Directiva 2002/47/CE privind contractele de garantie financiara

PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

avand in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, in special articolul 95,

avand in vedere propunerea Comisiei [1],

avand in vedere avizul Bancii Centrale Europene [2],

avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social [3],

hotarand in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 din tratat [4],

intrucat:

(1) Directiva 98/26/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontarilor in sistemele de plata si decontarea operatiunilor cu titluri de valoare [5] a constituit un act de referinta pentru stabilirea unui cadru juridic solid pentru sistemele de plata si de decontare. Punerea in aplicare a directivei in cauza a demonstrat importanta limitarii riscului sistemic inerent acestor sisteme, datorat coexistentei unor sisteme juridice diferite, precum si avantajele unei reglementari comune cu privire la garantiile constituite in cadrul unor astfel de sisteme.

(2) In comunicarea sa din 11 mai 1999 adresata Parlamentului European si Consiliului, intitulata "Punerea in aplicare a cadrului de actiune pentru serviciile financiare: plan de actiune", Comisia s-a angajat sa elaboreze, dupa consultarea unor experti ai pietei si a autoritatilor nationale, a unor noi propuneri de actiune legislativa cu privire la garantii, care sa favorizeze noi progrese in acest domeniu, in plus fata de Directiva 98/26/CE.

(3) Trebuie creat un regim comunitar aplicabil garantiilor constituite sub forma de numerar sau de titluri de valoare (denumite in continuare "garantii financiare"), prin constituirea de garantii sau prin transferul dreptului de proprietate, inclusiv contractele de report (repos). Acest regim va favoriza integrarea si functionarea rentabila a pietei financiare, precum si stabilitatea sistemului financiar comunitar, sprijinind astfel libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalului pe piata unica a serviciilor financiare. Prezenta directiva se axeaza pe contractele bilaterale de garantie financiara.

(4) Prezenta directiva este adoptata intr-un context juridic european format in special din Directiva 98/26/CE, mentionata anterior, Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 aprilie 2001 privind reorganizarea si lichidarea institutiilor de credit [6], Directiva 2001/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 martie 2001 privind reorganizarea si lichidarea intreprinderilor de asigurare [7] si Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolventa [8]. Prezenta directiva se inscrie in modelul general al actelor normative mentionate anterior si nu contine dispozitii contrare acestora. De fapt, prezenta directiva completeaza aceste acte normative existente, reglementand si alte probleme si detaliind anumite probleme deja reglementate de actele juridice in cauza.

(5) Pentru a consolida certitudinea juridica a contractelor de garantie financiara, statele membre ar trebui sa se asigure ca anumite dispozitii ale legislatiei in domeniul insolventei nu se aplica unor astfel de contracte, in special cele care ar impiedica executarea efectiva a garantiei financiare sau ar genera dubii asupra validitatii tehnicilor curente, precum compensarea cu exigibilitate imediata sau constituirea unor garantii sub forma garantiilor complementare ori de inlocuire a garantiei.

(6) Prezenta directiva nu reglementeaza drepturi pe care orice persoana le poate avea asupra activelor constituite ca garantie financiara si care nu se dobandesc in temeiul unor contracturi de garantie financiara sau in temeiul oricarei dispozitii legale sau norme juridice ca urmare a inceperii sau continuarii procedurilor de lichidare sau a masurilor de reorganizare, precum restituirea determinata de o greseala, eroare sau absenta capacitatii.

(7) Principiul enuntat de Directiva 98/26/CE, conform caruia legislatia aplicabila garantiei constituite asupra instrumentelor financiare transmisibile prin inscriere in cont este legislatia jurisdictiei unde se afla registrul, contul sau sistemul centralizat de depozitare respectiv, ar trebui extins pentru a crea certitudine juridica in privinta utilizarii unor astfel de instrumente financiare detinute intr-un context transfrontalier si utilizate ca garantii financiare in cadrul domeniului de aplicare al prezentei directive.

(8) In prezent toate statele membre recunosc regula lex rei sitae, conform careia validitatea si deci opozabilitatea fata de terti a garantiei financiare este evaluata in conformitate cu legislatia tarii in care se afla garantia financiara. Fara a aduce atingere aplicarii prezentei directive in cazul titlurilor de valoare detinute direct, ar trebui determinat locul unde se afla garantia constituite asupra instrumentelor financiare transmisibile prin inscriere in cont detinuta prin unul sau mai multi intermediari. Daca beneficiarul garantiei dispune de un contract de garantie valabil si care produce efecte in conformitate cu legislatia tarii in care este pastrat contul respectiv, atunci opozabilitatea fata de orice titlu sau drept concurent si producerea efectelor garantiei ar trebui reglementate exclusiv de legislatia tarii in cauza, prevenind astfel orice incertitudine juridica datorata unei alte legislatii neprevazute.

