Cuvantul SAPARD ii duce pe multi oameni cu gandul la un meniu greu digerabil (in termini gastronomici vorbind), componentele lui fiind de multe ori niste necunoscute. Acronimul SAPARD vine din expresia “Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development” ceea ce in limba romana s-ar traduce “Programul Special de Pre-Aderare pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã”. SAPARD reprezinta un instrument financiar nerambursabil conceput de catre Comisia Europeana pentru a sprijini tarile candidate la integrarea in Uniunea Europeana.
Insa acest program nu inseamna numai investitii in agricultura. Programul SAPARD este legat de agricultura, mai exact de implementarea acquis-ului comunitar referitor la C.A.P. (Common Agricultural Policy - Politica Agricola Comuna) si la legislatia aferenta, dar are si obiective ce tin si de dezvoltarea rurala, deci se refera la intregul spatiu rural.
In Romania, programul SAPARD isi atinge obiectivele prin finantarea de proiecte in urmatoarele domenii (denumite generic “Masuri”):
- Imbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole si pescaresti.
- Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale (in care intra si sectorul turismului rural, al activitatilor mestesugaresti).
- Dezvoltarea economiei rurale (investitii in companiile cu profil agricol; diversificare economica; silvicultura).
- Dezvoltarea resurselor umane (imbunatatirea activitatii de instruire profesionale; asistenta tehnica, inclusiv studii menite sa sprijine pregatirea si monitorizarea programului, campanii de informare si publicitate).
- Imbunãtãþirea situaþiei existente în spaþiul rural din cadrul infrastructurii rurale, îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ºi de muncã ºi menþinerea populaþiei în spaþiul rural (ameliorarea accesului la reþeaua de drumuri comunale, judeþene, naþionale, cãi ferate, precum ºi la exploataþiile agricole, obiective turistice de importanþã naþionalã sau alte obiective economice).
Au fost lansate o serie de Masuri in cadrul SAPARD (1.1, 2.1, 3.1, 3.4, 4.2), fiecare avand particularitatile sale, valoarea totala eligibila pe proiect si criteriile de selectare a proiectelor. Ceea ce este comun in schimb tuturor acestor masuri este faptul ca beneficiarul trebuie sa acopere obligatoriu o parte din cheltuielile proiectului.
Prin intermediul SAPARD, Romania urmeaza sa primeasca in intervalul 2000-2006 150 milioane Euro/an, fiind fiind cel de-al doilea mare beneficiar dupa Polonia. In plus, guvernul Romaniei va contribui cu suma de 50 milioane Euro (sursa: Delegatia Comisiei Europene in Romania).
Oficiali din cadrul Guvernului, au anuntat in luna iunie a acestu an, ca, in cadrul programului SAPARD, au fost depuse 1354 de proiecte privind dezvoltarea infrastructurii rurale, dintre care au fost selectate 1256, in valoare de 988 de milioane de euro. Astfel, s-a precizat ca au fost deja contractate 594 proiecte si, pana la data de 22 iunie, au fost avizate lucrarile de executie la 422 dintre acestea. Este vorba de 1.700 km de drumuri (232 proiecte), 2700 km conducte de apa (157 proiecte) si 350 km de canalizare, proiecte ai caror beneficiari sunt 540.000 locuitori.
Totodata, pentru verificarea mai rapida pe teren a cererilor de plata, 51 experti au fost detasati din structurile centrale si regionale ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale catre Agentia SAPARD. Problema ineficientei fondurilor locale pentru cofinantarea proiectelor SAPARD a fost rezolvata prin adoptarea HG 893/2004 privind garantarea de catre stat a unor credite interne pentru dezvoltarea infrastructurii rurale. Se acorda garantii pentru 445 de beneficiari, in valoare 5.259 de miliarde de lei. Consiliile locale au fost instiintate ca trebuie sa refaca declaratia de esalonare, termenul limita de depunere a acestor declaratii fiind 25 iunie.
Ca o noutate, pentru cresterea eficientei in acest domeniu, de la inceputul lunii iunie, verificarile pe teren nu trebuie sa depaseasca sapte zile pentru o cerere de plata si nu se accepta modificari fata de proiectele tehnice decat daca solutia propusa initial nu poate fi aplicata. De asemenea, o echipa de verificare are o norma de minimum 12 cereri pe luna si nu se vor tolera situatiile in care consiliile locale prezinta la plata situatii de lucrari ce nu corespund cu constatarile de pe teren, in acest caz contractele putand fi reziliate. Pentru imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole, valoarea maxima a proiectelor a fost ridicata la patru milioane de euro, iar pentru investitiile in exploatatiile agricole, valoarea minima a scazut de la 10.000 la 5.000 de euro.
Romania va primi din partea UE, intre 2007-2009, doua miliarde de euro pentru dezvoltarea rurala si trebuie sa dovedeasca faptul ca este capabila sa acceseze fonduri de sute de milioane de euro, pentru ca la data aderarii sa beneficieze de sume de zece ori mai mari.
Pe langa cele trei Masuri deja in aplicare, a fost definitivata recent Fisa Masurii 3.5, prin intermediul careia silvicultorii vor putea accesa in curand fonduri Sapard pentru impadurirea terenurilor agricole, crearea de pepiniere sau constructia de drumuri.
Astfel, potrivit unor oficiali din cadrul Ministerului Agriculturii, fondurile alocate pentru aceasta masura se ridica la 150 Milioane de Euro. Totusi, pentru ca aceste fonduri sa poata fi accesate, un prim-pas il constituie acreditarea masurii in Comitetul de monitorizare.
Fondurile vor fi alocate pe cinci activitati: impaduriri pepiniere, investitii pentru imbunatatirea prelucrarii primare a lemnului si marketingului produselor forestiere, drumuri forestiere si gospodarirea padurilor.
Masura 3.5 este deschisa atat pentru persoane fizice, detinatori de terenuri cu destinatie forestiera, dar si pentru persoane juridice ce detin terenuri, unitati de cult si invatamant, forme asociative si asociatii de proprietari din domeniu sau consilii locale ale comunelor sau municipalitatilor si asociatiile acestora.
Comentarii articol (0)