Noul Statut al profesiei de avocat

UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMÂNIA
STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT
- Anteproiect discutat în Consiliul UNBR din 1. - 11 Septembrie 200. -

CAPITOLUL I
Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii
profesiei de avocat

Art. 1. - (1) Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare, functionare si conducere autonome, stabilite în conditiile prevazute de Legea nr. 51/1995, republicata, denumita în continuare Lege, si ale prezentului statut.
(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale:
a) principiul legalitatii;
b) principiul libertatii;
c) principiul independentei;
d) principiul autonomiei si descentralizarii;
e) principiul pastrarii secretului profesional.

Art. 2. - (1) Scopul exercitarii profesiei de avocat îl constituie promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si de drept privat.
(2) În exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de lege, de pactele si de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui, prin toate mijloacele legale si formele procesuale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor, si pentru solutionarea acestuia într-un termen rezonabil.

Art. 3. - (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.
(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocati înscrisi în tabloul avocatilor baroului din care fac parte.
(3) Un avocat nu poate face parte decât dintr-un singur barou si nu-si poate exercita concomitent activitatea în doua sau mai multe forme de exercitare a profesiei, sub sanctiunea excluderii din profesie.
(4) Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de lege, exercitarea oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica sau persoana juridica ce nu are calitatea avocat înscris într-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou.

Art. 4. - (1) Profesia de avocat este organizata si functioneaza în baza principiului autonomiei si descentralizarii, în conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
(3) Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.
(4) Competenta si atributiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevazute de Lege si de prezentul statut.

Art. 5. - (1) În fiecare judet si în municipiul Bucuresti exista si functioneaza, în temeiul Legii privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, un singur barou, persoana juridica de interes public, alcatuit din toti avocatii înscrisi pe tabloul avocatilor si care au sediul profesional principal în localitatile de pe raza acestuia.
(2) Toate barourile din România, înfiintate potrivit legilor privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, sunt membre de drept ale Uniunii Nationale a Barourilor din România, denumita în continuare U.N.B.R., persoana juridica de interes public, înfiintata în temeiul Legii, ca unica succesoare a Uniunii Avocatilor din România.
(3) Constituirea si functionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de înregistrare ale barourilor din afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatata la cererea U.N.B.R., a barourilor membre, a Ministerului Public sau poate fi retinuta de instanta din oficiu.

Art. 6. - (1) Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt atribute exclusive ale avocatului în promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale clientilor sai, în temeiul legii si al prezentului statut.
(2) Avocatul este liber sa-si aleaga forma de exercitare a profesiei, sa o schimbe si sa dispuna de ea, în tot sau în parte, în conditiile prevazute de Lege si de prezentul statut.
(3) Orice persoana are dreptul sa îsi aleaga în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un avocat, cu exceptia cazurilor prevazute de lege privitoare la apararea din oficiu sau la apararea gratuita. Orice clauza ori conventie contrara, prohibitiva sau restrictiva, este lovita de nulitate absoluta.
(4) Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate si confidentialitate. Drepturile si obligatiile avocatului sunt cele prevazute de lege, prezentul statut, codul deontologic si de contractul de asistenta juridica legal încheiat.

Art. 7. - (1) Într-o societate întemeiata pe valorile democratiei si ale statului de drept avocatul are un rol esential. Avocatul este indispensabil justitiei si justitiabililor si are sarcina de a apara drepturile si interesele acestora. El este deopotriva sfatuitorul si aparatorul clientului sau.
(2) Avocatul are toate drepturile conferite de lege si de statutul profesiei de avocat si îndeplineste îndatoriri si obligatii multiple fata de client, autoritatile si institutiile la care îsi asista sau îsi reprezinta clientul, fata de profesia sa în general si fiecare confrate în particular, precum si fata de public.
(3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei restrictii, presiuni, constrângeri sau intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice, libertatea si independenta sa fiind garantate de lege.
(4) Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau. Avocatul este dator însa sa dea clientului sau sfaturi juridice si sa actioneze numai în limitele legii, ale normelor deontologice si potrivit crezului sau profesional.
(5) Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau în scris, în forma adecvata si cu respectarea limitelor prevazute de lege, în fata instantelor de judecata, a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala sau a altor autoritati, însa numai daca aceste sustineri sunt în legatura cu apararea în acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului.
(6) Urmarirea penala si trimiterea în judecata a avocatului pentru fapte penale savârsite în exercitarea profesiei sau în legatura cu aceasta se poate face numai în cazurile si în conditiile prevazute de lege.

Art. 8. - (1) Avocatul este confidentul necesar al clientului sau.
(2) Secretul profesional al avocatului este de ordine publica.
(3) Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredintata, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege.
(4) Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstanta si de catre nici o persoana fizica sau persoana juridica sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de catre vreo alta autoritate sau persoana fizica ori juridica, cu exceptia unor necesitati stricte pentru apararea sa, atunci când face obiectul unei urmariri penale, a unei actiuni privind raspunderea civila profesionala sau, dupa caz, a unei contestatii în privinta onorariilor convenite.
(5) Obligatia de a pastra secretul profesional nu împiedica avocatul sa foloseasca informatiile cu privire la un fost client, daca acestea au devenit publice, altfel decât prin încalcarea de catre avocat a obligatiei care îi incumba, cu scopul de a acorda asistenta juridica în folosul altui client.
(6) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 9. - (1) Obligatia de a pastra secretul profesional, prevazuta de art. 10 din Lege, este absoluta si nelimitata în timp. Ea se întinde asupra tuturor activitatilor avocatului, asociatilor, avocatilor colaboratori si salarizati în cadrul profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu ceilalti avocati.
(2) Obligatia de a pastra secretul profesional incumba si persoanelor cu care avocatul coopereaza în exercitarea profesiei sale, precum si celorlalti salariati ai sai. Avocatul este însa dator sa le aduca la cunostinta acest fapt.
(3) Aceeasi obligatie de a pastra secretul profesional revine organelor profesiei de avocat si salariatilor acestora cu privire la informatiile cunoscute de acestia în functiile ce le detin.

Art. 10. - (1) Orice schimb de corespondenta între avocati, pe cale verbala sau în scris, indiferent pe ce suport a fost efectuat, este prin natura lui confidential.
(2) În relatiile sale cu avocatii înscrisi într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat sa respecte dispozitiile art. 5.3. din Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana.
(3) În relatiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie sa se asigure, înainte de a schimba informatii confidentiale, ca în tara în care îsi exercita profesia confratele strain exista norme ce permit asigurarea confidentialitatii corespondentei si, în caz contrar, sa încheie un acord de confidentialitate sau sa-l întrebe pe clientul sau daca accepta, în scris, riscul unui schimb de informatii neconfidentiale.
(4) Corespondenta dintre avocati, indiferent de tipul de suport, nu poate fi în nici un caz adusa ca proba în justitie si nici nu poate fi lipsita de caracterul confidential.
(5) Nu intra în sfera de aplicare a secretului profesional si, în consecinta, nu sunt confidentiale :
a) orice corespondenta care, potrivit legii, echivaleaza unui act de procedura;
b) orice corespondenta care nu face referire la vreun înscris, cuvânt sau la unul dintre elementele anterioare confidentiale sau, dupa caz, care poarta mentiunea "oficial" si nu aduce atingere secretului profesional.

Art. 11. - În raporturile cu instantele judecatoresti, cu Ministerul Public, cu celelalte autoritati si institutii publice, cu persoanele juridice si persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator sa aiba un comportament demn, civilizat si loial.

Art. 12. - (1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanenta de a asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare conform art. 7 din Lege, organizând în mod corespunzator primirea în profesie, pregatirea avocatilor stagiari, ridicarea nivelului profesional al tuturor avocatilor si respectarea stricta a deontologiei si disciplinei profesionale.
(2) Toti avocatii au dreptul si îndatorirea de a participa la formele de pregatire profesionala stabilite de catre organele profesiei.
(3) Barourile si U.N.B.R. au obligatia, din oficiu sau la cerere, sa actioneze prin toate mijloacele legale pentru protectia profesiei, a demnitatii si onoarei corpului de avocati.

Art.13. - Dispozitiile prezentului statut se aplica în mod corespunzator si avocatilor straini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de catre acestia. CAPITOLUL II Organizarea profesiei de avocat Sectiunea 1 Dobândirea calitatii de avocat §1. Primirea în profesie

Art. 14. - (1) Cererile de primire în profesia de avocat se adreseaza decanului baroului unde solicitantul doreste sa exercite profesia.
(2) În toate cazurile, persoana care îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru a solicita primirea în profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel putin 5 ani anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii si asigurari sociale din care face parte.

Art. 15. - (1) Cererea formulata de persoana care doreste sa fie primita în profesie pe baza de examen, conform art. 16 alin. (1) din lege, se depune în doua exemplare si va cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data nasterii; c) elementele actului de identitate si organul emitent;
d) indicarea diplomei sau actului echivalent care atesta calitatea de licentiat în drept;
e) declaratia ca nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute la art. 13 din Lege;
f) declaratia solicitantului ca nu se afla în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 14 din Lege ori ca întelege sa renunte la orice stare de incompatibilitate, în cel mult doua luni de la data comunicarii deciziei de primire în profesia de avocat, sub sanctiunea prevazuta la art. 24 alin. (2) din lege;
g) angajamentul de a realiza formarea profesionala pe perioada stagiului în conditiile prevazute de Lege si de statutul profesiei; h) declaratia expresa ca nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetarii activitatii.
(2) Cererea va fi însotita de urmatoarele acte depuse în dublu exemplar:
a) copie de pe actul de identitate si de pe actele de stare civila ;
b) copie de pe diploma de studii. În cazul în care se solicita primirea în profesie pe baza de diplome eliberate de institutiile de învatamânt superior din alta tara se va depune si dovada de echivalare, în conditiile legii;
c) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
d) certificat privind starea de sanatate a candidatului, eliberat de institutia sanitara stabilita de barou conform hotarârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii; e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care sa ateste cauzele încetarii calitatii de avocat;
f) doua fotografii tip legitimatie.

Art. 16. - (1) Cererea formulata de persoana care doreste primirea în profesie cu scutire de examen în conditiile art. 16 alin. (2) din Lege, pe lânga mentiunile de la art. 15 din prezentul statut, trebuie sa cuprinda mentionarea temeiurilor pe baza carora se cere primirea în profesie cu scutire de examen.
(2) Persoana prevazuta la art. 16 alin. (2) lit. a) din Lege va depune actele ce dovedesc titlul stiintific de doctor în drept.
(3) Persoana prevazuta la art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege care a îndeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, va depune o copie certificata de pe carnetul de munca sau o adeverinta echivalenta eliberata de Camera Notarilor Publici.
(4) Perioada de 10 ani prevazuta de art. 16 alin. (2) lit. b) din Lege se calculeaza prin însumarea perioadelor în care s-a îndeplinit oricare dintre functiile respective.

Art. 17. - (1) Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara în vederea exercitarii profesiei de avocat în România se va depune în dublu exemplar la baroul în care doreste sa profeseze si va cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data nasterii;
c) numarul, data si emitentul pasaportului;
d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreste sa îsi exercite profesia;
e) indicarea perioadei si a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f) indicarea formei în care urmeaza sa exercite profesia, conform art. 12 alin. (3) din Lege.
(2) Cererea va fi însotita de urmatoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba româna si certificate:
a) pasaport;
b) o atestare din partea baroului sau a asociatiei profesionale de avocati din tara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea sa disciplinara;
(3) La cerere se vor atasa:
a) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 13 si 14 din Lege;
b) declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;
c) dovada încetarii formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform art. II din Legea nr. 231/2000, dupa caz;
d) certificat medical de sanatate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
e) doua fotografii tip legitimatie.

Art. 18. - (1) O copie de pe cererea de primire în profesie se va afisa în cel mult 3 zile de la înregistrarea acesteia, într-un loc vizibil, la sediul baroului, prin grija decanatului.
(2) Afisarea se constata prin proces-verbal.
(3) În termen de 10 zile de la afisarea cererii orice persoana poate face opozitie la cererea de primire în profesie, indicând motivele si aratând împrejurarile si probele pe care îsi întemeiaza opozitia.
(4) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie decanul va desemna un avocat-raportor dintre membrii consiliului baroului, care va efectua investigatiile necesare cu privire la moralitatea si demnitatea solicitantului, chiar daca nu se face opozitie la înscriere.

Art. 19. - (1) Raportorul va face toate cercetarile pe care le va considera necesare.
(2) Cercetarile se vor referi la îndeplinirea de catre solicitant a conditiilor prevazute de lege si de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.

Art. 20. - În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opozitiei, avocatul-raportor va depune la decanatul baroului un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.

Art. 21. - (1) Dupa depunerea raportului, consiliul baroului analizeaza îndeplinirea conditiilor pentru primirea în profesie si solutioneaza eventualele opozitii.
(2) În cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate sa verifice cunostintele petentului cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
(3) Consiliul baroului va pronunta o hotarâre motivata asupra cererii de primire în profesie.
(4) Hotarârea va fi comunicata în termen de cel putin 10 zile solicitantului.
(5) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în tabloul avocatilor prin decizia emisa de Consiliul baroului cu respectarea dispozitiilor art. 19, 20 si 21 din Lege.