(9) Pentru a limita sarcina administrativa a partilor care utilizeaza garantiile financiare in domeniul reglementat de prezenta directiva, singura cerinta de validitate pe care dreptul intern o poate impune in ceea ce priveste garantiile financiare ar trebui sa fie ca garantia financiara sa fie remisa, transferata, detinuta, inregistrata sau desemnata intr-un alt mod, astfel incat sa se afle in posesia sau sub controlul beneficiarului garantiei sau al unei persoane actionand in numele acestuia, fara a exclude tehnicile de garantare care permit celui care o constituie sa substituie garantia sau sa retraga garantia excedentara.

(10) Din aceleasi motive, constituirea, valabilitatea, incheierea, opozabilitatea sau admisibilitatea ca mijloc de proba a unui contract de garantie financiara sau constituirea unei garantii financiare in cadrul unui contract de garantie financiara nu ar trebui conditionata de incheierea unui act solemn, precum redactarea unui document intr-o forma specifica sau intr-un anumit mod, inregistrarea la un organism oficial ori autoritate publica, sau inscrierea intr-un registru public, publicarea intr-un ziar sau o revista, intr-un registru oficial, o publicatie oficiala sau orice alta forma de publicitate, notificarea catre un functionar public sau furnizarea, intr-o anumita forma, a unei dovezi privind data intocmirii unui document sau a unui instrument, cuantumul obligatiilor financiare garantate sau orice alt aspect. Prezenta directiva trebuie totusi sa asigure un echilibru intre eficienta de piata si siguranta partilor contractuale si a tertilor, evitand astfel, in special, riscul de frauda. Acest echilibru ar trebui sa fie asigurat prin faptul ca sub incidenta domeniului de aplicare al prezentei directive intra numai contractele de garantie financiara care prevad o anumita forma de deposedare, altfel spus constituirea garantiei financiare, si in cazul carora constituirea garantiei financiare poate fi demonstrata printr-un inscris sau pe un suport durabil, garantandu-se astfel trasabilitatea acestei garantii. In sensul prezentei directive, actele necesare in conformitate cu dreptul unui stat membru pentru transferul sau constituirea unei garantii asupra unor instrumente financiare, altele decat instrumentele financiare transmisibile prin inscriere in cont, precum andosarea in cazul unor biletelor la ordin sau inscrierea in registrul emitentului in cazul instrumentelor nominative, nu ar trebui considerate acte solemne.

(11) Mai mult, prezenta directiva ar trebui sa protejeze doar contractele de garantie financiara care pot fi dovedite. Dovada acestor contracte se poate face printr-un inscris sau in orice alta forma juridica imperativa prevazuta de legislatia care li se aplica.

(12) Aceasta simplificare a utilizarii garantiilor financiare prin limitarea sarcinilor administrative consolideaza eficienta operatiunilor transfrontaliere ale Bancii Centrale Europene si ale bancilor centrale nationale ale statelor membre participante la Uniunea Economica si Monetara, care sunt necesare pentru punerea in aplicare a politicii monetare comune. In plus, scoaterea partiala a contractelor de garantie financiara de sub incidenta anumitor dispozitii de drept privind insolventa sprijina de asemenea aspectul mai larg al politicii monetare comune, in cadrul careia participantii la piata monetara echilibreaza intre ei lichiditatile globale de pe piata prin intermediul unor tranzactii transfrontaliere acoperite de garantii.

(13) Prezenta directiva urmareste sa protejeze valabilitatea contractelor de garantie financiara intemeiata pe transferul integral al dreptului de proprietate asupra numerarului sal a instrumentelor financiare remise cu titlu de garantie, in special prin eliminarea asa numitei "reconsiderari" a contractelor de garantie financiara (inclusiv a contractelor de report) ca dobanzi la titluri de plasament.

(14) Punerea in aplicare a compensarilor bilaterale cu exigibilitate imediata ar trebui protejata, nu doar ca un mecanism de executare a contractelor de garantie financiara cu transfer de proprietate, inclusiv a contractelor de report, ci pe o scara mai larga, in cazurile in care compensarea cu exigibilitate imediata face parte dintr-un contract de garantie financiara. Bunele practici de gestionare a riscului utilizate in mod curent pe piata financiara ar trebui protejate prin autorizarea participantilor de a-si gestiona si reduce riscul de credit asociat tuturor tipurilor de tranzactii pe o baza neta, riscul de credit fiind calculat prin combinarea riscurilor curente estimate asociate tuturor tranzactiilor restante cu un partener, prin compensarea produselor celor doua parti pentru a se obtine o valoare cumulata unica, ce urmeaza a fi comparata cu valoarea curenta a garantiei.

(15) Prezenta directiva nu ar trebui sa aduca atingere restrictiilor si cerintelor impuse de legislatia interna privind inregistrarea creantelor in cont, a obligatiilor de regularizat sau compensarea, de exemplu in ceea ce priveste reciprocitatea acestora sau faptul ca acestea au fost incheiate inainte ca beneficiarul garantiei sa fi avut cunostinta sau sa fi trebuit sa aiba cunostinta de deschiderea (sau de orice act juridic imperativ care determina deschiderea) procedurilor de lichidare sau a masurilor de reorganizare privitoare la cel care constituie garantia.

