Conform LEGII nr. 179 din 17 mai 2004,privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor „Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
ART. 12
(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă poliţiştii în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au împlinit vârsta de 55 de ani;
b) au o vechime în serviciu de minimum 25 de ani, din care efectiv ca poliţist sau militar 15 ani.
(2) Limitele de vârstă în gradul profesional până la care poliţiştii pot fi menţinuţi în activitate sunt:
a) pentru agenţii şi ofiţerii de poliţie, până la gradul de comisar-şef - 55 de ani;
b) pentru ofiţerii de poliţie cu gradul de comisar-şef de poliţie, în cazuri temeinic justificate şi dacă starea de sănătate le permite îndeplinirea atribuţiilor, cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor, care se dă semestrial - 57 de ani;
c) pentru ofiţerii de poliţie cu gradul de chestor de poliţie ori superior - 60 de ani.
ART. 13
Au dreptul la pensie de serviciu anticipată poliţiştii în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime în serviciu prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) au împlinit vârsta de 50 de ani şi încetează raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi de poliţie, a reducerii unor posturi de natura celor ocupate de poliţiştii respectivi, precum şi pentru alte nevoi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nu sunt posibilităţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii similare în aceeaşi unitate sau în alte unităţi de poliţie;
b) încetează raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacităţii de muncă, dovedită cu acte eliberate de comisia de expertiză medico-militară.
ART. 14
(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială poliţiştii în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, din care cel puţin 10 ani ca poliţist sau militar, şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) încetează raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi de poliţie, a reducerii unor posturi de natura celor ocupate de poliţiştii respectivi, precum şi pentru alte nevoi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nu sunt posibilităţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii similare în aceeaşi unitate sau în alte unităţi de poliţie;
b) încetează raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacităţii de muncă, dovedită cu acte eliberate de comisia de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.
ART. 15
Poliţiştii care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 13 lit. b) şi la art. 14 alin. (1) lit. b) pot opta între pensia de serviciu anticipată sau anticipată parţială, după caz, şi pensia de invaliditate, dacă aceasta este mai avantajoasă.
ART. 16
(1) Poliţiştii care, la data încetării raporturilor de serviciu, nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de stat beneficiază de aceasta la vârsta de cel puţin 55 de ani, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. b).
(2) Pensia acordată potrivit alin. (1) este pensie pentru limită de vârstă şi se stabileşte proporţional cu vechimea calculată conform art. 18 şi, după caz, art. 77 alin. (3).
ART. 17
Poliţiştii în activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
a) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca poliţist sau militar;
b) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca poliţist sau militar.
ART. 18
Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care persoana în cauză s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
a) a avut calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
b) a avut calitatea de militar;
c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus;
d) a fost elev al unei şcoli de subofiţeri sau agenţi de poliţie ori student al unei instituţii militare de învăţământ pentru formarea militarilor sau al unei instituţii de învăţământ pentru formarea poliţiştilor;
e) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
f) a fost în captivitate.
ART. 19
(1) Dovada privind vechimea în serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie, întocmită pe baza datelor din dosarul personal sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea dobândită prin activităţi prestate în altă calitate decât cea de poliţist sau militar se face cu carnetul de muncă ori cu alte documente eliberate de unităţile în care şi-a desfăşurat activitatea persoana în cauză.
ART. 20
În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime în serviciu, rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.
ART. 21
(1) Între sistemul de pensii al poliţiştilor şi celelalte sisteme de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia poliţiştilor se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 18, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în celelalte sisteme de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei doar în unul dintre sisteme.
ART. 22
(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei poliţiştilor este salariul de bază brut avut în ultima lună de activitate, care include salariul pentru gradul profesional deţinut la data încetării raporturilor de serviciu.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale salariului pentru funcţia îndeplinită, în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media salariilor de bază lunare brute din această perioadă, cu excepţia salariului pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă salariul gradului profesional prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care modificările au fost determinate de majorări sau indexări stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.