Art. 22. - (1) Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara de a fi autorizat sa acorde consultanta juridica privind dreptul românesc se depune la Presedintele U.N.B.R.
(2) Cererea va fi înaintata baroului în care este înscris avocatul pentru avizare si raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare.
(3) Metodologia examenului de verificare a cunostintelor de drept românesc si de limba româna ale avocatilor straini se stabileste prin hotarârea Consiliului U.N.B.R.
(4) Comisia de examinare va fi desemnata de Consiliul U.N.B.R. si poate fi alcatuita din cadre didactice universitare din învatamântul juridic acreditat si avocati, în proportie egala.
(5) Examenul va cuprinde probe scrise si orale privind institutiile de baza ale dreptului românesc si cunostintele de limba româna. § 2. Primirea în profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European care sunt autorizate sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut într-un stat membru

Art. 23. - Cererea de primire în profesia de avocat în România de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala în unul din statele membre ale Uniunii Europene si ale spatiului European este de competenta Consiliului U.N.B.R., conform art. 63 lit. e) din Lege.

Art. 24. - (1) Cererea se depune la secretariatul U.N.B.R., în dublu exemplar si cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data nasterii;
c) numarul, data si emitentul pasaportului;
d) indicarea sediului profesional la care solicitantul urmeaza sa îsi exercite profesia si mentionarea faptului ca intentioneaza exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România;
e) indicarea perioadei si a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f) indicarea titlului profesional obtinut în statul membru de origine si a gruparii profesionale din care face parte în statul membru de origine sau autoritatea judiciara în cadrul careia este admis sa-si exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.
(2) Cererea va fi însotita de urmatoarele acte, traduse în limba româna si certificate:
a) pasaport;
b) o atestare din partea autoritatii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea sa disciplinara.
(3) La cerere se vor atasa:
a) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 13 si 14 din Lege ;
b) declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;
c) certificat medical de sanatate, potrivit art. 15 alin. (2) lit.d);
d) doua fotografii tip legitimatie.

Art. 25. - (1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunta asupra cererii de primire în profesia de avocat dupa sustinerea examenului de verificare a cunostintelor privind dreptul românesc si de limba româna sau dupa ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de sustinerea examenului, conform art.805 si 8014 din Lege.
(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide si asupra suspendarii analizarii cererii pâna la efectuarea de catre solicitant a stagiului de pregatire în domeniul dreptului românesc, conform art.805 alin. (2) din Lege.
(3) Decizia se comunica solicitantului în termen de cel putin 10 zile.

Art. 26. - (1) Avocatul admis în profesie va fi înscris în tabloul avocatilor la baroul în care îsi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
(2) Consiliul baroului va dispune înscrierea în tabloul avocatilor, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R.. §3. Demnitatea profesiei

Art. 27. - (1) În aplicarea art. 11 lit. c) si a art. 13 din Lege, cazurile de nedemnitate se verifica atât cu ocazia primirii în profesie, cât si pe întreaga durata a exercitarii acesteia.
(2) Avocatii care se gasesc în unul dintre cazurile prevazute la art. 13 din Lege sunt obligati sa prezinte decanatelor hotarârile judecatoresti prin care au fost condamnati, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati definitiv pentru fapte savârsite în legatura cu exercitarea profesiei.
(3) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotarârile judecatoresti si va aprecia asupra demnitatii avocatului, în raport cu dispozitiile art. 13 din Lege. Consiliul baroului va hotarî, dupa caz, mentinerea în profesie sau încetarea calitatii de avocat potrivit art. 26 lit. d) din Lege.
(4) Decizia motivata va fi comunicata, de îndata, avocatului în cauza, precum si Presedintelui U.N.B.R., împreuna cu hotarârea judecatoreasca în baza careia s-a verificat starea de nedemnitate.
(5) Decizia consiliului baroului poate fi atacata de Presedintele U.N.B.R. si de avocatul în cauza, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestatia si va hotarî în conditiile art. 63 lit. p) din Lege.
(6) Decizia de încetare a calitatii de avocat devine executorie dupa solutionarea cauzei de catre Consiliul U.N.B.R.. Baroul va face mentiunile corespunzatoare în tabloul avocatilor pe baza hotarârii Consiliului U.N.B.R.. §4. Incompatibilitati

Art. 28. - Pentru primirea în profesie si pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sa nu se gaseasca în vreunul dintre cazurile prevazute art. 14 din Lege.

Art. 29. - Incompatibilitatea prevazuta la art. 14 lit. a) din Lege opereaza pentru avocatul care este sau care devine salariat în afara profesiei.

Art. 30. - (1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, daca legi speciale nu prevad altfel:
a) faptele personale de comert exercitate cu sau fara autorizatie;
b) calitatea de asociat într-o societate comerciala în nume colectiv, de comanditar într-o societate comerciala în comandita simpla sau în comandita pe actiuni;
c) calitatea de administrator într-o societate comerciala în comandita pe actiuni;
d) calitatea de presedinte al consiliului de administratie, administrator unic, sau membru în comitetul de directie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata.
(2) Avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile comerciale cu raspundere limitata sau la cele pe actiuni.
(3) Avocatul poate îndeplini functia de membru în consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata, cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului în care îsi exercita profesia. Avocatul va furniza toate explicatiile asupra conditiilor în care el exercita functia de membru al consiliului de administratie si va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens.
(4) Daca consiliul baroului apreciaza ca exercitarea functiei de membru al consiliului de administratie este sau devine incompatibila cu demnitatea si cu regulile de conduita impuse avocatilor poate, în orice moment, sa solicite celui interesat sa paraseasca functia pe care o ocupa. Decizia consiliului baroului va fi comunicata, de îndata, avocatului în cauza. Dispozitiile art. 27 alin. (5) si (6) se aplica în mod corespunzator.
(5) Încalcarea de catre avocat a prevederilor alin. (4) din prezentul articol constituie abatere disciplinara grava.

Art. 31. - (1) Incompatibilitatile prevazute la art. 11 lit. c), art. 14 si art. 15 din Lege se verifica si se constata de catre consiliul baroului, chiar si din oficiu.
(2) Avocatul devenit incompatibil are obligatia sa încunostinteze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa de pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei pe tabloul avocatilor incompatibili.
(3) Continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fara drept a profesiei de avocat, cu consecintele prevazute de lege.

Art. 32. - (1) În aplicarea art. 24 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe tabloul avocatilor incompatibili fara ascultarea avocatului. (2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultarii prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Lipsa nejustificata a avocatului la data indicata în convocare nu împiedica luarea masurii. §5. Modalitatile de primire în profesia de avocat

Art. 33. - (1) Potrivit art. 16 din Lege, dreptul de primire în profesie se obtine pe baza unui examen.
(2) Examenul de primire în profesie se organizeaza de consiliul baroului, în mod obligatoriu în fiecare an, în ultimul semestru al anului, la o data unica pentru toate barourile, conform propunerii Baroului Bucuresti. Data examenului va fi anuntata cu cel putin 60 de zile înainte, într-un ziar de mare tiraj.
(3) Consiliul U.N.B.R. asigura caracterul unitar al examenului de primire în profesie prin stabilirea tematicii si bibliografiei de examen, a subiectelor de examen si a metodologiei de examinare. Examinarea se va face la 5 materii de examen pe baza a cel putin 3 probe scrise.
(4) Cu cel putin 60 de zile înainte de data desfasurarii examenului, Consiliul U.N.B.R. comunica catre barouri si face publice data, tematica si bibliografia examenului.
(5) Consiliile barourilor numesc Comisiile de examinare, stabilesc materiile la care se organizeaza probe scrise, metodologia de examinare în scris si oral si organizeaza activitatea de examen.

Art. 34. - Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorti de Comisia de examen, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3).

Art. 35. - Metodologia de examinare stabilita de fiecare barou va fi adusa la cunostinta celor interesati cu cel putin 30 de zile înainte de data examenului.

Art. 36. - (1) Pentru înscrierea la examen candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscriptia caruia doreste sa îsi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea si actele prevazute la art. 15. Dosarul va fi depus cu cel putin 25 de zile înainte de data examenului.
(2) Candidatul este obligat sa depuna o taxa de participare la examen, stabilita de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenita U.N.B.R..

Art. 37. - (1) Dupa validarea examenului, consiliul baroului va dispune primirea în profesie a candidatilor admisi si va emite decizia de primire în profesie.
(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate, de catre barouri, Consiliului U.N.B.R..

Art. 38. - (1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt solutionate individual de catre consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicata si U.N.B.R.
(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacata de catre solicitant sau de Presedintele U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. §6. Interdictii

Art. 39. - (1) Avocati. - fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, timp de 2 ani de la încetarea functiei detinute. Prin instante în sensul art. 19 alin. (4) raportat la art. 20 alin. (1) din Lege, se întelege: judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curtile de apel, Înalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala, inclusiv instantele militare la care avocatii au functionat ca judecatori, indiferent de sectia la care au functionat, acolo unde este cazul. (2) În cazul în care, avocatul a functionat ca judecator la mai multe instante, interdictia opereaza pentru fiecare instanta si se calculeaza distinct de la data încetarii activitatii la instanta respectiva. (3) Aceeasi interdictie se aplica si magistratilor-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, executorilor judecatoresti, grefierilor si personalului auxiliar al instantelor judecatoresti si al Curtii Constitutionale.

Art. 40. - (1) Avocati. - fosti procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la organul de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea timp de 2 ani de la încetarea functiei respective. Calculul duratei de interdictie se face conform art. 39 alin. (2) din prezentul statut. (2) În cazul în care avocatu. - fost procuror sau cadru de politie a functionat si în calitate de judecator, interdictia priveste atât instantele, cât si organele de urmarire penala, durata fiind calculata în mod corespunzator.
(3) Aceeasi interdictie se aplica avocatilo. - fosti procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la instantele corespunzatoare parchetului în care au functionat. (4) Dispozitiile prezentului articol se aplica si personalului auxiliar al organelor de urmarire penala.

Art. 41. - Interdictia prevazuta la art. 20 din Lege priveste instantele, parchetele de pe lânga acestea, si organele de cercetare penala la care lucreaza ruda, sotul sau afinul avocatului pâna la gradul al treilea inclusiv.

Art. 42. - Încalcarea de catre avocati a altor restrictii sau interdictii la care sunt supusi conform legilor speciale, constituie abatere disciplinara grava.

Art. 43. - Avocatul care nu respecta prevederile art. 39-42 din prezentul statut sau care se foloseste de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite în conditiile legii, în scopul eludarii interdictiilor prevazute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat sau de alte legi speciale, savârseste abatere disciplinara grava. Consiliul baroului se poate sesiza si din oficiu, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 39-42 din prezentul statut. §7. Tabloul anual al avocatilor

Art. 44. - (1) Pâna la data de 15 ianuarie a fiecarui an, decanul supune aprobarii consiliului baroului tabloul avocatilor. (2) Tabloul avocatilor va cuprinde: a) lista avocatilor definitivi si stagiari cu drept de exercitare a profesiei, alcatuita potrivit anexei nr. la prezentul statut; b) lista cabinetelor individuale, a cabinetelor asociate, a societatilor civile profesionale si a societatilor civile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului si a avocatilor care le compun.
(3) Avocatii straini vor fi mentionati într-un tablou special. Separat se vor mentiona formele de exercitare a profesiei din care acestia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) si alin. (6) din Lege. Distinct, sunt evidentiati avocatii straini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care sunt autorizati sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut într-un stat membru, indicându-se si daca acesta desfasoara activitati avocatiale cu caracter permanent pe teritoriul României si titlul profesional sub care desfasoara activitatea.
(4) În cazul avocatilor straini se va mentiona daca acestia sunt autorizati sa acorde consultanta juridica privind dreptul românesc.
(5) Se va întocmi separat un tablou al avocatilor incompatibili, care se verifica si se reactualizeaza pâna la data de 15 ianuarie a fiecarui an.
(6) Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al avocatilor straini si tabloul avocatilor incompatibili se reactualizeaza lunar, se aduc la cunostinta tuturor membrilor baroului si se comunica U.N.B.R..

Art. 45. - Tabloul avocatilor definitivi si stagiari, precum si tabloul special în care se vor înscrie avocatii straini se comunica, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) din Lege, cel târziu pâna la data de 31 ianuarie a fiecarui an.

Art. 46. - Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al mentinerii pe tablou se contesta la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. în termen de 5 zile de la data comunicari; contestatia este suspensiva de executare.

Art. 47. - (1) Înscrierea în tablou a avocatilor definitivi si stagiari se face numai dupa depunerea juramântului prevazut la art. 21 din Lege. Juramântul se depune într-un cadru solemn, în fata consiliului baroului, de catre avocatii nou-înscrisi în barou.
(2) Înscrierea în tabloul avocatilor dupa primirea în profesie este conditionata de depunerea declaratiei prevazute la art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica. Nedepunerea declaratiei, depunerea unei declaratii false sau recunoasterea faptului ca avocatul a colaborat cu securitatea ca politie politica atrage consecintele prevazute de lege.

Art. 48. - (1) În aplicarea art. 25 si 82 din Lege, consiliul baroului este obligat sa desemneze avocatii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activitatii de asistenta juridica de catre persoanele neînscrise în tabloul avocatilor.
(2) Ori de câte ori va avea informatii cu privire la persoane care exercita nelegal activitati prevazute de art. 3 din Lege consiliul baroului va sesiza autoritatile competente. §8. Suspendarea calitatii de avocat

Art. 49. - Exercitiul profesiei de avocat se suspenda:
a) în caz de incompatibilitate; b) în temeiul unei hotarâri judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a profesa;
c) în cazurile prevazute de art. 27 lit. c) si d) din Lege.