(16) Buna practica a pietei favorizata de autoritatile de reglementare, conform careia participantii pe piata financiara utilizeaza contracte de garantie financiara complementara pentru gestionarea si limitarea riscului de credit reciproc prin reevaluarea pozitiei pe piata pe baza valorii actuale de piata a riscului de credit si a garantiei, solicitand apoi in consecinta completarea garantiei financiare sau returnand garantia financiara excedentara, ar trebui protejata fata de anumite norme de nulitate de drept. Aceasta situatie se aplica si in cazul posibilitatii de a substitui activele constituite ca garantie financiara cu alte active de aceeasi valoare. Intentia este doar de a nu se putea contesta constituirea garantiei financiare complementare sau substituirea garantiei financiare pentru simplul motiv ca obligatiile financiare respective existau inainte de constituirea garantiei financiare sau pentru ca garantia financiara a fost constituita intr-o perioada determinata. Acest lucru nu aduce totusi atingere posibilitatii de a contesta, in temeiul legislatiei interne, contractul de garantie financiara si constituirea garantiei financiare ca parte integranta a constituirii initiale, completarii sau substituirii garantiei, de exemplu daca acest lucru s-a facut intentionat in detrimentul celorlalti creditori (inclusiv actiuni bazate pe frauda sau norme similare de materie de nulitate care se pot aplica intr-o perioada determinata).

(17) Prezenta directiva prevede proceduri rapide si simplificate de executare, astfel incat sa se asigure stabilitatea financiara si sa se restranga efectele contagioase in cazul in care una dintre partile semnatare ale contractului de garantie financiara nu isi respecta obligatiile asumate. Cu toate acestea, directiva creeaza un echilibru intre obiectivele mentionate si protectia atat a furnizorului garantiei cat si a tertilor, prin confirmarea explicita a posibilitatii ca statele membre sa pastreze sau sa introduca in legislatiile lor interne un control a posteriori, pe care instantele pot sa-l exercite in legatura cu constituirea sau evaluarea garantiei financiare si calcularii obligatiilor financiare garantate. Un astfel de control ar trebui sa permita autoritatilor judiciare sa verifice daca executarea si evaluarea s-au efectuat intr-o maniera rezonabila din punct de vedere comercial.

(18) Ar trebuie sa existe posibilitatea constituirii garantiei in numerar in conformitate cu modalitatile de transfer de proprietate si de constituire de garantii, protejate prin recunoasterea mecanismelor de compensare sal de regimul gajului in numerar. Prin "numerar" se intelege o depunere in cont sau echivalente ale acesteia, astfel cum sunt depozitele la termen sal depozitele pe piata monetara, ceea ce exclude prin urmare in mod expres bancnotele.

(19) Prezenta directiva prevede un "drept de folosinta" in cazul contractelor de garantii financiare constituite asupra unui titlul de plasament, ceea ce creste lichiditatea pietei financiare prin reutilizarea instrumentelor financiare remise in garantie. Cu toate acestea, acest drept de folosinta nu ar trebui sa aduca atingere legislatiei interne privind separarea activelor si egalitatea de tartament a creditorilor.

(20) Prezenta directiva nu prejudiciaza punerea in aplicare si efectele conditiilor contractuale ale instrumentelor financiare constituite garantie, precum drepturile si obligatiile si alte conditii incluse in conditiile de emisiune si orice alte drepturi, obligatii si conditii aplicabile raporturilor intre emitentii si detinatorii de astfel de instrumente.

(21) Prezentul act respecta drepturile fundamentale si principiile prevazute in special in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(22) Deoarece obiectivul actiunii avute in vedere – crearea unui regim minim pentru utilizarea garantiilor financiare – nu poate fi realizat intr-o masura suficienta de catre statele membre si, datorita amplorii si efectelor actiunii, poate deci sa fie realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta masuri in temeiul principiului subsidiaritatii prevazut la articolul 5 din tratat. In conformitate cu principiul proportionalitatii, prevazut la articolul in cauza, prezenta directiva nu depaseste pragul necesar in vederea atingerii acestui obiectiv,

ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:

Articolul 1

Obiectul si domeniul de aplicare 

(1) Prezenta directiva stabileste regimul comunitar aplicabil contractelor de garantie constituita sub forma de numerar sau de instrumente financiare, denumite in continuare "contracte de garantie financiara", care indeplinesc cerintele prevazute la alineatele (2) si (5), dar si garantiei financiare, in conformitate cu conditiile prevazute la alineatele (4) si (5).

