mai semnificativă: consilierul juridic este astăzi un specialist salariat. Această calitate nu este incompatibilă cu posibilitatea de a fi echivalentul unui avocat (aşa cum rezultă foarte clar din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1998 – aşa numita „Directivă de înfiinţare” – care acceptă în mod clar categoria avocaţilor salariaţi (pct. 12 din Directivă). Angajatorul poate fi o entitate de stat sau privată (societate comercială sau organizaţie non profit), iar consilierul juridic poate fi funcţionar public sau angajat.
Un alt element relativ comun este activitatea desfăşurată de consilierii juridici.
Această activitate este, încă o dată, diferită de la ţară la ţară, dar întotdeauna include oferirea de consultanţă şi elaborarea de documente. În mai multe cazuri, include activitatea de asistare şi/sau reprezentare a angajatorului în instanţă (numai în tribunale civile, în Ungaria). În unele cazuri (de exemplu în România) unui consultanţi juridici au înfiinţat societăţi comerciale, fiind uneori chiar ei angajatori ai unor consilieri juridici salariaţi, care oferă servicii juridice unor terţi. Acest lucru este puternic contestat de avocaţii români; a fost considerat legal de Guvernul Român, acum câţiva ani şi considerat ilegal de Curtea Supremă de Justiţie, anul trecut. În afara acestui lucru, trebuie analizat dacă această posibilitate afectează independenţa consilierilor juridici.
:offtopic: Interventie mderator
# aldea_silvia
Nu ne dorim sa postati mai multe mesaje consecutive in aceeasi discutie. Daca aveti mai multe lucruri de spus, puteti folosi functia de editare a mesajului anterior.
Incalcarea Regulamentului de postare se sanctioneaza in prima faza cu avertisment, care va fi public si se va posta de catre administrator / moderator in sectiunea de anunturi oficiale a forumului. Abaterile repetate pot duce la inchiderea contului (banare), temporara sau definitiva.
avocatnet.ro explicăm legislația
ema.1