Formarea profesionala a salariatilor presupune atat dobandirea unei calificari initiale in vederea exercitarii unei profesii, cat si perfectionarea continua si dobandirea de noi competente, in scopul pastrarii competitivitatii pe piata fortei de munca, combaterii somajului, si reconversiei profesionale determinate de restructurari socio-economice.
1. Notiune. Reglementare.
Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010, prevede la art. 81 alin. 1, ca prin termenul de formare profesionala, se intelege orice procedura prin care un salariat dobandeste o calificare atestata printr-un certificat sau dipoma, eliberate conform legii (lit. a), iar prin termenul de formare profesionala continua, se intelege activitatea ce asigura dezvoltarea competentelor profesionale initiale, ori dobandirea de noi competente (lit. b) .
Formarea profesionala generala este prevazuta in Legea invatamantului nr. 84/1995. Formarea profesionala a salariatilor este reglementata in cadrul titlului VII din Codul muncii , la art. 188-213 .
Dreptului salariatilor de a avea acces la formarea profesionala, prevazut de art. 39 alin. 1 lit. g din Codul muncii, ii corespunde obligatia angajatorilor de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti salariatii, si de a suporta cheltuielile cu aceasta participare, dupa cum urmeaza:
a) cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati;
b) cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati (art. 190 din Cod).
Angajatorul persoana juridica, care are mai mult de 20 de salariati elaboreaza anual si aplica planuri de formare profesionala, cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor. Planul de formare profesionala astfel elaborat devine anexa la contractul colectiv de munca, incheiat la nivel de unitate. Salariatii au dreptul sa fie informati cu privire la continutul planului de formare profesionala (art. 191).
2. Obiective
Potrivit art. 188 din actul normativ mentionat, formarea profesionala a salariatilor si evaluarea cunostintelor se fac pe baza standardelor ocupationale, principalele obiective fiind:
a) adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munca;
b) obtinerea unei calificari profesionale;
c) actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului de munca, si perfectionarea pregatirii profesionale pentru ocupatia de baza;
d) reconversia profesionala determinata de restructurari socio-economice;
e) dobandirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee moderne, necesare pentru realizarea activitatilor profesionale;
f) prevenirea riscului somajului;
g) promovarea in munca si dezvoltarea carierei profesionale.
3. Formele de realizare a formarii profesionale
Conform art. 189 din Codul muncii, formarea profesionala a salariatilor se poate realiza prin urmatoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de catre angajator sau de catre furnizorii de servicii de formare profesionala din tara sau din strainatate;
b) stagii de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de munca;
c) stagii de practica si specializare in tara si in strainatate;
d) ucenicie organizata la locul de munca;
e) formare individualizata;
f) alte forme de pregatire convenite intre angajator si salariat.
Participarea la formarea profesionala poate avea loc la initiativa angajatorului sau la initiativa salariatului (art. 193 din Cod). Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea profesionala, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de munca.
4. Suportarea cheltuielilor privind formarea profesionala
A. Art. 194 din Codul muncii prevede ca in cazul in care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala este initiata de angajator, toate cheltuielile ocazionate de aceasta participare sunt suportate de catre acesta. Daca participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala presupune scoaterea partiala din activitate, salariatul participant va beneficia de drepturi salariale astfel:
a) daca participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioada ce nu depaseste 25% din durata zilnica a timpului normal de lucru, acesta va beneficia, pe toata durata formarii profesionale, de salariul integral corespunzator postului si functiei detinute, cu toate indemnizatiile, sporurile si adaosurile la acesta;
b) daca participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioada mai mare de 25% din durata zilnica a timpului normal de lucru, acesta va beneficia de salariul de baza si, dupa caz, de sporul de vechime.
In cazul in care participarea la cursurile sau la stagiul de formare profesionala presupune scoaterea integrala din activitate, contractul individual de munca al salariatului respectiv se suspenda, acesta beneficiind de o indemnizatie platita de angajator, prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca, dupa caz. Pe perioada suspendarii contractului individual de munca, salariatul beneficiaza de vechime la acel loc de munca, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor sociale de stat.
Conform art. 197 din Cod, salariatii care au incheiat un act aditional la contractul individual de munca cu privire la formarea profesionala pot primi in afara salariului corespunzator locului de munca si alte avantaje in natura pentru formarea profesionala.
Daca salariatii au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala mai mare de 60 de zile, in conditiile art. 194 alin. (2) lit. b) si alin. (3), acestia nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesionala (art. 195 alin. 1 din Codul muncii) .
Nerespectarea de catre salariat a acestei obligatii determina obligarea sa la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregatirea sa profesionala, proportional cu perioada nelucrata din perioada stabilita conform actului aditional la contractul individual de munca. Obligatia prevazuta mai sus revine si salariatilor care au fost concediati in perioada stabilita prin actul aditional, pentru motive disciplinare, sau al caror contract individual de munca a incetat ca urmare a arestarii preventive pentru o perioada mai mare de 60 de zile, a condamnarii printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o infractiune in legatura cu munca lor, precum si in cazul in care instanta penala a pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.
Durata obligatiei salariatului de a presta munca in favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, precum si orice alte aspecte in legatura cu obligatiile salariatului, ulterioare formarii profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual de munca.
B. Potrivit art. 196 din Cod, in cazul in care salariatul este cel care are initiativa participarii la o forma de pregatire profesionala cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului, impreuna cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor. Angajatorul va decide cu privire la cererea formulata de salariat, in termen de 15 zile de la primirea solicitarii. Totodata, angajatorul va decide cu privire la conditiile in care va permite salariatului participarea la forma de pregatire profesionala, inclusiv daca va suporta in totalitate sau in parte costul ocazionat de aceasta.
Comentarii articol (6)