(4) Când pensia se stabileşte ulterior încetării raporturilor de serviciu fără drept la pensie, asupra cuantumului acesteia se aplică măsurile de actualizare prevăzute la art. 48, dispuse în perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de serviciu şi data solicitării pensiei.
ART. 23
Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale, 64% .
ART. 24
(1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite sau speciale se acordă poliţiştilor care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite sau speciale.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an întreg lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani, în situaţie de război sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului.
ART. 25
Poliţiştii care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
ART. 26
(1) Poliţiştii pensionari care beneficiază de pensie de serviciu se pot încadra cu contract de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, precum şi în orice altă formă de muncă prevăzută de Codul muncii, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadraţi, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu salariul realizat, indiferent de nivelul salariului respectiv.
SECŢIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
ART. 27
(1) Au dreptul la pensie de invaliditate poliţiştii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
(2) Sunt asimilate atribuţiilor de serviciu şi atribuţiile îndeplinite în calitate de militar.
ART. 28
Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, precum şi afectarea capacităţii de autoservire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională după încetarea raporturilor de serviciu.
ART. 29
Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se aprobă prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor, ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi ministrului sănătăţii.
ART. 30
(1) Încadrarea în grad de invaliditate se face de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(3) Împotriva deciziilor medicale, emise în condiţiile alin. (2), se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiilor este de 30 de zile de la data înregistrării.
(5) Deciziile Comisiei Centrale de Expertiză Medico-Militară, date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (3), pot fi contestate la instanţele judecătoreşti competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(6) Deciziile medicale de încadrare sau de neîncadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rămân definitive.
ART. 31
(1) Poliţiştii în activitate, care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu,
beneficiază de pensia de invaliditate numai dacă îndeplinesc cel puţin jumătate din condiţia de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
____________________________________________
Vârsta poliţistului Vechimea în serviciu
în momentul ivirii realizată anterior
invalidităţii ivirii invalidităţii
(ani)
____________________________________________
sub 25 de ani 5
25 - 31 de ani 8
31 - 37 de ani 11
37 - 43 de ani 14
43 - 49 de ani 18
49 - 55 de ani 22
peste 55 de ani 25
____________________________________________
(2) Au dreptul la pensie de invaliditate şi cei care, la data ivirii invalidităţii apărute ca urmare a unei boli contractate sau a unor accidente survenite în timpul şi/sau din cauza serviciului, nu mai aveau calitatea de poliţist în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu, prevăzută la alin. (1).
ART. 32
În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau a tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.
ART. 33
(1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 23 - 25.
(2) La procentul stabilit pentru vechimea în serviciu efectiv realizată în condiţiile alin. (1) se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:
a) 1%, pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8%, pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6%, pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate, stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 31, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10%, pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15%, pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20%, pentru gradul III de invaliditate.
ART. 34
Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
ART. 35
(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale la intervale de 6 - 12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico-militară.
(2) După fiecare revizuire, comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) încetarea calităţii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.
(4) Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.
(5) Revizuirea medicală periodică se poate face şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat în termenul de revizuire, dar numai până la împlinirea vârstei de 55 de ani.
(6) Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi ireversibile;
b) au împlinit vârsta prevăzută la alin. (5);
c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau de pensie de serviciu anticipată parţială, în condiţiile art. 13 lit. b) şi ale art. 14 alin. (1) lit. b).
ART. 36
(1) La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, pensionarii de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.
(2) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.
CONCLUZIE: Va incadrati, din cele expuse,deoarece aveti vechime in totale de 20 ani si 24 zile, la pensie de serviciu anticipata partiala, conform art 14 lit b, care specifica:
"(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială poliţiştii în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, din care cel puţin 10 ani ca poliţist sau militar, şi se află în una dintre următoarele situaţii:
.......
b) încetează raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacităţii de muncă, dovedită cu acte eliberate de comisia de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.
Dar atentie dupa intrarea in vigoare a proiectului legii sistemului public de pensii la recalculare se va pierde foarte mult???
Succes!