(2) Beneficiarul garantiei si cel care constituie garantia trebuie sa apartina fiecare uneia dintre urmatoarele categorii:

(a) o autoritate publica [exclusiv intreprinderile garantate public, cu exceptia cazului in care intra sub incidenta literelor (b)-(e)], inclusiv:

(i) organisme din sectorul public al statelor membre insarcinate cu sau care participa la gestionarea datoriei publice si

(ii) organisme din sectorul public al statelor membre autorizate sa detina conturi pentru clientii lor;

(b) o banca centrala, Banca Centrala Europeana, Banca de Decontari Internationale, o banca de dezvoltare multilaterala conform definitiei din articolul 1 alineatul (19) din Directiva 2000/12/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 martie 2000 privind initierea si exercitarea activitatii institutiilor de credit [9], Fondul Monetar International si Banca Europeana de Investitii;

(c) o institutie financiara supusa supravegherii prudentiale, inclusiv:

(i) o institutie de credit conform definitiei din articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2000/12/CE, inclusiv institutiile prevazute la articolul 2 alineatul (3) din directiva in cauza;

(ii) o societate de servicii de investitii financiare conform definitiei din articolul 1 alineatul (2) din Directiva 93/22/CEE a Consiliului din 10 mai 1993 privind serviciile de investitii in domeniul titlurilor de valoare [10];

(iii) o institutie financiara conform definitiei din articolul 1 alineatul (5) din Directiva 2000/12/CE;

(iv) o intreprindere de asigurari conform definitiei din articolul 1 litera (a) din Directiva 92/49/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative privind asigurarea directa, alta decat asigurarea de viata [11] si o intreprindere de asigurare de viata conform definitiei din articolul 1 litera (a) din Directiva 92/96/CEE a Consiliului din 10 noiembrie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative privind asigurarea directa de viata [12];

(v) un organism de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM) conform definitiei din articolul 1 alineatul (2) din Directiva 85/611/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1985 privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM) [13];

(vi) o societate de administrare a investitiilor conform definitiei din articolul 1a alineatul (2) din Directiva 85/611/CEE;

(d) o contraparte centrala, un agent de decontare sau o casa de compensare, conform definitiilor din articolul 2 literele (c), (d) si respectiv (e) din Directiva 98/26/CE, inclusiv institutii similare reglementate de legislatia interna operand pe pietele contractelor la termen, de optiuni si produse derivate, in masura in care nu intra sub incidenta directivei in cauza, si o persoana, alta decat o persoana fizica, actionand in numele sal pe seama uneia sau mai multor persoane care includ orice detinator de obligatiuni ori de alte titluri de creanta sau orice institutie definita la literele (a)-(d);

(e) o persoana, cu exceptia persoanelor fizice, inclusiv o intreprindere sau o asociere in participatie neconstituite ca societati, cu conditia ca cealalta parte sa fie o institutie definita la literele (a)-(d).

(3) Statele membre pot sa excluda din domeniul de aplicare al prezentei directive contracte de garantie financiara la care una dintre parti este o persoana mentionata la alineatul (2) litera (e).
#PAGEBREAK#
Daca statele membre fac uz de aceasta posibilitate, ele informeaza Comisia, aceasta informand la randul ei celelalte state membre cu privire la aceasta.

(4) (a) Garantia financiara trebuie sa fie constituita in numerar sau din instrumente financiare.

(b) Statele membre pot exclude din domeniul de aplicare al prezentei directive garantiile financiare constituite sub forma de actiuni sau parti sociale proprii ale celui care constituie garantia, actiuni sau parti sociale la intreprinderi afiliate in sensul celei de a saptea directive 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate [14] si actiuni sau parti sociale la intreprinderi al caror unic scop este detinerea de mijloace de productie esentiale pentru desfasurarea activitatii celui care constituie garantia sau detinerea de proprietati imobiliare.

(5) Prezenta directiva se aplica garantiei financiare de la constituire si constituirea acesteia poate fi dovedita in scris.

Inscrisul care atesta constituirea garantiei asupra instrumentelor financiare sau in numerar trebuie sa permita identificarea activelor care fac obiectul garantiei. In acest scop, este suficient sa se dovedeasca, in cazul garantiei sub forma de instrumente financiare transmisibile prin inscriere in cont, ca au fost inregistrate in creditul contului relevant sau constituie un credit asupra acestui cont si, in cazul garantiei in numerar, ca suma respectiva a fost inregistrata in creditul unui cont desemnat ori constituie un credit asupra acestui cont.

Prezenta directiva se aplica contractelor de garantie financiara daca contractele respective pot fi atestate printr-un inscris sau sub alta forma echivalenta din punct de vedere juridic.

Articolul 2

Definitii 

(1) In sensul prezentei directive:

(a) "contract de garantie financiara" inseamna un contract de garantie financiara cu sau fara transfer de proprietate, indiferent daca acestea sunt sau nu reglementate de un contract cadru sau de conditii generale de contractare;

(b) "contract de garantie financiara cu transfer de proprietate" inseamna un contract, inclusiv contractele de report, in temeiul caruia cel care constituie garantia transmite beneficiarului acesteia proprietatea deplina asupra garantiei financiare, in scopul de a garanta sau de a asigura in alt mod executarea obligatiilor financiare garantate;

(c) "contract de garantie financiara fara transfer de proprietate" inseamna un contract in temeiul caruia cel care constituie garantia pune la dispozitia beneficiarului garantia financiara, pastrand proprietatea deplina asupra garantiei financiare la momentul constituirii acesteia;

(d) "numerar" inseamna sume de bani cu care ste creditat un cont, indiferent de moneda in care sunt denominati intr-un cont in orice moneda, precum si orice sume rambursate la cerere, cum ar fi depozitele de pe piata monetara;