Art. 50. - Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în miscare actiunea penala sau s-a dispus trimiterea în judecata pentru savârsirea unei infractiuni de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, pâna la pronuntarea unei hotarâri judecatoresti definitive.

Art. 51. - (1) Avocatul este dator sa încunostinteze de îndata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara.
(2) Decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozitiilor legii si ale prezentului statut privind suspendarea exercitiului dreptului de a profesa. (3) Consiliul baroului decide în toate cazurile, dupa ascultarea avocatului în cauza. (4) Decizia consiliului baroului, în cazurile prevazute la art. 49 lit. b) din prezentul statut, este executorie. Despre aceasta se va face mentiune în Tabloul avocatilor.
(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestatia suspenda executarea în cazurile prevazute la art. 49 lit. a) si c), precum si la art. 50 din prezentul Statut.

Art. 52. - Independent de contestarea deciziei, la cererea avocatului în cauza, consiliul baroului, dupa verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitarii taxelor si contributiilor prevazute de lege si de prezentul statut, poate dispune încetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunii din tablou, în cazul prevazut de art. 27 lit. c) din Lege.

Art. 53. - Avocatul suspendat care continua sa exercite profesia este supus prevederilor art. 25 din Lege.

Art. 54. - (1) Avocatul împotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca de la comunicarii sa îsi asigure substituirea, în termen de cel mult 15 zile si sa comunice consiliului baroului situatia substituirii.
(2) Încalcarea prezentului articol constituie abatere disciplinara grava.§9. Transferul într-un alt barou

Art. 55. - (1) Avocatul care, din motive justificate, solicita transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care doreste sa se transfere.
(2) Cererea de transfer va fi însotita de actele pe care se întemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va atesta ca solicitantul nu a fost exclus, nu a devenit nedemn sau incompatibil, nu se afla în curs de judecata penala sau disciplinara si ca a achitat la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, Casa de Asigurari a Avocatilor si U.N.B.R.. Certificatul trebuie sa fie datat ulterior datei de înregistrare a cererii de transfer. (3) Consiliul baroului de la care se solicita transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreuna cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicita transferul.

Art. 56. - (1) Cererea de transfer va fi solutionata pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verifica dosarul de înscriere în profesie al celui care solicita transferul, precum si a certificatului prevazut la art. 55 alin. (2) din prezentul statut.
(2) La solutionarea cererii, consiliul baroului va avea în vedere si respectarea de catre petent a dispozitiilor privind modul de organizare si functionare a formelor de exercitare a profesiei.

Art. 57. - (1) Consiliul baroului va face, dupa caz, aplicarea dispozitiilor art. 53 alin. (2) lit. g) din Lege.
(2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivata si poate fi contestata, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.. §10. Încetarea calitatii de avocat

Art. 58. - (1) Calitatea de avocat înceteaza: a) prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei; b) prin deces; c) prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara;
d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii. (2) Încetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea celui în cauza din Tabloul avocatilor.

Art. 59. - Avocatul care renunta la exercitiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel putin 60 de zile înainte de data prevazuta pentru încetarea activitatii acesta este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate si va indica numele avocatilor care le vor prelua.

Art. 60. - În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratorii ori asociatii defunctului, iar în lipsa lor, de catre avocatii desemnati de consiliul baroului.

Art. 61. - (1) În cazul în care avocatul îndeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, are dreptul sa solicite continuarea exercitarii profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de Consiliul baroului.
(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat. Avizul medical se prezinta anual pentru înscrierea în tablou.
(3) Consiliul baroului va solutiona cererea pe baza avizului medical si va proceda în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (2) lit. e) din Lege, sau, dupa caz, ale legislatiei privind pensiile si asigurarile sociale.
(4) Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este mentinut în profesie este obligat sa contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor în conditiile prevazute de legislatia pensiilor si asigurarilor sociale pentru avocati.
(5) Decizia de respingere a mentinerii în activitate poate fi contestata, în termen de 15 zile, la Consiliul U.N.B.R.. Sectiunea a 2-a Organele profesiei de avocat §1. Baroul

Art. 62. - Independenta profesiei, autonomia baroului si exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi îngradite sau limitate prin actele autoritatilor administratiei publice, ale Ministerului Public sau ale altor autoritati, decât în cazurile si în conditiile expres prevazute de lege.

Art. 63. - (1) Baroul este persoana juridica de interes public, constituit din toti avocatii înscrisi în Tabloul avocatilor, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare.
(2) Sediul baroului este în orasul de resedinta al judetului, respectiv în municipiul Bucuresti.

Art. 64. - (1) Fiecare barou are un buget propriu. Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.
(2) Cuantumul contributiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu si cu hotarârile Congresului avocatilor. Decizia consiliului baroului va fi adusa la cunostinta avocatilor înscrisi în Tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel putin 30 de zile de la punerea sa în aplicare.
(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activitati producatoare de venituri, în conditiile legii.

Art. 65. - (1) Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.
(2) În cadrul baroului se constituie si functioneaza:
a) comisia de cenzori;
b) comisia de disciplina.

Art. 66. - (1) Adunarea generala a baroului poate fi, în conditiile legii, ordinara si extraordinara.
(2) Au dreptul sa participe la sedintele adunarii generale avocatii care sunt înscrisi în tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei, au achitat la zi taxele si contributiile prevazute de lege si nu se afla în situatii ce atrag incompatibilitatea, ori suspendarea dreptului de exercitiu al profesiei sau, dupa caz, nu se afla în executarea unei sanctiuni disciplinare.

Art. 67. - (1) Data la care are loc adunarea generala ordinara se stabileste de catre consiliul baroului în prima sedinta din luna ianuarie a fiecarui an.
(2) Organizarea adunarii generale, ordinara sau extraordinara, este în sarcina consiliului baroului. Adunarea generala extraordinara poate fi convocata si de comisia de cenzori a baroului.
(3) Neîndeplinirea obligatiei de organizare a adunarii generale atrage raspunderea disciplinara a celor vinovati.
(4) O data cu convocarea adunarii generale se stabileste si ordinea de zi. Avocatii cu drept de a participa la sedintele adunarii generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la decanatul baroului cu cel putin 5 zile înainte de data la care a fost convocata adunarea generala.
(5) Ordinea de zi va fi supusa spre aprobare prin vot deschis adunarii generale.
(6) Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecarui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioara acestui moment va fi luata în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunarii generale.

Art. 68. - (1) Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea generala.
(2) În cazul în care numarul legal nu este întrunit, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala, în termen de cel mult 15 zile, care va fi convocata prin grija consiliului baroului.
(3) Adunarea generala convocata în conditiile alin. (2) este legal constituita cu participarea a cel putin unei treimi din numarul total al membrilor sai. (4) Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenta majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea generala. Pentru Baroul Bucuresti alegerea organelor de conducere a baroului se poate face si prin desemnare de reprezentant. - electori. Pot fi reprezentant. - electori avocatii care au drept de a participa la adunarea generala a baroului.
(5) Cu cel putin 6 luni anterior datei desfasurarii alegerilor consiliile barourilor vor adopta regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor baroului. Regulamentul va ramâne definitiv în termen de 30 de zile de la data afisarii sale la secretariatul baroului.
(6) Hotarârile adunarii generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, în afara de cazurile în care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.
(7) Membrii Baroului Bucuresti care îndeplinesc conditiile prevazute la art. 66 alin. (2) din prezentul Statut pot participa la adunarea generala electiva personal sau prin reprezentant. - electori. Pot fi reprezentanti-electori avocatii care îndeplinesc conditiile prevazute la art. 66 alin. (2) din prezentul Statut; numarul de avocati care îsi pot delega votul unui reprezentan. - elector este de maximum 5.

Art. 69. - (1) Secretarul adunarii generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
a) modul în care a fost convocata adunarea generala si caracterul ei ordinar sau extraordinar;
b) anul, luna, ziua, ora si locul unde se desfasoara adunarea generala;
c) numarul membrilor prezenti;
d) componenta prezidiului adunarii generale;
e) ordinea de zi votata de adunarea generala;
f) luarile de cuvânt;
g) hotarârile, rezolutiile si motiunile adoptate;
h) orice alte activitati desfasurate în adunarea generala.
(2) Procesul-verbal va purta semnaturile membrilor prezidiului adunarii generale.
(3) Procesul-verbal va fi înregistrat si depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisa membrilor baroului si organelor U.N.B.R..

Art. 70. - (1) Adunarea generala a baroului adopta hotarâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei de avocat.
(2) De asemenea, adunarea generala poate adopta rezolutii si motiuni.

Art. 71. - (1) Consiliul baroului este format din 5 pâna la 15 membri, avocati definitivi cu o vechime neîntrerupta în profesie de cel putin 8 ani.
(2) Numarul consilierilor este proportional cu numarul membrilor baroului înscrisi în tablou, dupa cum urmeaza:
a) 5 consilieri pentru barourile cu mai putin de 50 de avocati;
b) 7 consilieri pentru barourile cu un numar între 51-100 de avocati;
c) 9 consilieri pentru barourile cu un numar între 101-200 de avocati;
d) 11 consilieri pentru barourile cu un numar între 201-500 de avocati;
e) 13 consilieri pentru barourile cu un numar între 501-1.000 de avocati;
f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocati.
(3) În numarul total al membrilor consiliului sunt cuprinsi decanul si prodecanul.
(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului.
(5)Adunarea generala a baroului poate hotarî alegerea unor consilieri supleanti. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanti vor completa consiliul în ordinea numarului de voturi obtinut la alegeri pentru perioada de mandat ramasa vacanta.

Art. 72. - (1) Avocatii alesi membri ai comisiei de cenzori trebuie sa îndeplineasca aceleasi conditii ca si consilierii.
(2) Dispozitiile art. 71 alin. (5) din prezentul statut se aplica în mod corespunzator.

Art. 73. - (1) Consiliul baroului se întruneste în sedinta cel putin o data pe luna, la sediul baroului.
(2) Lucrarile sedintei se consemneaza în registrul de procese-verbale si se semneaza de toti consilierii prezenti la sedinta. Registrul poate fi consultat de catre avocatii interesati si de organele U.N.B.R..
(3) În exercitarea atributiilor sale consiliul baroului adopta decizii si hotarâri.

Art. 74. - (1) Decanul baroului este ales de adunarea generala a baroului dintre avocatii definitivi cu o vechime neîntrerupta în profesie de cel putin 8 ani. El trebuie sa fie membru al baroului de cel putin 5 ani.
(2) În exercitarea atributiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemneaza într-un registru special, tinut la sediul baroului, care poate fi consultat de catre orice avocat interesat si de organele U.N.B.R..

Art. 75. - (1)Orice litigiu între membrii baroului în legatura cu exercitarea profesiei va fi adus la cunostinta decanului.
(2) Decanul va încerca medierea în vederea solutionarii amiabile a litigiului.
(3) Prevederile privind procedura medierii si a arbitrajului din prezentul statut se aplica în mod corespunzator.

Art. 76. - (1) Hotarârile adoptate de adunarea generala sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate sau de încalcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.
(2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului. §2. Uniunea Nationala a Barourilor din România

Art. 77. - Toate barourile din România înfiintate potrivit legilor privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale Uniunii Nationale a Barourilor din România. Nici un barou nu poate functiona în afara U.N.B.R..

Art. 78. - (1) U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, are patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare.
(2) Bugetul U.N.B.R. se formeaza din contributia barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocatilor. Contributia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileste în raport cu numarul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei înscrisi în tabloul barourilor si se vireaza lunar, în contul special constituit în acest scop din cotele de contributie achitate de avocati în contul barourilor.
(3) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si în activitati producatoare de venituri în conditiile legii.

Art. 79. - (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt: a) Congresul avocatilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia Permanenta a U.N.B.R.; d) Presedintele U.N.B.R..
(2) În cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:
a) Comisia centrala de cenzori;
b) Comisia centrala de disciplina.
(3) Avocatii care formeaza organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocati definitivi, cu o vechime neîntrerupta în profesie de minimum 8 ani.
(4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegati si avocati care nu îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (3).

Art. 80. - (1) Congresul este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.
(2) Hotarârile adoptate de congres sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei si pentru toti avocatii.

Art. 81. - (1) Consiliul U.N.B.R. convoaca anual Congresul avocatilor.
(2) La cererea a cel putin 1/3 din numarul total al barourilor Consiliul U.N.B.R. va convoca congresul extraordinar.
(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul desfasurarii congresului si ordinea de zi a acestuia.
(4) Decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai congresului.
(5) Din congres fac parte si delegatii alesi de adunarile generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de 1 delegat la 200 de avocati.
(6) Numarul de delegati se calculeaza dupa cum urmeaza: - 1 delegat pentru barourile pâna la 200 de avocati; - 2 delegati pentru barourile între 201 si 400 de avocati; - 3 delegati pentru barourile între 401 si 600 de avocati, si asa mai departe.

