Moștenirea in cazul recăsătoriei

La mostenire vor veni descendentii directi, respectiv copiii (din casatorie si din afara ei) sau nepotii de copii (daca copiii nu mai traiesc) in concurs cu sotia supravietuitoare.

Restul rudelor, frati, surori, nepoti de frati, nu vin la mostenire, fiind colaterali . Acestia sunt inlaturati de la mostenire de catre descendentii directi. Succesorii colaterali vin la mostenire numai in lipsa descendentilor directi. Aici nu este cazul.

Va multumesc frumos pt răspuns, dar nu am înțeles bine, la mostenirea surorii tatălui meu care nu a fost căsătorită si nu are copii, poate veni si nepotul de la sora ei vitregă, de la a doua casătorie a tatălui ? Au avut numai tatăl comun! Știu, e complicat puțin dar nu stiu daca am explicat bine . Nu mai sunt în viața nici primii doi copii, tatăl meu si sora lui , care nu are copii, nici sora vitregă, nici sotia bunicului, Desigur, stiu ca e încurcată situatia!
Dar copilul sorei vitrege a primilor doi copii,(tatăl meu si mătusa mea ) a venit la succesiunea mătușii mele, deși mama lui era soră doar de tată cu mătușa mea .
Are drept la moștenire?
Multumesc frumos


Cabinet individual de avocat „Petrescu C.” a scris:

La mostenire vor veni descendentii directi, respectiv copiii (din casatorie si din afara ei) sau nepotii de copii (daca copiii nu mai traiesc) in concurs cu sotia supravietuitoare.

Restul rudelor, frati, surori, nepoti de frati, nu vin la mostenire, fiind colaterali . Acestia sunt inlaturati de la mostenire de catre descendentii directi. Succesorii colaterali vin la mostenire numai in lipsa descendentilor directi. Aici nu este cazul.

Fiica fără copii a murit după tata sau înainte?

Fiica fără copii, sora bună a tatălui meu, a murit după 25 de ani după ce a murit tatăl său ( lor)

raluk0207 a scris:

Fiica fără copii a murit după tata sau înainte?

Maria20211 a scris:

Știu, e complicat puțin dar nu stiu daca am explicat bine .

Nu, nu este complicat.
Este importantă însă ordinea deceselor atunci când vorbim despre mai multi decedați.
Și apoi este important să cunoaștem ce rude avea DEFUNCTUL (respectiv defunctul nr. 1, defunctul nr. 2 etc. - când vorbim despre mai mulți defuncți).
Povestea rudelor trebuie spusă prin raportare la defunct. (copilul defunctului, fratele defunctei etc). Altmineri, riscăm să nu ne înțelegem (căci mai sunt pe lume „frați” ai cuiva, dar nu despre ei este vorba).


Câți copii a avut „bărbatul” din poveste? (zis și „tatăl lor”, adică bunicul dvs. dacă am ințeles eu bine). Am numărat trei.

Nu ne interesează cu cine i-a făcut! (mai exact LEGEA nu este interesată de acest aspect). Dacă un defunct a avut copii cu nevasta dintâi, alții cu nevasta de pe urmă și alții cu amanta, dar i-a recunoscut, adică îl au pe el ca tată în certificatul lor de naștere, atunci toți copiii sunt ai defunctului și au drepturi egale la moștenirea lui. Punct. Restul „telenevelor” de viață nu mai au importanță.

Deci, pe „bărbatul” din speță (bunicul dvs.) l-au moștenit COPIII lui - aceia care erau în viață în clipa decesului lui. Sau, dacă vreunul dintre copiii lui era deja decedat, atunci la moștenirea lui/a bunicului vin nepoții în viață - nepoții lui de fiu predecedat (prin reprezentare, în locul părintelui lor).

Partea din moștenire culeasă de COPIII în viață ai defunctului, va fi apoi (la decesul lor) moștenită (prin retansmitere) de către moștenitorii fiecăruia dintre ei. (dacă această parte mai există, căci nu-i musai să fi fost păstrată). Mai simplu spus, partea din moștenire culeasă de către tatăl dvs. de la tatăl lui va merge ...la dvs. (și alți copii ai tatălui dvs. dacă mai sunt și la soția lui supraviețuitoare, dacă avea).

A doua persoană decedată (care vă interesează, căci nu știu dacă a fost chiar a doua ...în ordinea „înmormântărilor” din poveste) este sora bună a tatălui dvs. (adică soră cu tatăl dvs. atât după mama, cât și după tată).

Dacă ea nu a avut copii, atunci ne uităm să vedem ce alte rude ale ei erau în viață în clipa decesului ei.
Mamă în viață avea? (despre tată, ne-ați spus că era deja decedat)

Dacă nu mai avea niciun părinte în viață, atunci la moștenirea ei vin FRAȚII și SURORILE ei (ai/ale defunctei) care erau în viață in clipa decesului ei, indiferent dacă aceștia erau „buni” sau dacă erau doar după mamă sau doar după tată.

În acest caz este puțin mai complicat modul în care se face impărțirea moștenirii, dar vocație/chemare la moștenire au TOTI frații și surorile defunctei sau nepoții de frate/soră predecedați ai defunctei.

Vă rog să observați că eu nu am folosit deloc cuvântul „vitreg/ă”.
De ce?
Pentru că atunci când ne raportăm la DEFUNCT/Ă întrebarea este dacă ea (defuncta) avea sau nu avea frate/soră. (X era sau nu era frate/soră cu defuncta?)

Dacă găsesc cel puțin un ascendent comun (mama, tata sau amândoi), atunci defuncta avea (frate/soră după mamă, frate/soră după tată sau frate/soră bun/ă).

Dacă nu găsesc un ascendent comun, atunci n-avea.
De exemplu, fata babei și fata moșului din povestea lui Ion Creangă nu aveau ... soră. Ele erau cu adevărat „surori vitrege” - adică un alt fel de a spune că ele nu erau surori, fiindcă nu aveau în comun nici mamă nici tată. Și prin urmare nu s-ar fi moștenit una pe alta.

De cele mai multe ori, în limbajul obișnuit, se folosește în mod greșit cuvântul vitreg/ă. Și de aici multe complicații.

Nepotul din povestea dvs. era sau nu era nepot al defunctei?
Era.
Ne-ați spus că mama lui era soră după tată cu defuncta. (mătușa dvs.)
Și, prin urmare, are drept la moștenire după mătușa lui, dacă mama lui nu mai era în viață la momentul decesului surorii ei. Sau, dacă mama lui era în viață, atunci acesta și-a moștenit sora și, mai departe, copilul ei o moștenește pe mama lui.

Sper să mă fi făcut înleleasă. În birou vorbesc și ... desenez totodată (arborele genealogic).