(e) "instrumente financiare" inseamna actiunile si alte titluri de valoare asimilate actiunilor, obligatiunile si alte titluri de creanta, negociabile pe piata de capital si orice alte titluri tranzactionate in mod curent si care confera dreptul de a dobandi astfel de actiuni, obligatiuni sau alte titluri prin subscriere, achizitionare sau schimb sau care conduc la o decontare in numerar (sunt excluse instrumentele de plata), inclusiv unitati la organisme de plasament colectiv, instrumente de pe piata monetara si creante sau drepturi asupra sau privind oricare dintre cele mentionate anterior;

(f) "obligatii financiare garantate" inseamna obligatiile care sunt garantate printr-un contract de garantie financiara si care confera dreptul la plata unei sume de bani si/sau la transmiterea (proprietatii asupra) unor instrumente financiare.

Obligatiile financiare garantate pot consta in sau pot include:

(i) obligatii prezente sau viitoare, la termen ori sub conditie (inclusiv obligatii care decurg dintr-un contract cadru sau alte acorduri similare);

(ii) obligatii asumate fata de beneficiarul garantiei de catre o alta persoana decat furnizorul acesteia;

(iii) obligatii de o anumita categorie sal tip, care se nasc ocazional;

(g) "garantie asupra intsrumentelor financiare transmisibile prin inscriere in cont" inseamna garantia financiara constituita in temeiul unui contract de garantie financiara aszpra unor instrumente financiare, dovada dreptului de proprietate asupra acestor instrumente fiind inscrierea intr-un registru sau cont tinut de un intermediar ori pe seama acestuia;

(h) "cont relevant" inseamna, in cazul unei garantii asupra intsrumentelor financiare transmisibile prin inscriere in cont in cadrul unui contract de garantie financiara, registrul sau contul in care sunt operate inscrrierile prin care instrumentele financiare transmisibile prin inscriere in cont sunt constituite in garantie in favoarea beneficiarului - registru sau cont care poate fi tinut de beneficiarul garantiei;

(i) "garantie echivalenta" inseamna:

(i) in cazul sumelor de bani - plata aceleiasi sume de bani denominate in aceeasi moneda;

(ii) in cazul instrumentelor financiare - instrumente financiare emise de acelasi emitent sau debitor, provenind din aceeasi emisiune sau clasa avand aceeasi valoare nominala si aceleasi caracteristici, fiind denominate in aceeasi moneda ori alte active in cazul in care contractul de garantie financiara prevede transferul altor active in urma producerii unui fapt care priveste sau care afecteaza in orice mod instrumentele financiare constituite in garantie;

(j) "procedura de lichidare" inseamna procedura colectiva care implica valorificarea activelor si distribuirea fondurilor obtinute catre creditori, actionari, asociati sau membri, dupa caz, care presupune interventia de orice natura a unei autoritati administrative sau judiciare, inclusiv in cazurile in care aceasta procedura se finalizeaza printr-un concordat sau alte masuri similare, voluntare ori obligatorii, indiferent daca sunt sau nu urmare a insolventei;

(k) "masuri de reorganizare" inseamna masuri care implica interventiea de orice natura a unor autoritati administrative sau judiciare si care au drept scop conservarea ori redresarea situatiei financiare si care afecteaza drepturile preexistente ale tertilor, inclusiv, dar fara a se limita la aceasta, masuri de suspendare a platilor, suspendare a masurilor de executare si de reducere a creantelor;

(l) "cauza care determina executarea" inseamna neexecutarea obligatiilor sau orice fapt convenit de parti, ca fiind similar neexecutarii, la aparitia caruia, in temeiul unui contract de garantie financiara sau prin efectul legii, beneficiarul garantiei este indreptatit fie sa execute garantia prin valorificarea sau prin insusirea, in contul creantei garantate, a garantiei financiare, fie sa beneficieze de clauza de compensare cu exigibilitate imediata;

(m) "drept de utilizare" reprezinta dreptul beneficiarului garantiei de a folosi si de a dispune de garantia financiara ca si cum ar fi proprietar al acesteia, conform prevederilor contractului de garantie financiara farar transfer de proprietate;

(n) "clauza de compensare cu exigibilitate imediata" inseamna o clauza dintr-un contract de garantie financiara sau un contract din care face parte integranta contractul de garantie financiara ori, in absenta unei asemenea clauze, orice dispozitie legala in temeiul careia, la aparitia unei cauze care determina executarea garantiei, ca efect al novatiei, compensarii sau in alt mod, se produc urmatoarele efecte:

(i) obligatiile partilor devin imediat exigibile imediat si sunt exprimate sub forma unei obligatii de plata a unei sume de bani reprezentand valoarea obligatiilor partilor calculata la acel moment, sau se sting si sunt inlocuite printr-o obligatie de a plati suma in cauza si/sau

(ii) sunt stabilite datoriile reciproce ale partilor in temeiul acestor obligatii, inclusiv atunci cand furnizorul garantiei este altul decat obligatul principal, urmand ca partea care datoreaza valoarea cea mai mare sa plateasca celeilalte parti suma neta egala cu diferenta acestor datorii.