Art. 82. - (1) Lucrarile congresului sunt conduse de catre presedintele U.N.B.R., împreuna cu un prezidiu format din 8 avocati, ales prin vot deschis.
(2)Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocati, dispozitiile art. 69 din prezentul statut aplicându-se corespunzator.

Art. 83. - (1)Hotarârile, rezolutiile si motiunile se iau prin vot deschis.
(2)Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numarare a voturilor dintre delegatii care nu candideaza, compusa din minimum 5 membri. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se mentioneaza: numele si prenumele candidatului, functia pentru care candideaza si baroul din care face parte.
(3) Votul "pentru" se realizeaza prin lasarea intacta a numelui si prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin stergerea numelui si a prenumelui persoanei propuse.
(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poarta stampila de control, precum si buletinele pe care numarul candidatilor votati "pentru" este mai mare decât numarul functiilor pentru care se candideaza.

Art. 84. - (1) Congresul avocatilor alege Consiliul UNBR.
(2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si din reprezentanti ai barourilor, alesi de Congres, potrivit urmatoarei norme de reprezentare:
a) un reprezentant, pentru barourile cu pâna la 500 de avocati;
b) doi reprezentanti pentru barourile care au peste 500 de avocati si câte 2 reprezentanti pentru fiecare mie care depaseste prima mie de avocati (3) Consiliul U.N.B.R. se convoaca trimestrial în sedinte ordinare de catre Presedintele U.N.B.R. sau, ori de câte ori este necesar, în sedinte extraordinare, de catre Presedintele U.N.B.R. sau la cererea a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului U.N.B.R. .
(4) Conducerea sedintelor Consiliului U.N.B.R. revine presedintelui acestuia, asistat de catre vicepresedinti si alti 3 consilieri.
(5) Prevederile art. 69 din prezentul statut se vor aplica în mod corespunzator.
(6) Activitatea Consiliului U.N.B.R. se desfasoara în comisii de lucru si în plen. Regulamentul de desfasurare a sedintei Consiliului U.N.B.R. va stabili comisiile de lucru, competenta si modul de desfasurare a activitatii acestuia.

Art. 85. - (1) Consiliul U.N.B.R. îsi desfasoara activitatea în comisii de lucru si în plen, potrivit Regulamentului de desfasurare a sedintei Consiliului U.N.B.R., adoptat de catre acesta.
(2) Consiliul U.N.B.R. adopta decizii si hotarâri obligatorii. La cererea majoritatii barourilor hotarârile consiliului pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocatilor, în prima sa sedinta.

Art. 86. - (1) Comisia permanenta a U.N.B.R. se întruneste înaintea sedintelor Consiliului U.N.B.R. si ori de câte ori este necesar, la convocarea presedintelui Uniunii.
(2) Comisia permanenta asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.. Sedintele comisiei permanente sunt conduse de presedintele U.N.B.R.
(3) În desfasurarea activitatii curente Comisia Permanenta a U.N.B.R. emite decizii si dispozitii, în conditiile prevazute de lege. Deciziile si dispozitiile au caracter obligatoriu si pot fi atacate cu plângere de catre cei interesati, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R..

Art. 87. - În cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza un aparat tehnic administrativ conform hotarârii Comisiei Permanente a U.N.B.R.

Art. 88. - (1) Plângerea introdusa împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensiva de executare, cu exceptia cazurilor prevazute de lege si de prezentul statut.
(2) Organul competent sa solutioneze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, sa dispuna suspendarea efectelor actului atacat, pâna la solutionarea plângerii. CAPITOLUL III Activitatea profesionala a avocatului Sectiunea 1 Continutul activitatii profesionale §1.Consultatii si cereri cu caracter juridic

Art. 89. - Consultatiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru client, cum ar fi: a) redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi analizata;
b) elaborarea de opinii legale;
c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii, statute etc.) si asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea; d) elaborarea proiectelor de acte normative;
e) participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, în conditiile legii.

Art. 90. - Avocatul poate întocmi si formula în numele si/sau interesul clientului cereri, notificari, memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte persoane, în scopul ocrotirii si apararii drepturilor si intereselor legitime ale acestuia. §2. Asistarea si reprezentarea clientilor

Art. 91. - (1) În conditiile legii avocatul asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice, a institutiilor si a altor persoane juridice pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor.
(2) Asistarea si reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele si operatiunile permise de lege si necesare ocrotirii si apararii intereselor clientului. §3. Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare

Art. 92. - (1) Un act juridic semnat în fata avocatului, care poarta o încheiere, o rezolutie, o stampila sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitatii partilor, a consimtamântului si a datei actului poate fi prezentat notarului spre autentificare.
(2) Avocatul este obligat sa tina evidenta actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, si sa le pastreze în arhiva sa profesionala, în ordinea întocmirii lor. §4. Activitati de mediere

Art. 93. - (1) Medierea este o modalitate de solutionare a conflictelor alternativa procesului obisnuit sau arbitral.
(2) Medierea este o negociere asistata de un tert, respectiv, mediatorul, o tehnica consensuala de rezolvare a conflictelor, constând într-o comunicare permanent orientata catre încheierea unei întelegeri între parti care au atât interese comune, cât si divergente. Mediatorul propune partilor în procedura de mediere o solutie, fara a avea atributia de a o impune acestora. Partile în procedura de mediere pot accepta prin semnatura sau refuza propunerea finala de mediere (tranzactia).
(3) Medierea are un caracter voluntar si se bazeaza pe conventia partilor (acord de mediere) de a rezolva o disputa sau o neîntelegere. În cazurile în care legea prevede o mediere obligatorie aceasta poate fi efectuata de avocat.
(4) Medierea este guvernata de principiul confidentialitatii. (5) Medierea este o procedura autonoma fata de alte proceduri jurisdictionale sau non-jurisdictionale de reglementare a disputelor.

Art. 94. - (1) Acordul de mediere poate fi încheiat sub forma unei clauze contractuale sau sub forma unei conventii separate.
(2) Partile, prin acordul lor de mediere, pot alege un avocat pe care îl împuternicesc cu atributii de mediere. În exercitiul atributiei de mediere, avocatul are urmatoarele îndatoriri : a) de a se informa in legatura cu conflictul si cu pozitia fiecareia dintre parti; b) de a informa partile asupra drepturilor si obligatiilor acestora, fiindu-i interzis sa dea consultatii juridice; c) de a facilita sau de a intermedia comunicarea între parti; comunicarea nu necesita prezenta fizica a partilor, avocatul putând comunica si separat cu fiecare dintre acestea, cu informarea lor prealabila ; d) de a redacta propunerea de solutie sub forma unei tranzactii, partiale sau totale, dupa caz.
(3) în procedura de mediere, partile pot fi asistate de avocati, altii decât avocatul mediator.

Art. 95. - (1) Avocatul însarcinat cu medierea este impartial si neutru in activitatea sa. El poate oferi informatii juridice partilor, dar îi este interzis sa dea consultatii juridice acestora. Avocatul însarcinat cu medierea nu poate impune partilor un compromis si nu are dreptul de a încerca, dincolo de vointa concordanta a partilor, un anume rezultat al medierii. Avocatul mediator trebuie sa respecte egalitatea partilor si punctele lor de vedere.
(2) Avocatul mediator trebuie sa faciliteze comunicarea între parti, în acest scop fiind dator sa se asigure de o buna cunoastere a drepturilor si obligatiilor partilor. El este dator sa se asigure ca realizarea drepturilor si intereselor legitime nu vor fi tergiversate prin folosirea abuziva a medierii. Avocatul mediator însarcinat cu medierea trebuie sa se asigure de rapiditatea, flexibilitatea si confidentialitatea procedurii, precum si de rezonabilitatea rezultatului solutionarii conflictului.
(3) Avocatul mediator este obligat sa pastreze confidentialitatea asupra dezbaterilor partilor si asupra informatiilor obtinute în procesul de mediere, inclusiv dupa semnarea acordului final de mediere (tranzactie) sau, dupa caz, în perioada ulterioara ruperii tratativelor.
(4) În caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi desemnat avocat al nici uneia dintre parti. Între activitatea de mediator si de arbitru nu exista incompatibilitate.

Art. 96. - Rezultatul medierii poate consta atât într-o reparatie, cât si într-o recunoastere reciproca, prezentarea oficiala de scuze, modelarea intereselor partilor, în vederea ameliorarii relatiilor lor viitoare etc. Rezultatul medierii se consemneaza într-o tranzactie, care are efectele prevazute de lege.

Art. 97. - (1) Medierea poate fi utilizata în toate cazurile în care, potrivit legii, partile pot încheia un compromis, cu respectarea dispozitiilor de ordine publica.
(2) În litigiile comerciale avocatul mediator poate participa, în aceasta calitate, în procedura concilierii prealabile pentru rezolvarea partiala sau totala a disputelor angajate între parti. §5. Activitati fiduciare

Art. 98. - (1) Avocatul are dreptul sa desfasoare activitati fiduciare, în numele si pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii si ale prezentului Statut.
(2) Activitatile fiduciare exercitate de avocat pot consta în:
a) primirea în depozit, în numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu;
b) plasarea si valorificarea, în numele si pe seama clientului, a fondurilor financiare si a bunurilor încredintate; c) administrarea, în numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate.

Art. 99. - În exercitarea activitatilor fiduciare avocatul trebuie:
a) sa respecte întocmai limitele si durata mandatului încredintat, expres prevazut în contractul de asistenta juridica special încheiat. Când mandatul comporta împuternicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a înstraina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operatiuni, numai daca acest lucru este in mod expres stipulat in mandat sau, in lipsa unei astfel de clauze, numai dupa ce va fi autorizat in mod special si in scris de catre client; b) sa actioneze cu buna-credinta, profesionalism si cu diligenta unui bun proprietar, fara sa se abata de la regulile specifice activitatii profesionale;
c) sa administreze afacerile încredintate in interesul exclusiv al clientului;
d) sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, în scopul de a obtine beneficii proprii, în afara onorariului de avocat. e) sa informeze corect si cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar si a rezultatelor obtinute.

Art. 100. - În executarea mandatului avocatul poate sa desfasoare:
a) activitati de consultanta; b) operatiuni de conservare a substantei si valorii fondurilor financiare si bunurilor încredintate;
c) operatiuni de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare si alte instrumente financiare, în conditiile legii;
d) administrarea si valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operatiuni materiale si efectuarea de operatiuni juridice menite sa sporeasca valoarea si lichiditatea plasamentelor;
e) activitati conexe cum ar fi completarea declaratiilor de impozit si plata acestora si a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietati; colectarea fructelor si a altor rezultate ale investitiilor; mijlocirea/medierea operatiunilor financiare etc.;
f) orice operatiuni în numerar privind plati, încasari, efectuari de depozite bancare, compensari, rambursari impuse de natura activitatii încredintate.

Art. 101. - (1) Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfasoara activitati fiduciare un cont la o banca reputata (cont fiduciar) destinat depozitarii de fonduri fiduciare.
(2) Prin fonduri fiduciare, în sensul prezentului articol, se întelege orice suma primita de catre avocat, cu titlu de fond initial sau rezultata din valorificarea acestuia sau a bunurilor încredintate.
(3) In contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare.

Art. 102. - (1) Toate platile legate de activitatile fiduciare efectuate pentru acelasi client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate încasarile rezultate din activitatile fiduciare vor fi colectate in contul fiduciar al clientului respectiv.
(2) Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel putin o data la trei luni, daca in contractul de asistenta juridica nu se prevede o perioada mai scurta.

Art. 103. - Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum si instructa efectuarea de plati din acesta doar in urmatoarele situatii:
a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli in conditiile si limitele mandatului fiduciar;
b) la instructiunea expresa a clientului, dar cu posibilitatea retinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitatile fiduciare;
c) in baza unei hotarâri judecatoresti;
d) in baza contractului de asistenta juridica, pentru încasarea onorariilor legate de activitatile fiduciare desfasurate;
e) în cazul în care este în curs o procedura executionala privind bunurile sau fondurile administrate.

Art. 104. - Avocatul nu are dreptul sa retraga fonduri sau sa efectueze plati din contul fiduciar atunci când clientul i-a adus la cunostinta în scris opozitia sa.

Art. 105. - Este permisa încheierea unui contract de asistenta juridica care sa prevada plata, în parte, a onorariului pentru activitati fiduciare, conditionata de un eveniment care sa aiba loc sau de un rezultat care sa fie atins.

Art. 106. - Avocatul are obligatia sa pastreze evidente scrise ale tuturor operatiunilor efectuate in baza sau în legatura cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenta, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc). În cazul in care clientul solicita originalul acestor evidente, avocatul e îndreptatit sa pastreze fotocopii pe format de hârtie sau electronic.

Art. 107. - (1) Avocatul are obligatia sa pastreze cel putin un registru sau un sistem echivalent de înregistrare care sa arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfasurat activitati fiduciare:
a) identitatea clientului pe seama caruia fondurile si/sau bunurile sunt primite si/sau administrate; b) un inventar al bunurilor primite respective rambursate si valoarea fondurilor primite si rambursate precum si data primirii si sursa fondurilor si bunurilor si data rambursarii acestora sau al rezultatului administrarii si valorificarii acestora; c) operatiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, partilor, valorii si tipului operatiunii. (2) Avocatul este obligat sa înregistreze prompt fiecare tranzactie fiduciara si, în orice caz, nu mai târziu de 3 zile lucratoare de la efectuarea lor.

Art. 108. - Avocatul are obligatia sa pastreze evidentele legate de activitatile fiduciare pe o perioada de cel putin 10 ani. §5. Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si înregistrarea acestora, în numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel înregistrate

Art. 109. - Stabilirea temporara a sediului unor societati comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediul profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale si autorizarii functionarii societatii comerciale sau, dupa caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societatii în cauza.

Art. 110. - (1) În vederea stabilirii temporare a sediului societatii comerciale în cauza, avocatul va întocmi si semna cu reprezentantul societatii un contract separat de asistenta juridica având acest obiect.
(2) Perioada pentru care sediul societatii în cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depasi 1 an iar dovada sediului se face cu contractul de asistenta juridica.

Art. 111. - Avocatul poate îndeplini orice formalitati legale necesare în vederea înregistrarii, în numele si pe seama clientului, a societatilor comerciale, a partilor de interes, a partilor sociale si a actiunilor, în conditiile legii.

Art. 112. - (1) Avocatul poate întocmi si pastra registre de parti de interes, parti sociale sau de actiuni, emise de societatile înregistrate de acesta în numele si pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operatiuni în aceste registre, inclusiv cesiuni si constituiri de garantii si poate emite, la cererea persoanei îndreptatite, extrase din aceste registre, fara a fi necesara vreo autorizatie speciala in acest sens din partea C.N.V.M. sau a altor autoritati competente.
(2) Pentru constituirea de garantii asupra actiunilor, avocatul poate solicita autorizarea de exercitare a acestei activitati în conditiile legii. Sectiunea a 2-a Relatiile dintre avocat si client §1. Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client

Art. 113. - (1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, încheiat în forma scrisa, între avocat si client ori mandatarul acestuia. (2) Forma, continutul si efectele contractului de asistenta juridica sunt stabilite prin prezentul Statut. (3) Avocatul nu poate actiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Art. 114. - (1) În exercitarea profesiei sale avocatul trebuie sa fie absolut independent.
(2) Activitatea avocatului nu poate fi motivata decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic.
(3) Constituie atingere a independentei avocatului si, ca atare, trebuie evitate si înlaturate de catre avocat, prin orice mijloace legale: a) existenta unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost încredintata;
b) prestarea de activitati avocatiale în scopul de a se face placut clientilor, magistratilor sau publicului;
c) prestarea de activitati avocatiale din simpla complezenta; d) existenta oricaror presiuni în scopul nerespectarii secretului profesional.

Art. 115. - Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului.

Art. 116. - Avocatul este dator sa îsi sfatuiasca clientul cu promptitudine, în mod constiincios, corect si cu diligenta. Avocatul îsi informeaza clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost încredintat.

Art. 117. - Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei.

Art. 118. - Avocatul este confidentul clientului în legatura cu cazul încredintat. Confidentialitatea si secretul profesional garanteaza încrederea în avocat si constituie obligatii fundamentale ale avocatului.

Art. 119. - (1) Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul si nici reprezentantul sau aparatorul a mai mult de un client într-una si aceeasi cauza, atunci când interesele clientilor sunt conflictuale sau când exista, în mod real, riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.
(2) Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional risca sa fie violat sau când independenta sa risca sa fie stirbita.
(3) Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou client, daca secretul informatiilor încredintate de un client anterior risca sa fie afectat sau atunci când cunoasterea de catre avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizeaza nejustificat pe noul client.
(4) În cazul în care avocatii practica profesia într-o forma asociativa, în colaborare sau în conlucrare cu alti avocati, dispozitiile alin. (1. - (3) se aplica tuturor avocatilor.

Art. 120. - Exista conflict de interese:
a) în activitatea de consultanta, atunci când, la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve, nu-si poate îndeplini misiunea fara a compromit. - fie prin analiza situatiei prezentate, fie prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmari. - interesele unuia sau a mai multor clienti;
b) în activitatea de asistare si de aparare, atunci când, la data sesizarii sale, asistarea mai multor parti l-ar determina pe avocat sa prezinte o alta aparare decât. - îndeosebi în ceea ce priveste derularea, argumentarea si finalitatea sa. - diferita de apararea pentru care ar fi optat daca i-ar fi fost încredintata apararea intereselor unei singure parti; c) când, prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata initial, avocatul descopera una dintre dificultatile aratate la lit. a) si b).

Art. 121. - Nu exista conflict de interese:
a) atunci când, dupa ce si-a informat clientii si a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activitati va încerca sa concilieze contrarietatea de interese;
b) atunci când, în acord deplin cu clientii, avocatul îi consiliaza ca, plecând de la situatia ce i-a fost prezentata, sa adopte o strategie comuna, sau daca, în cadrul unei negocieri, avocatii care sunt membri ai aceleiasi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienti diferiti care sunt însa informati cu privire la aceasta apartenenta comuna;
c) atunci când, dupa ce avocatul aduce la cunostinta fiecaruia dintre clientii potential afectati de asistenta juridica acordata, existenta sau posibilitatea crearii unui conflict de interese, precum si eventualele consecinte nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienti îsi dau acordul expres si prealabil cu privire la prestarea activitatii de asistenta juridica.

Art. 122. - Cu exceptia unui acord între parti, avocatul trebuie sa se abtina de la a se ocupa de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci când se iveste un conflict de interese, când avocatul apreciaza ca nu poate asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale fiecarui client în parte, când secretul profesional risca sa fie violat sau când independenta sa risca sa fie lezata.

Art. 123. - Avocatul va încerca în momentele oportune sa-si consilieze clientul cu privire la posibilitatea solutionarii unui conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legala alternativa, apta a protegui drepturile si interesele legitime ale acestuia.

Art. 124. - (1) Avocatul este obligat sa se asigure de raspundere profesionala. (2) Conditiile asigurarii de raspundere profesionala sunt prevazute de prezentul statut si pot fi stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între avocati.
(3) Obligatia de asigurare de raspundere civila este permanenta. Suma asigurata nu poate fi mai mica decât cea prevazuta în statutul profesiei.
(4) Prin contract, partile pot stabili limitele raspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totala de raspundere profesionala sunt socotite nescrise.

Art. 125. - (1) Avocatul este obligat sa verifice identitatea exacta a clientului sau ori a persoanei care îi încredinteaza cazul. (2) În exercitarea activitatii fiduciare, precum si în orice situatie în care avocatii sunt autorizati sa administreze ori sa gestioneze fondurile clientilor, acestora le este interzis sa primeasca sau sa administreze ori sa gestioneze fonduri care nu corespund în mod riguros mandatului sau gestiunii încredintate. (3) Când participa la o operatie juridica, avocatii au obligatia de a se retrage din cauza de îndata ce suspecteaza în mod serios ca respectiva operatie ar avea drept rezultat o spalare de bani si când clientul nu întelege sa renunte la operatia în sine. §2. Contractul de asistenta juridica I. Forma si continutul contractului de asistenta juridica

Art. 126. - (1) Contractul de asistenta juridica este încheiat în forma scrisa, ceruta ad probationem. El trebuie sa îndeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru încheierea valabila a unei conventii si dobândeste data certa prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidenta al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.
(2) Contractul de asistenta juridica poate fi încheiat si prin orice mijloc de comunicare la distanta, care poate reproduce legal semnaturile partilor. În acest caz, data încheierii contractului este data la care avocatul a luat cunostinta de semnarea contractului de catre client. Se prezuma ca avocatul a luat cunostinta de încheierea contractului la urmatoarele date: a) data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnatura electronica) la sediul profesional al avocatului; daca transmisiunea prin fax are loc dupa ora 19.00, se prezuma ca avocatul a luat cunostinta în ziua lucratoare urmatoare zilei transmisiunii; b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
(3) Contractul poate lua forma unei scrisori de angajament care sa indice raporturile juridice dintre avocat si destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocatiale si onorariul, semnata de avocat si transmisa clientului. În cazul în care clientul semneaza scrisoarea sub orice mentiune expresa de accept a continutului scrisorii, aceasta dobândeste valoarea unui contract si i se aplica toate regulile aplicabile acestuia.
(4) Contractul de asistenta juridica poate fi încheiat, în mod exceptional, si în forma verbala în fata unei autoritati sau a oricaror persoane fizice sau juridice cu conditia ca acestea sa ateste ca au fost de fata la exprimarea acordului de vointa între avocat si client. Contractul în forma scrisa va fi încheiat în cel mai scurt timp posibil.
(5) În cazul în care avocatul si clientul convin, o terta persoana poate fi beneficiarul serviciilor avocatiale stabilite prin contract, daca tertul accepta, chiar si tacit, încheierea contractului în astfel de conditii.
(6) Avocatul va tine o evidenta stricta a contractelor încheiate într-un registru special si va pastra în arhiva sa un exemplar original al fiecarui contract si un duplicat sau o copie dupa orice împuternicire de reprezentare primita în executarea contractelor.

Art. 127. - (1) Contractul de asistenta juridica trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu urmatoarele: a) datele de identificare ale avocatului, respectiv, forma de exercitiu profesional, denumirea, sediul profesional, persoana reprezentantului legal sau a celui care îl înlocuieste; b) datele de identificare ale clientului: se indica persoana reprezentantului legal precum si mandatarul clientului, daca este cazul; c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitatile prevazute de art. 3 din Lege sau poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare si conservare a patrimoniului clientului;
d) onorariul; e) atestarea identitatii clientului sau a mandatarului acestuia;
f) modul de solutionare a litigiilor intre avocat si client;
g) semnaturile partilor.
(2) Lipsa elementelor prevazute la alin. (1) lit. a) b), c) si d) si h) atrage nevalabilitatea contractului daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi altfel remediata.
(3) Modelul contractului de asistenta juridica este cuprins în anexa la prezentul statut.

Art. 128. - Partile pot modifica contractul de asistenta juridica, cu respectarea dispozitiilor legale, a prezentului statut si, dupa caz, a conditiilor prevazute în contract. În acest caz, dispozitiile art. 131 ramân aplicabile.

Art. 129. - (1) Contractul de asistenta juridica învestit cu formula executorie, în conditiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restantele din onorariu si alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul clientului.
(2) Procedura de executare este cea prevazuta de dispozitiile Codului de procedura civila.

Art. 130. - Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimeaza anticipat la momentul încheierii contractului si se desocotesc pe masura informarii documentate a clientului cu privire la cuantumul si destinatia lor. Partile pot suplimenta aceste cheltuieli pe parcursul derularii contractului prin acte aditionale.

Art. 131. - (1) Contractul de asistenta juridica prevede în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimeaza fata de terti prin împuternicirea avocatiala întocmita conform anexei nr. ______ la prezentul statut.
(2) În lipsa unor prevederi contrare avocatul este împuternicit sa efectueze orice act specific profesiei pe care îl considera necesar pentru realizarea intereselor clientului.

Art. 132. - (1) Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute în interesul clientului sau.
(2) Onorariile vor fi stabilite în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului.
(3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre urmatoarele elemente: a) timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului primit sau activitatii solicitate de client;
b) natura, noutatea si dificultatea cazului;
c) importanta intereselor în cauza;
d) împrejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client îl împiedica pe avocat sa accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, daca aceasta împrejurare poate fi constatata de client fara investigatii suplimentare;
e) notorietatea, titlurile, vechimea în munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului;
f) avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;
g) situatia financiara a clientului;
h) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurarile cauzei sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante.

Art. 133. - (1) Onorariile se stabilesc liber între avocat si client, în limitele legii si ale statutului profesiei.
(2) Onorariile se determina si se prevad în contractul de asistenta juridica la data încheierii acestuia între avocat si client, înainte de începerea asistentei si/ sau reprezentarii clientului.
(3) În cazul în care împrejurarile concrete impun asigurarea asistentei si/ sau reprezentarii imediate si nu se poate încheia un contract de asistenta juridica, avocatul este obligat sa transmita clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sa aduca la cunostinta clientului onorariile pe care le propune pentru asistenta si/ sau reprezentare. În absenta unei instructiuni exprese a clientului privind încetarea asistentei si/ sau reprezentarii, ori a unei comunicari prin care clientul îsi exprima expres dezacordul în privinta onorariilor, se considera onorariile propuse prin comunicarea facuta de avocat ca fiind acceptate.
(4) În toate situatiile, onorariile vor fi prevazute în contractul de asistenta juridica ce urmeaza sa fie încheiat în forma scrisa.
(5) Onorariile pot fi stabilite si în moneda straina, sub conditia ca plata acestora sa respecte prevederile privind regimul legal al platilor.

Art. 13. - (1) Onorariile pot fi stabilite astfel:
a) onorarii orare; b) onorarii fixe (forfetare); c) onorarii de succes. d) onorarii formate din combinarea criteriilor de la lit. a), b) si c).
(2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o suma fixa de unitati monetare cuvenita avocatului pentru fiecare ora de servicii profesionale pe care o presteaza clientului.
(3) Onorariul fix (forfetar) consta într-o suma fixa cuvenita avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl presteaza sau, dupa caz, le presteaza clientului.
(4) Onorariul orar si fix (forfetar) se datoreaza avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin prestarea serviciilor profesionale.
(5) Avocatul poate sa primeasca de la un client onorarii periodice, inclusiv sub forma forfetara.
(6) Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat sa solicite si sa obtina si un onorariu de succes, cu titlu complementar, în functie de rezultat sau de serviciul furnizat. În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legatura cu latura civila a cauzei. Onorariul de succes consta într-o suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de catre avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreuna cu onorariul orar sau fix.