(2) In prezenta directiva, orice referire la o garantie financiara "constituita" sau la "constituirea" unei garantii financiare reprezinta remiterea, transferarea, detinerea, inregistrarea sau orice alta modalitate prin care beneficiarul garantiei ori persoana care actioneaza pe seama acestuia obtine detentia sau controlul asupra garantiei financiare. Garantia financiara mentionata prin prezenta directiva se considera pusa la dispozitie chiar daca furnizorul acesteia beneficiaza de dreptul de a substitui ori de a retrage in favoarea sa surplusul de bani sau de instrumente financiare.

(3) In prezenta directiva, orice referire la notiunea de "inscris" includ documenteleinregistrate pe un suport in format electronic sau orice alt suport durabil.

Articolul 3

Conditii de forma 

(1) Statele membre nu conditioneaza incheierea, valabilitatea, executarea sau admiterea ca proba a contractului de garantie financiara, precum si punerea la dispozitie a garantiei financiare sub forma unei sume de bani, de indeplinirea vreunei formalitati.

(2) Alineatul (1) nu aduce atingere aplicarii prezentei directive din momentul punerii la dispozitie a garantiei financiare, numai daca punerea la dispozitie poate fi probata printr-un inscris si in cazul in care contractul de garantie financiara poate fi probat printr-un inscris sau alta forma echivalenta din punct de vedere juridic.

Articolul 4

Executarea contractelor de garantie financiara 

(1) Statele membre asigura ca, la aparitia unei cauze care determina executarea garantiei, beneficiarul acesteia poate sa execute garantia financiara pusa la dispozitie in temeiul unui contract de garantie financiara fara transfer de proprietate in conditiile prevazute de acesta, in una din urmatoarele modalitati:

(a) instrumentele financiare prin vanzarea sau insusirea lor, fie prin compensarea valorii lor cu valoarea obligatiilor financiare garantate, fie prin retinerea instrumentelor financiare respective drept plata a acestor obligatii;

(b) sumele de bani prin compensarea acestora cu valoarea obligatiilor financiare garantate sau prin retinerea sumelor respective drept plata a acestor obligatii;

(2) Insusirea (garantiei financiare) este posibila numai daca:

(a) aceasta modalitate a fost convenita de parti prin contractul de garantie financiara fara transfer de proprietate si

(b) partile au convenit, prin contractul de garantie financiara fara transfer de proprietate, cu privire la evaluarea instrumentelor financiare.

(3) Statele membre care la data de 27 iunie 2002 nu permit insusirea (garantiei financiare) nu vor fi obligate sa o recunoasca.

Daca recurg la aceasta optiune, statele membre informeaza Comisia, care la randul sau informeaza celelalte state membre cu privire la aceasta.

(4) Cu exceptia conditiilor stabilite prin contractul de garantie financiara fara transfer de proprietate, executarea garantiei financiare prin modalitatile mentionate la alineatul (1) nu este conditionata de:

(a) notificarea prealabila a intentiei de executare a garantiei;

(b) aprobarea de catre orice instanta, autoritate publica sau orice alta persoana;

(c) executarea prin licitatie publica sau in orice alta modalitate prestabilita;

(d) expirarea unui termen suplimentar.

(5) Statele membre asigura faptul ca deschiderea sau continuarea unei proceduri de lichidare sau de reorganizare judiciara fata de cel care constituie garantia ori fata de beneficiarul acesteia nu impiedica executarea unui contract de garantie financiara in conformitate cu prevederile acestuia.

(6) Prezentul articol ca si articolele 5, 6 si 7 nu aduc atingere nici unei obligatii dispusa prin dreptul intern referitoare la executarea sau la evaluarea instrumentelor financiare constituite garantie si la obligatiilor financiare garantate in conditii comerciale obisnuite.

Articolul 5

Dreptul de utilizare a garantiei financiare in temeiul unui contract de garantie financiara fara transfer de proprietate 

(1) In masura in care clauzele unui contract de garantie financiara fara transfer de proprietate prevad aceasta, statele membre asigura ca beneficiarul garantiei este indreptatit sa utilizeze garantia financiara constituita in temeiul unui contract de garantie financiara fara transfer de proprietate.

(2) In cazul in care beneficiarul garantiei exercita dreptul de utilizare, acestuia ii revine obligatia de a transfera o garantie echivalenta pentru a inlocui garantia financiara initiala pana cel tarziu la data scadentei obligatiilor financiare garantate prin contractul de garantie financiara fara transfer de proprietate.

In mod alternativ, la data scadentei obligatiilor financiare garantate, beneficiarul garantiei fie transfera o garantie echivalenta, fie, daca si in masura in care clauzele contractului de garantie financiara fara transfer de proprietate prevad aceasta, compenseaza valoarea garantiei echivalente cu valoarea obligatiilor financiare garantate sau o retin drept plata pentru acestea.