Art. 135. - (1) Este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile în baza unui pact "de quota litis".
(2) Pactul "de quota litis" este o conventie încheiata între avocat si clientul sau, înainte de solutionarea definitiva a unei cauze conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, în functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau într-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare. (3) Remuneratiile sau onorariile prin aport din afaceri (cauze) sunt interzise.

Art. 136. - Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul sau ori de la un mandatar al acestuia.

Art. 137. - (1) Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului, prin decizie motivata, dupa ascultarea partilor.
(2) Solutionarea contestatiilor si reclamatiilor se face prin aplicarea principiilor medierii si încercarea de conciliere a partilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrarii contestatiei sau reclamatiei.
(3) Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului de partea interesata.
(4) Consiliul baroului hotaraste cu privire la legalitatea si temeinicia deciziei decanului, fara participarea la vot a acestuia. Partile interesate pot fi invitate pentru a da lamuriri si explicatii.
(5) Consiliul baroului se pronunta în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizarii, prin hotarâre motivata, care va fi comunicata în cel mult 15 zile de la data pronuntarii. (6) Legalitatea hotarârii consiliului baroului poate fi verificata în conditiile legii de Consiliul U.N.B.R. la sesizarea decanului sau a partii interesate, în termen de 15 zile de la comunicare. II. Efectele contractului de asistenta juridica

Art. 138. - (1) În cazul în care se angajeaza sa asiste si/sau sa reprezinte un client într-o procedura legala, avocatul îsi asuma obligatii de diligenta.
(2) Avocatul trebuie sa asiste si sa reprezinte clientul cu competenta profesionala prin folosirea cunostintelor juridice adecvate, abilitatilor practice specifice si prin pregatirea rezonabil necesara pentru asistarea sau reprezentarea concreta a clientului.
(3) Avocatul este obligat sa se abtina sa se angajeze ori de câte ori nu poate acorda o asistenta si reprezentare competente.
(4) Asistarea si reprezentarea clientului impun diligenta profesionala adecvata, pregatirea temeinica a cauzelor, dosarelor si proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experientei si crezului sau profesional.
(5) În situatii si împrejurari care prezinta caracter de urgenta pentru salvgardarea si/ sau protejarea drepturilor si intereselor clientului, avocatul poate asista si angaja clientul chiar si în masura în care în acel moment nu poseda o competenta profesionala adecvata cu natura cauzei, daca prin întârziere s-ar aduce atingere drepturilor si intereselor clientului. În astfel de situatii avocatul se va limita doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstantele si cu prevederile legale.
(6) Competenta profesionala adecvata presupune analiza si cercetarea atenta a împrejurarilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente la situatia de fapt, pregatirea adecvata si adaptarea permanenta a strategiei, tacticilor, tehnicilor si metodelor specifice în raport de evolutia cauzei, a dosarului sau a lucrarii în care avocatul este angajat.

Art. 139. - (1) Avocatul îsi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist, în limitele legii.
(2) Avocatul se va abtine ca intentionat: (a) sa ignore obiectivele si scopurile reprezentarii stabilite de catre client , astfel încât sa esueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege si de statutul profesiei; (b) sa prejudicieze un client pe durata relatiilor profesionale.
(3) Avocatul va actiona cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este tinut sa actioneze exclusiv în obtinerea de avantaje pentru clientul sau în confruntarea cu adversarii. Strategiile si tacticile stabilite de avocat trebuie sa conduca activitatea acestuia de principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului.
(4) Avocatul este obligat sa respecte secretul profesional în privinta strategiilor, tacticilor si actiunilor preconizate si desfasurate pentru client.
(5) Avocatul va tine permanent sub control gradul sau de ocupare profesionala si extraprofesionala, astfel încât sa poata trata adecvat fiecare cauza, potrivit cu natura împrejurarilor si specificul cauzei. El va fi tinut sa refuze un client, ori de câte ori este constient ca nu poate oferi clientului o atentie si o dedicatie profesionala adecvata, potrivit cu natura împrejurarilor si specificul cauzei.
(6) Neglijarea cauzelor clientului, absenta nejustificata în mod repetat, fara asigurarea unei substituiri legale si competente cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinara.
(7) Avocatul va trata cu respect si curtoazie orice persoana implicata în procedurile legale în care asista sau reprezinta clientul si se va abtine de la metode sicanatorii si prejudiciabile pentru terte parti, daca acestea sunt evident indiferente si irelevante intereselor clientului reprezentat.

Art. 140. - (1) În activitatea de consiliere, avocatul va actiona cu tact si rabdare pentru a înfatisa si a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asista si/ sau îl reprezinta pe client. Avocatul va cauta sa foloseasca cel mai potrivit limbaj în raport de starea si experienta clientului, pentru ca acesta sa aiba o reprezentare corecta si completa asupra situatiei sale juridice.
(2) Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitatile si finalitatea consilierii, precum si solutiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, când este cazul, asistenta si reprezentarea clientului.
(3) În principiu, avocatul va respecta optiunile clientului în ce priveste scopul si finalitatea asistentei si reprezentarii, fara a abdica de la independenta sa profesionala sau de la crezul sau profesional.
(4) Clientul are întotdeauna autoritatea finala în ce priveste scopurile si finalitatea asistentei si/ sau reprezentarii, în conditiile legii. Avocatul nu va avea nici o responsabilitate în legatura cu acestea, în masura în care sunt observate prevederile alin. (3) de mai sus.
(5) Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legatura cu strategia, mijloacele tehnice si tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat sa urmeze acele tehnici si proceduri legale indicate arbitrar de client si pastreaza responsabilitatea pentru acestea, în masura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor si consecintelor posibile ale acestor tehnici si proceduri.

Art. 141. - (1) Consilierea si reprezentarea unui client îl obliga pe avocat sa priveasca speta respectiva dintr-o perspectiva proprie si sa acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfatuirea clientului nu se rezuma la expunerea unor prevederi legale, ci va avea în vedere si consecintele de ordin moral, economic, social si politic care ar putea avea relevanta în situatia respectiva.
(2) Ori de câte ori clientul propune un demers asupra caruia avocatul apreciaza ca va avea consecinte legale negative asupra clientului, acesta poate avea initiativa atentionarii clientului cu privire la aspectele negative.

Art. 142. - (1) În cazul în care avocatul asista/reprezinta în comun mai multi clienti pe tot parcursul reprezentarii, avocatul se va consulta permanent cu fiecare dintre clientii reprezentati în comun în ceea ce priveste deciziile care trebuie adoptate si motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încât fiecare client sa poata lua propriile decizii, în baza unor informatii complete. (2) Avocatul poate initia demersuri pentru o consiliere comuna a partilor aflate în conflict în încercarea de a rezolva relatia dintre clientii respectivi într-un mod amiabil si profitabil tuturor.
(3) Reprezentarea comuna nu diminueaza dreptul fiecarui client rezultat din relatia client-avocat. Fiecare dintre clientii comun reprezentati are dreptul la o reprezentare loiala si diligenta de catre avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului si toate drepturile prevazute de lege pentru cazul fostilor clienti. Între clientii reprezentati în comun, regula confidentialitatii nu se aplica.

Art. 143. - (1) Avocatul poate evalua o situatie cu relevanta pentru clientul sau în folosul unei terte persoane daca: (a) avocatul este îndreptatit sa considere ca evaluarea este compatibila cu alte aspecte ale relatiei client-avocat; (b) are acceptul clientului.
(2) Avocatul poate sa faca o evaluare legala la cererea clientului dar în folosul unui tert, cu privire la situatii care îl privesc pe client sau în legatura cu care acesta are un interes.

Art. 144. - (1) Avocatul va oferi clientului o opinie legala, onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice ale cazului investigat cu conditia de a-i fi oferite informatii complete si corecte de catre client.
(2) Folosirea de catre client a opiniilor si sfatului avocatului, în scopuri ilegale, fara cunostinta avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil în legatura cu actiunea si scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client în activitati infractionale.
(3) Un avocat este îndreptatit sa se retraga imediat si sa renunte la asistarea si reprezentarea clientului, în cazul în care, actiunile si scopurile clientului, desi aparent legale la începutul asistentei si/ sau reprezentarii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infractionale.

Art. 145. - (1) Avocatul are obligatia sa informeze rezonabil clientul în legatura cu situatie curenta a asistentei si reprezentarii si de a raspunde cu promptitudine, oricaror solicitari de informare din partea clientului.
(2) Avocatul va explica clientului împrejurarile cauzei, situatia curenta, posibilele evolutii viitoare si eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzator cu împrejurarile concrete ale cazului.
(3) Avocatul nu este tinut sa informeze clientul în masura în care s-a convenit prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoana juridica, obligatia avocatului este de a informa exclusiv reprezentantii legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea facuta de avocat acestor persoane este considerata o informare valabila a clientului în sensul prezentului articol.

Art. 146. - Avocatul este obligat sa comunice clientului informatiile pe care le detine în legatura cu cazul acestuia chiar si în situatia în care comunicarea lor ar contraveni interesului sau personal.

Art. 147. - (1) În toate cazurile în care avocatul este însarcinat sa asiste un client el poate sa conduca discutiile doar în prezenta clientului sau ori numai cu acordul acestuia.
(2) În cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discutii cu acesta, fara acordul prealabil al confratelui sau.

Art. 148. - (1) Avocatul va tine distinct evidenta bunurilor apartinând clientilor sai sau unor terte parti, care i-au fost încredintate în legatura cu exercitarea profesiei.
(2) Fondurile financiare vor fi pastrate în conturi distincte, deschise la o institutie financiara legal constituita si autorizata sa functioneze potrivit legii.
(3) Evidenta distincta a celorlalte categorii de bunuri va fi pastrata de catre avocat într-o maniera care sa confere siguranta mentinerii identitatii acestora.
(4) Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu pastrate în conturi deschise la institutii financiare atunci când legea sau o hotarâre judecatoreasca permit pastrarea lor într-o alta modalitate.
(5) Avocatul va tine o evidenta contabila completa a fondurilor financiare si a celorlalte tipuri de bunuri încredintate si va pastra documentele respective pe o perioada de 10 ani dupa încetarea contractului de reprezentare cu clientul. (6) În cazul în care primeste fonduri financiare sau alte bunuri care au legatura cu un client sau cu un tert, avocatul este obligat sa-i notifice pe acestia, în scris si de îndata.
(7) Cu exceptia situatiilor prevazute de lege sau a unei întelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat dupa primirea bunurilor sa le predea clientului sau, dupa caz, tertei persoane îndreptatite sa primeasca bunurile respective si, la solicitarea clientului sau a tertei persoane, sa puna la dispozitia acestora evidenta contabila pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.

Art. 149. - Daca exista riscul ca un client sa dea fondurilor detinute de avocat o astfel de destinatie încât avocatul sa nu îsi mai poata încasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retentie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Aceasta prevedere nu da dreptul avocatului sa retina fonduri în scopul de a constrânge clientul sa-i accepte pretentiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui în acest caz depozitata într-un cont special, iar avocatul va trebui sa propuna în cel mai scurt timp clientului solutii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, în limitele legii si ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul nici unei dispute cu clientul trebuie de îndata transferata acestuia.

Art. 150. - Avansurile de onorariu si avansurile de cheltuieli care se anticipeaza a fi efectuate de catre avocat în interesul cauzei vor avea acelasi regim ca si bunurile apartinând clientilor pâna la momentul în care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va înregistra cheltuiala care sa justifice avansul platit de client în acest scop, cu exceptia cazului în care clientul le stabileste un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul îl stabileste referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi în mod obligatoriu returnate de catre avocat acestuia la încetarea contractului daca pâna la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activitatile pentru care i se platise anticipat onorariu sau nu va fi înregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client în acest sens.

Art. 151. - Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, sa plaseze lichiditatile încredintate de catre client în conturi bancare purtatoare de dobânzi. Dobânzile se cuvin clientului.

Art. 152. - (1) În afara cazurilor prevazute de lege sau de parti, contractul de asistenta juridica înceteaza prin renuntarea unilaterala a clientului sau, dupa caz, a avocatului. (2) Încetarea contractului prin renuntarea unilaterala a clientului sau a avocatului nu exonereaza pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul clientului.

Art. 153. - (1) Avocatul care este solicitat într-o cauza în curs de rezolvare trebuie sa verifice daca unul sau mai multi confrati au fost în prealabil angajati.
(2) Avocatul care accepta sa succeada unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja, sa îi aduca la cunostinta aceasta împrejurare.

Art. 154. - (1) În oricare caz de încetare a mandatului, avocatul are obligatia sa ia în timp util si în mod rezonabil masuri potrivite pentru apararea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-si angaja un alt avocat, predarea documentelor si a bunurilor la care clientul este îndreptatit si înstiintarea organelor judiciare.
(2) În cazul în care clientul datoreaza avocatului restante din onorarii si din cheltuielile facute în interesul acestuia avocatul are drept de retentie asupra bunurilor încredintate, cu exceptia înscrisurilor originale care i-au fost puse la dispozitie. §3. Asistenta judiciara

Art. 155. - (1) Barourile vor organiza serviciile de asistenta judiciara, care vor functiona pe lânga fiecare instanta de judecata si organ de urmarire penala din circumscriptia lor.
(2) Asistenta judiciara va fi coordonata de catre un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocatii definitivi pentru fiecare localitate în care functioneaza o instanta de judecata.
(3) Cheltuielile privind organizarea serviciilor de asistenta judiciara vor fi prevazute distinct în bugetul baroului si vor fi finantate din fondurile prevazute la art. 69 din Lege.