(3) Garantia echivalenta transferata in indeplinirea unei obligatii in temeiul alineatului (2) primul paragraf, face obiectul aceluiasi contract de garantie financiara fara transfer de proprietate ca si garantia financiara initiala si este considerata ca si cand ar fi fost pusa la dispozitie la momentul la care a fost pusa la dispozitie garantia financiara initiala in temeiul contractului de garantie financiara fara transfer de proprietate.

(4) Statele membre asigura faptul ca utilizarea garantiei financiare de catre beneficiarul acesteia, in conformitate cu prezentul articol, nu afecteaza valabilitatea sau exercitarea drepturilor beneficiarului garantiei decurgand din contractul de garantie financiara fara transfer de proprietate in ceea ce priveste garantia financiara transferata de catre acesta in executarea unei obligatii in conformitate cu alineatul (2) primul paragraf.

(5) Daca intervine o cauza care determina executarea garantiei financiare in timp ce orice obligatie mentionata la alineatul (2) primul paragraf nu a fost inca executata, obligatia respectiva poate face obiectul unei clauze de compensare cu exigibilitate imediata.

Articolul 6

Recunoasterea contractelor de garantie financiara cu transfer de proprietate 

(1) Statele membre vegheaza ca un contract de garantie financiara cu transfer de proprietate sa fie executat in conformitate cu clauzele acestuia.

(2) Daca intervine o cauza care determina executarea garantiei financiare in timp ce orice obligatie a beneficiarului garantiei de a transfera o garantie echivalenta in cadrul contract de garantie financiara cu transfer de proprietate nu a fost inca executata, respectiva obligatie poate face obiectul unei clauze de compensare cu exigibilitate imediata.

Articolul 7

Recunoasterea clauzelor de compensare cu exigibilitate imediata 

(1) Statele membre asigura ca o clauza de compensare cu exigibilitate imediata poate fi aplicata in conformitate cu prevederile sale:

(a) indiferent de inceperea sal continuarea unei proceduri de lichidare sau a unor masuri de reorganizare cu privire la furnizorul si/sau la beneficiarul garantiei financiare;

(b) fara a tine seama de orice cesiune, sechestru, poprire, alta masura de indisponibilizare, judiciara sau de alta natura, precum si de orice alta forma de instrainare a drepturilor respective sau cu privire la aceste drepturi.

(2) Statele membre asigura faptul ca executarea clauzei de compensare cu exigibilitate imediata nu poate fi supusa nici uneia din conditiile prevazute la articolul 4 alineatul (4), cu exceptia cazului in care partile dispun altfel.

Articolul 8

Neaplicarea anumitor dispozitii in materie de insolventa 

(1) Statele membre asigura faptul ca nu pot fi declarate nule, anulabile sau lipsite de efecte contractele de garantie financiara, precum si punerea la dispozitie a garantiilro financiare in baza unui asemenea contract numai pe motiv ca acestea au fost incheiate sau garantiile financiare au fost puse la dispozitie in urmatoarele conditii:

(a) in ziua deschiderii procedurii de lichidare sau a masurilor de reorganizare, dar inaintea pronuntarii hotararii sau ordinului cu privire la aceasta sau

(b) in cursul unei perioade determinata, anterioara deschiderii unei asemenea proceduri de lichidare sau adoptarii masurilor de reorganizare, perioada stabilita in raport cu data deschiderii sau a adoptarii ori in raport cu data pronuntarii unei hotarari sau a unui ordin sau in raport cu data oricarei actiuni sau a oricarui eveniment produs in timpul derularii acestor proceduri sau masuri.

(2) Statele membre asigura faptul ca in cazul in care un contract de garantie financiara a fost incheiat sau a obligatie financiara garantata a luat nastere ori o garantie financiara a fost pusa la dispozitie in ziua dar dupa momentul deschiderii procedurii de lichidare sau a adoptarii masurilor de reorganizare, contractul isi produce efectele si va fi opozabil tertilor daca beneficiarul garantiei poate dovedi ca nu a cunoscut si nici nu putea sa cunoasca faptul ca o astfel de procedura a fost deschisa ori ca astfel de masuri au fost adoptate.

(3) In cazul in care un contract de garantie financiara prevede:

(a) obligati de a pune la dispozitie o garantie financiara sau o garantie financiara suplimentara, in functie de variatia valorii garantiei financiare ori a valorii obligatiilor financiare garantate, sau

(b) dreptul de a retrage garantia financiara pusa la dispozitie, prin schimbarea sau inlocuirea acesteia cu o garantie financiara de aceeasi valoare,

statele membre asigura faptul ca punerea la dispozitie, in temeiul acestei obligatii sau acestui drept, a unei garantii financiare sau a unei garantii financiare suplimentare, prin schimbarea sau inlocuirea acesteia, nu va putea fi declarata nula sau anulabila numai pe motiv ca:

(i) punerea la dispozitie a avut loc in ziua deschiderii procedurii de lichidare sau a adoptarii masurilor de reorganizare, dar inaintea pronuntarii hotararii sau ordinului prin care a fost deschisa aceasta procedura ori au fost adoptate aceste masuri, sau in cursul unei perioade de timp determinate anterioare datei deschiderii procedurii ori adoptarii masurilor, perioada stabilita in raport cu data deschiderii procedurii ori adoptarii masurilor sau in raport cu data pronuntarii oricarei hotararii sau oricarui ordin, ori cu data oricarei actiuni sau a oricarui eveniment produs in timpul derularii acestor proceduri sau masuri si/sau

(ii) obligatiile financiare garantate au luat nastere anterior datei punerii la dispozitie a garantiei financiare, a garantiei financiare suplimentare, ori a substituirii sau inlocuirii garantiei financiare initiale.

(4) Fara a aduce atingere alineatelor (1), (2) si (3), prezenta directiva nu afecteaza normele generale de drept intern in materia insolventei referitoare la tranzactiilor incheiate in cursul perioadei determinate mentionate la alineatul (1) litera (b) si la alineatul (3) punctul (i).
#PAGEBREAK#

Articolul 9

Norme de drept conflictuale 

(1) Orice chestiune privind aspectele mentionate la alineatul (2) care se ridica cu privire la o garantie financiara constituita sub forma instrumentelor financiare transmisibile prin inscriere in cont este reglementata in conformitate cu legea tarii in care se afla contul relevant. Trimiterea la legea unei tari reprezinta trimitere la dreptul intern al acestei tari, indiferent de orice norma care prevede ca chestiunea respectiva trebuie solutionata in conformitate cu legea altei tari.

(2) Alineatul (1) mentioneaza urmatoarele aspecte:

(a) natura juridica si efectele patrimoniale ale garantiei financiare constituite sub forma instrumentelor financiare transmisibile prin inscriere in cont;

(b) conditiile care trebuie indeplinite pentru incheierea in mod valabil a unui contract de garantie financiara avand ca obiect instrumente financiare transmisbile prin inscriere in cont si pentru punerea la dispozitie a acestor instrumente in temeiul unui astfel de contract si formalitatile necesare pentru asigurarea opozabilitatii fata de terti a unui astfel de contract si a punerii la dispozitie a unor astfel de garantii;

(c) daca un dreptde proprietate sau un alt drept al unei persoane cu privire la garantia asupra instrumentelor financiare transmisibile prin inscriere in cont este prioritar sal subordonat unui drept de proprietate sal altui drept concurent si daca dobandirea a avut loc cu buna-credinta;

(d) formalitatile cerute pentru executarea garantiei asupra instrumentelor financiare transmisibile prin inscriere in cont ca urmare a aparitiei unei cauze care determina executarea garantiei.

Articolul 10

Raportul Comisiei 

Cel tarziu la 27 decembrie 2006, Comisia prezinta Parlamentului European si Consiliului un raport referitor la aplicarea prezentei directive, in special la aplicarea articolului 1 alineatul (3), a articolului 4 alineatul (3) si a articolului 5. Raportul este insotit, daca este cazul, de propuneri de revizuire.

Articolul 11

Punerea in aplicare 

Statele membre pun in aplicare actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pana la 27 decembrie 2003. Statele membre informeaza de indata Comisia cu privire la aceasta.

Atunci cand statele membre adopta aceste acte, acestea contin o trimitere la prezenta directiva sau sunt insotite de o asemenea trimitere la data publicarii oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 12

Intrarea in vigoare 

Prezenta directiva intra in vigoare la data publicarii in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.

Articolul 13

Destinatari 

Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.


Adoptata la Bruxelles, 6 iunie 2002.

Pentru Parlamentul European

Presedintele

P. Cox

Pentru Consiliu

Presedintele

A. M. Birulés Y Bertrán

[1] JO C 180 E, 26.6.2001, p. 312.

[2] JO C 196, 12.7.2001, p. 10.

[3] JO C 48, 21.2.2002, p. 1.

[4] Avizul Parlamentului European din 13 decembrie 2001 (nepublicat inca Jurnalul Oficial), Pozitia comuna a Consiliului din 5 martie 2002 (nepublicata in Jurnalul Oficial) si Decizia Parlamentului European din 15 mai 2002.

[5] JO L 166, 11.6.1998, p. 45.

[6] JO L 125, 5.5.2001, p. 15.

[7] JO L 110, 20.4.2001, p. 28.

[8] JO L 160, 30.6.2000, p. 1.

[9] JO L 126, 26.5.2000, p. 1, astfel cum a fost modificata prin Directiva 2000/28/CE (JO L 275, 27.10.2000, p. 37).

[10] JO L 141, 11.6.1993, p. 27, astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2000/64/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 290, 17.11.2000, p. 27).

[11] JO L 228, 11.8.1992, p. 1, astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2000/64/CE a Parlamentului European si a Consiliului.

[12] JO L 360, 9.12.1992, p. 1, astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2000/64/CE a Parlamentului European si a Consiliului.

[13] JO L 375, 31.12.1985, p. 3, astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2001/108/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 41, 13.2.2002, p. 35).

[14] JO L 193, 18.7.1983, p. 1, astfel cum a fost modificata ultima data prin Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European si a Consiliului (JO L 283, 27.10.2001, p. 28).

-------------------------------------------------- 

Nota AvocatNet: 


Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene poate fi considerata autentica.