Art. 156. - (1) Serviciile de asistenta judiciara vor asigura si apararea gratuita, în cazurile prevazute la art. 68 alin. (2) din Lege, pe baza aprobarii date de catre decanul baroului.
(2) Avocatul delegat pentru asigurarea apararii gratuite are drepturile si obligatiile prevazute de Lege si statutul profesiei si îsi îndeplineste însarcinarea primita în interesul beneficiarului gratuitatii.
(3) Pentru situatii prevazute în legi speciale privind apararea unor categorii de persoane, cheltuielile suportate de barou pentru organizarea apararii gratuite vor fi desocotite cu autoritatile si institutiile competente prin aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 69 din Lege.

Art. 157. - (1) Acordarea asistentei judiciare obligatorii in cazurile prevazute de lege se face numai ca urmare a unei comunicari scrise din partea instantei, a organului de urmarire sau de cercetare penala ori a organului administratiei publice locale, adresata serviciului de asistenta judiciara organizat, în fiecare localitate, de catre consiliul baroului.
(2) În cazul în care se solicita acordarea asistentei judiciare gratuite de catre organele prevazute la alin.(1), decanul solicita comunicarea datelor esentiale despre natura cauzei si, dupa caz, evaluarea sumara a obiectului material al acesteia pentru a se putea stabili onorariul de avocat care va fi suportat de partea care ar cadea în pretentii. În aceleasi conditii se va proceda si atunci când decanul încuviinteaza acordarea asistentei judiciare gratuite la cererea unui justitiabil.
(3) Prin decizie decanul poate delega atributiile prevazute la alin. (2) unui consilier al baroului.
(4) Decanul desemneaza avocatul care urmeaza sa acorde asistenta judiciara. Avocatul desemnat poate refuza aceasta sarcina numai pentru motive întemeiate.
(5) Avocatul desemnat urmeaza sa îsi îndeplineasca însarcinarea în conditiile prevazute la art. 69 din lege.

Art. 158. - Obligatiile avocatului desemnat sa acorde asistenta judiciara obligatorie înceteaza în momentul în care în cauza se prezinta un avocat ales, iar avocatul înlocuit are dreptul la încasarea onorariului cuvenit pentru prestatiile efectuate pâna la data încetarii însarcinarii.

Art. 159. - Avocatul care acorda asistenta judiciara obligatorie are dreptul de a încasa onorariul potrivit tarifelor stabilite de comun acord de Ministerul Justitiei si U.N.B.R., în raport cu natura si cu dificultatea cauzelor.

Art. 160. - (1) Serviciile de asistenta judiciara îsi desfasoara activitatea în spatiile puse la dispozitie gratuit de Ministerul Justitiei, situate în sediile instantelor judecatoresti, conform art. 36 din Lege.
(2) Cheltuielile privind amenajarea si întretinerea spatiilor aflate în situatia prevazuta de art. 36 din Lege sunt prevazute distinct în bugetul fiecarui barou.

Art. 161. - (1) Asistenta judiciara gratuita poate fi retrasa de catre decanul baroului, daca se dovedeste ca a fost obtinuta fara prezentarea starii materiale reale a partii ori daca aceasta stare s-a ameliorat si permite plata onorariului.
(2) În conditiile legii, remuneratia cuvenita avocatului va fi suportata de partea care a obtinut ilicit asistenta judiciara gratuita. Sectiunea a 3-a Relatiile dintre avocati §1. Confraternitatea si respectul reciproc

Art. 162. - (1) Relatiile dintre avocati sunt bazate pe încredere si respect reciproc si impun un comportament adecvat mentinerii reputatiei profesiei.
(2) Avocatul nu poate comunica autoritatilor jurisdictionale acte, note sau alte documente, fara ca acestea sa nu fi fost comunicate avocatului partii adverse, cu exceptia cazurilor în care legea prevede altfel.
(3) Avocatul nu poate sa divulge sau sa supuna instantelor o propunere de solutionare a cauzei, facuta de partea adversa sau de catre avocatul acesteia, fara o autorizare expresa din partea avocatului partii adverse.
(4) Avocatul nu trebuie, în nici un moment, sa prezinte cu buna stiinta, o informatie falsa ori sa induca în eroare.

Art. 163. - (1) Avocatul nu poate nici sa pretinda si nici sa accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui tert un onorariu, un comision sau vreo alta compensatie pentru faptul ca a recomandat un avocat unui client sau ca a trimis un client la un avocat.
(2) Avocatul nu poate varsa nimanui un onorariu, un comision si nici vreo alta compensatie în contrapartida pentru ca i-a fost procurat un caz.
(3) Nu intra sub incidenta alin. (1) si (2) cazurile în care în raporturile de conlucrare profesionala se practica onorarii retrocedate pentru încredintarea partiala sau totala a unei cauze. §2. Concurenta profesionala

Art. 164. - (1) Avocatii sunt obligati sa îsi exercite activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor clientilor si a cerintelor concurentei loiale.
(2) Constituie concurenta profesionala neloiala orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite în activitatea avocatiala. Este considerata ca fiind contrara uzantelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piata sau a afecta pozitia avocatilor concurenti pe piata.

Art. 165. - (1) Este interzisa concurenta neloiala savârsita prin: a) racolarea de personal, respectiv, oferta agresiva de angajare a avocatilor asociati, colaboratori sau salarizati ori a altor angajati cheie a unui concurent;
b) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane; c) divulgarea, achizitionarea sau folosirea unei informatii confidentiale de catre un avocat sau de catre colaboratori ori angajati ai acestuia, fara consimtamântul detinatorului legitim si într-un mod contrar uzantelor cinstite;
d) încheierea de contracte prin care un avocat asigura serviciile sale unui client în mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalti avocati prin preturi reduse, fie pentru a determina clientul sa racoleze si alti clienti pentru avocatul in cauza;
e) comunicarea sau raspândirea în public de catre un avocat de afirmatii asupra firmei sale sau activitatii acesteia, menite sa induca în eroare si sa îi creeze o situatie de favoare în dauna unor concurenti;
f) comunicarea, chiar facuta confidential, sau raspândirea de catre un avocat de afirmatii mincinoase relative la un concurent sau asupra serviciilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al activitatii avocatului concurent;
g) oferirea, promiterea sau acordare. - mijlocit sau nemijloci. - de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca acestia sa divulge informatii confidentiale sau procedeele de lucru, pentru a cunoaste sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obtine alt folos pentru sine ori pentru alta persoana în dauna unui concurent;
h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela în cadrul functiei detinute anterior la acel avocat;
i) concedierea sau atragerea unor asociati, colaboratori sau salariati ai unui avocat în scopul înfiintarii unei entitati concurente care sa capteze clientii acelui avocat sau angajarea asociatilor, colaboratorilor sau salariatilor unui avocat în scopul dezorganizarii activitatii sale.
(2) Savârsirea unor fapte de concurenta neloiala dintre cele expuse la alin. (1), precum si savârsirea in concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinara grava pentru toti avocatii participanti.

Art. 166. - Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de art. 73 din Lege, savârsirea urmatoarelor fapte de concurenta neloiala : a) folosirea fara drept a unei firme, denumiri, embleme sau marci de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o alta forma asociativa de exercitare a profesiei;
b) punerea în circulatie de produse, servicii sau publicatii, cu continut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului si induc în eroare clientul asupra produsului sau serviciului furnizat;
c) producerea în orice mod, punerea în circulatie, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor servicii sau publicatii purtând mentiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuala, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalti avocati si pe clienti.

Art. 167. - Sunt interzise, sub sanctiunea prevazuta de art. 73 alin.(1) lit. e) din Lege: a) încheierea între avocati de acorduri privind împartirea pietei serviciilor profesionale. b) participarea, în mod concertat, prin oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achizitionarea de servicii profesionale avocatiale;
c) limitarea sau împiedicarea accesului la clientela si a libertatii exercitarii concurentei profesionale oneste între avocati.

Art. 168. - Aplicarea sanctiunii disciplinare în cazurile prevazute de art. 16. - 167, nu exclude dreptul celui prejudiciat, la repararea, în conditiile legii, prejudiciului cauzat. Sectiunea a 4-a Formele de exercitare a profesiei §1. Dispozitii generale

Art. 169. - (1) Avocatul poate exercita profesia într-una din urmatoarele forme:
a) cabinet individual;
b) cabinetul asociat;
c) societatea civila profesionala;
d) societatea civila profesionala cu raspundere limitata.
(2) În cadrul formelor de exercitare prevazute la alin. (1) îsi pot exercita profesia si avocati colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocati salarizati, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei.

Art. 170. - (1) Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional si/sau a unor salariati. Fiecare cabinet îsi pastreaza individualitatea în raport cu clientii.
(2) Avocatii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridica unor clienti cu interese contrare.
(3) Cabinetele grupate se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESC. - Cabinete de avocat grupate" sau I. IONESCU, I. POPESC. - Cabinete de avocat grupate") (4) Contractele de grupare a cabinetelor individuale se încheie în forma scrisa, conform anexei nr. ______III la prezentul statut.

Art. 171. - (1) Avocatul este liber sa opteze si sa îsi schimbe în orice moment optiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevazute de lege.
(2) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul îsi va începe activitatea dupa obtinerea aprobarilor din partea consiliului baroului.
(3) Avocatul este obligat sa înstiinteze în scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenita în forma de exercitare a profesiei precum si cazurile de înstrainare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora în conditiile art. 5 alin (9) din Lege.

Art. 172. - (1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse urmatoarelor principii:
a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activitatii profesionale si are regimul patrimoniului de afectatiune profesionala;
b) titularul cabinetului individual si avocatul asociat nu pot presta activitati profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei; d) avocatul asociat nu pot avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;
e) avocatul salarizat în interiorul profesiei si avocatul colaborator nu pot activa, în aceeasi calitate, în alta forma de exercitare a profesiei;
f) avocatul colaborator si avocatul salarizat în interiorul profesiei nu au drept la clientela proprie; g) obligatia de a comunica de îndata baroului, în scris, modificarile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului cât si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societatilor civile profesionale sau al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata;
h) formele de exercitare a profesiei se individualizeaza prin denumire, conform prevederilor Legii si ale prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza, la alegere, denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate.
(2) În cazul societatilor civile profesionale si al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata conventia de înstrainare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiata în conditiile prevazute de Lege, are ca obiect exclusiv parti detinute de asociati.
(3) În toate cazurile de înstrainare a formelor de exercitare a profesiei de avocat contractele încheiate de transmitator cu avocatii stagiari ramân în fiinta pe durata convenita si se preiau de catre dobânditor daca în persoana acestuia se verifica conditiile prevazute de Lege si statut.

Art. 173. - Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesionala. Conventia de conlucrare profesionala se înregistreaza la barou si va cuprinde, în mod obligatoriu, mentiunile prevazute în anexa nr. ______ la prezentul statut. Regulile privind publicitatea profesionala prevazute în prezentul statut se aplica în mod corespunzator.

Art. 174. - (1) Toate neîntelegerile dintre avocati privind formele de exercitare a profesiei se rezolva pe cale amiabila; în cazul în care neîntelegerile nu se solutioneaza pe cale amiabila avocatul este obligat sa ceara concilierea decanului baroului, în conditiile prevazute de prezentul statut. (2) Daca prin conciliere nu se stinge litigiul dintre parti, avocatul este obligat sa recurga la arbitrajul reglementat în prezentul statut. Arbitrii pot fi numai avocati definitivi din baroul respectiv, cu cel putin 10 ani vechime în profesie.
(3) Oficiul de arbitrare este gratuit.
(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fara o justificare întemeiata.
(5) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar daca cererea este justificata, decanul va desemna un alt arbitru.

Art. 175. - Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisa angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.

Art. 176. - (1) Cererea de înregistrare a formei de exercitare a profesiei în asociere se semneaza de catre toti asociatii si se depune la decanatul baroului. Cererea va fi însotita în mod obligatoriu de copie de pe conventia de asociere.
(2) Cererea se solutioneaza de catre consiliul baroului potrivit art. 53 alin. (2) lit. h) din Lege.
(3) Consiliul baroului poate delega unui consilier al baroului verificarea conditiilor prevazute de lege si statut cu privire la solutionarea cererilor privind înregistrarea, modificarea si încetarea formelor de exercitare a profesiei.
(4) Cererea poate fi respinsa numai în cazul în care conventia de asociere sau statutul societatii civile profesionale ori al societatii civile profesionale cu raspundere limitata nu cuprinde toate mentiunile prevazute în anexele la prezentul statut ori, dupa caz, contine dispozitii contrare legii si statutului profesiei.
(5) Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu un avocat aflat într-o situatie de interdictie a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizata în raport cu prevederile legii care reglementeaza interdictia si ale prezentului statut.

Art. 177. - (1) Conventiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 6 din Lege vor asigura independenta profesionala, patrimoniala si deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor conditii este de competenta consiliului baroului.
(2) În desfasurarea activitatilor prevazute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral în alegerea notarilor publici, expertilor, traducatorilor, executorilor judecatoresti si a altor specialisti cu care poate sa colaboreze.
(3) Colaborarile avocatului în conditiile art. 6 din Lege se vor desfasura cu respectarea de catre avocat a prevederilor prezentei Legi si ale statutului profesiei.

Art. 178. - Decizia consiliului baroului privind înregistrarea, modificarea, transmiterea, încetarea sau lichidarea formelor de exercitare a profesiei de avocat poate fi atacata la Consiliul U.N.B.R. de catre persoana interesata, în termen de 15 zile. §2. Cabinetul individual de avocat

Art. 179. - (1) În cabinetul individual de avocat îsi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreuna cu avocati colaboratori sau salarizati în interiorul profesiei.
(2) Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori sau salarizati în interiorul profesiei se stabilesc prin contract de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei încheiat în forma scrisa. Contractul va cuprinde, în mod obligatoriu, mentiunile prevazute în anexele la prezentul statut.

Art. 180. - (1) Cabinetul individual este individualizat prin denumire care cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma cabinet de avocat (exemplu: "ION IONESC. - Cabinet de avocat" sau "I. IONESC. - Cabinet de avocat").
(2) Denumirea poate figura pe firma cabinetului si se utilizeaza în actele profesionale cu respectarea prevederilor prezentului statut.
(3) Denumirea cabinetului poate fi pastrata si dupa decesul titularului cu acordul tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat în forma autentica.
(4) Dobânditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la înstiintarea baroului si este îndrituit sa informeze publicul referitor la schimbarea intervenita cu privire la titularul cabinetului. §3. Cabinetele asociate de avocati

Art. 181. - (1) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitarii în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocatilor asociati si nici nu poate aduce atingere drepturilor si obligatiilor aferente patrimoniului de afectatiune profesionala a fiecarui cabinet intrat în asociere.
(2) Avocatii din cabinetele asociate intra în relatii cu clientii în numele asocierii din care fac parte.
(3) Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.
(4) Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat.

Art. 182. - (1) Cabinetele asociate de avocati se individualizeaza prin denumire care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESC. - Cabinete de avocat asociate" sau I. IONESCU, I. POPESC. - Cabinete de avocat asociate").
(2) Dispozitiile alineatelor (2. - (4) ale art. 180 se aplica în mod corespunzator.

Art. 183. - Dispozitiile art. 18. - 182 se aplica în mod corespunzator si în cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civila profesionala. În acest caz denumirea asocierii va cuprinde denumirea societatii civile profesionale urmata de denumirea cabinetului individual asociat si de sintagma în asociere (exemplu: "ION IONESC. - Societate civila de avocati, ION POPESC. - Cabinet de avocat. - În asociere" ).

Art. 184. - Conventiile de asociere prevazute la art. 181 si art. 183 se încheie, în forma scrisa si vor cuprinde, în mod obligatoriu, mentiunile din anexele nr. ___ si nr. ____ la prezentul statut. §4. Societatea civila profesionala

Art. 185. - (1) Societatea civila profesionala este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi care contribuie în natura si/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu afectat desfasurarii activitatii profesionale. Ceilalti avocati activeaza în cadrul societatii civile profesionale fie în calitate de avocati colaboratori, fie în calitate de avocati salarizati în cadrul profesiei.
(2) Raportul civil se naste între client si societatea civila profesionala, serviciile profesionale urmând sa fie îndeplinite de oricare dintre avocatii desemnati de avocatul coordonator fara a se cere optiunea clientului.

Art. 186. - (1) Societatea civila profesionala se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmate de sintagma societate civila de avocati (exemplu: "ION IONESC. - Societate civila de avocati" sau " IONESCU, POPESC. - Societate civila de avocati"). (2) Dispozitiile alineatelor (2. - (4) ale art. 179 se aplica în mod corespunzator.

Art. 187. - Contractul de societate civila profesionala si statutul acesteia sunt încheiate în forma scrisa între avocatii asociati, potrivit legii civile si cu respectarea anexelor nr. ____ la prezentul statut.§5. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata

Art. 188. - (1) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi, are personalitate juridica si patrimoniu propriu. (2) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat în conditiile art. 3 din Lege.
(3) Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocati colaboratori si avocati salarizati.
(4) Avocatii asociati care îsi exercita profesia în cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata îsi angajeaza raspunderea profesionala numai în limitele capitalului social subscris si varsat.

Art. 189. - (1) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati cu raspundere limitata (exemplu: "ION IONESC. - Societate civila de avocati cu raspundere limitata" sau "IONESCU, POPESC. - Societate civila de avocati cu raspundere limitata").
(2) Dispozitiile alineatelor (2. - (4) ale art. 179 se aplica în mod corespunzator.

Art. 190. - (1) Actul de constituire si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata sunt încheiate în forma scrisa, cu respectarea anexelor nr. _____ la prezentul statut. Actul constitutiv se încheie în forma autentica atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un bun imobil.
(2) Actul de constituire al societatii civile profesionale cu raspundere limitata va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii si domiciliul asociatilor;
b) data dobândirii calitatii de avocat si data definitivarii în profesie a avocatilor asociati;
c) denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;
d) capitalul social, integral varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, în industrie, în bani sau în natura ori de clientela, valoarea aporturilor în industrie, în natura sau în clientela precum si modul evaluarii lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei 3.000 EURO;
e) numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau, respectiv participarea la beneficii si pierderi a fiecarui asociat;
f) asociatii care reprezinta si administreaza societatea împreuna cu puterile ce li s-au conferit; daca sunt mai multi administratori si ei formeaza un consiliu de administratie, se vor preciza regulile de organizare si functionare ale acestui organism;
g) reguli privind transmiterea partilor sociale si conditiile de retragere a asociatilor;
h) durata societatii;
i) modul de dizolvare si lichidare, inclusiv cu privire la situatia clientelei.
(3) Actul de constituire al societatii civile profesionale cu raspundere limitata, încheiate în conditiile Legii si prezentului statut, sunt guvernate de legea civila.

Art. 191. - (1) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata dobândeste personalitate juridica la data înregistrarii ei la barou, în baza deciziei emise de catre consiliul baroului în a carui raza teritoriala se afla sediul sau principal.
(2) Dovada personalitatii juridice în raporturile cu tertii se va face în baza unui certificat de înregistrare, întocmit conform anexei nr. ____ la prezentul statut, eliberat, la cerere, de catre barou.
(3) Baroul va tine "Registrul de evidenta al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata" care are caracter public.

Art. 192. - Pot avea calitatea de asociati doi sau mai multi avocati definitivi si aflati în exercitiul profesiei, înscrisi în acelasi barou sau în barouri diferite. În acest caz societatea îsi va stabili sediul principal în circumscriptia unuia dintre barourile de apartenenta al unuia dintre asociatii fondatori. Actul de constituire al unei asemenea societati se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societatii. Actul de constituire se va transmite, exclusiv în scop de informare si catre toate consiliile celorlalte consilii ale barourilor unde sunt înscrisi asociati ai societatii civile profesionale cu raspundere limitata, altii decât acela sau aceia care sunt înscrisi în tabloul avocatilor baroului de la sediul principal al societatii.

Art. 193. - (1) Capitalul social al societatii civile profesionale cu raspundere limitata reprezentând echivalentul în lei al minimum 10.000 EURO se va varsa la momentul constituirii societatii. Consiliul baroului unde va fi înregistrata societatea este obligat sa verifice varsarea integrala a capitalului social si, daca este cazul, a evaluarii aporturilor în industrie, în natura sau în clientela.
(2) Nu va putea fi înregistrata de catre nici un barou o societate civila profesionala cu raspundere limitata decât în conditiile varsarii integrale a capitalului social.
(3) Clientela apartine societatii civile profesionale cu raspundere limitata si nu avocatilor care au calitatea de asociati.
(4) În cazul transmiterii partilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societati profesionale cu raspundere limitata, toate bunurile împreuna cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse ca aport la capitalul societatii de catre respectivul asociat ramân proprietatea societatii, daca prin lege, actul constitutiv sau statutul societatii nu se prevede altfel.

Art. 194. - (1) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a asociatilor. Activitatea executiva este condusa de un avocat coordonator ales de majoritatea avocatilor asociati.
(2) Adunarea generala se convoaca de catre oricare dintre asociati prin orice mijloace care sa poata proba realizarea convocarii.
(3) Adunarea generala se va întruni la sediul principal al societatii sau cu acordul unanim al asociatilor în orice alt loc.

Art. 195. - (1) Hotarârile adunarii generale se iau prin votul asociatilor reprezentând majoritatea partilor sociale, cu exceptia cazurilor prevazute în prezentul statut.
(2) Pentru hotarârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociatilor.

Art. 196. -(1) Administratorul unic sau consiliul de administratie va avea competentele stabilite prin actul de constituire si statutul societatii.
(2) Administratorii societatii civile profesionale cu raspundere limitata trebuie sa detina calitatea de avocati definitivi si aflati în exercitiul profesiei si vor fi alesi dintre asociatii societatii, pentru un mandat de 2 ani.
(3) Puterile administratorilor si functionarea, dupa caz, a consiliului de administratie vor fi stabilite prin actul de constituire al societatii.

Art. 197. - Asociatii societatii civile profesionale cu raspundere limitata pot hotarî numirea unor cenzori sau a unui auditor.

Art. 198. - (1) Asociatul care intentioneaza sa transmita partile sociale pe care detine într-o societate civila profesionala cu raspundere limitata este obligat sa notifice aceasta intentie cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, catre toti ceilalti asociati indicând persoana sau persoanele catre care doreste sa transmita respectivele parti sociale si pretul.
(2) Transmiterea catre terti nu poate fi efectuata fara acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalti asociati.
(3) Asociatii ramasi în societate au un drept de preemptiune la dobândirea partilor sociale ale societatii cu privire la care exista intentia de înstrainare. Acest drept de preemtiune urmeaza sa fie exercitat proportional cu cota de capital detinuta de fiecare dintre asociatii ramasi si care intentioneaza sa dobândeasca respectivele parti sociale.

Art. 199. - (1) Asociatul se poate retrage oricând din societate cu conditia de a notifica, în scris, celorlalti asociati intentia de retragere cu cel putin 3 luni înainte.
(2) La împlinirea termenului prevazut în notificare consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operând modificarile corespunzatoare în evidentele sale.
(3) În caz de retragere, desocotirea dintre asociati se face în mod amiabil, tinându-se seama de prevederile din statutul societatii. În caz de neîntelegere sunt aplicabile dispozitiile privind arbitrajul din prezentul statut.

Art. 200. - În situatiile în care, din orice motive, în societate ramâne un singur asociat, societatea intra în lichidare, cu exceptia cazului în care asociatul ramas decide sa continue activitatea sub forma cabinetului individual.

Art. 201. - Societatile civile profesionale se pot transforma în societati civile profesionale cu raspundere limitata fara a intra în lichidare, cu respectarea prevederilor legii si prezentului statut. §6. Avocatul colaborator

Art. 202. - (1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitiu a profesiei de avocat. (2) Avocatul colaborator nu are dreptul la clientela proprie.
(3) Contractul de colaborare se încheie între avocatul colaborator si titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat, în forma scrisa. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu mentiunile din anexa nr. _____ la prezentul statut, precum si clauze de formare profesionala initiala, daca avocatul colaborator este stagiar. Orice clauza contrara legii sau prezentului statut este socotita nescrisa.

Art. 203. - (1) În lipsa unor dispozitii contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denuntat de oricare dintre parti prin înstiintarea celeilalte/celorlalte parti cu cel putin 3 luni înainte. În cazul în care contractul este încheiat cu un avocat stagiar vor fi observate dispozitiile din prezentul statut privind formarea profesionala initiala.
(2) Desocotirea între parti în cazul denuntarii unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare. §7. Avocatul salarizat în interiorul profesiei

Art. 204. - (1) Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei careia îi este subordonat în legatura cu determinarea conditiilor concrete de munca.
(2) Avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are dreptul la clientela proprie.
(3) Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie între avocatul salarizat si titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat, în forma scrisa. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu mentiunile cuprinse în anexa nr. _____ la prezentul statut, precum si clauze de formare profesionala initiala, daca avocatul salarizat este stagiar. Orice clauza contrara legii sau prezentului statut este socotita nescrisa.
(4) Dispozitiile art. 203 se aplica în mod corespunzator.CAPITOLUL IV Integritatea profesiei de avocat Sectiunea 1 Drepturile si îndatoririle avocatilor §1. Drepturile avocatului

Art. 205. - (1) Avocatul înscris în tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul sa exercite activitatile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic si regulamentului baroului caruia îi apartine.
(2) Persoana primita în profesia de avocat nu poate exercita profesia de avocat decât dupa emiterea deciziei de primire în barou si înscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.

Art. 206. - (1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, în conformitate cu dispozitiile prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul si limitele mandatului primit, precum onorariul stabilit.
(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze orice act specific profesiei, pe care îl considera necesar pentru promovarea drepturilor si intereselor legitime ale clientului.

Art. 207. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa îsi stabileasca sediul profesional numai în circumscriptia baroului în care sunt înscrisi în tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei oricare dintre avocatii titulari sau asociati.
(2) Avocatul îsi exercita profesia la sediul principal, la sediile secundare precum si la biroul/birourile de lucru avizate de consiliul baroului.
(3) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multe birouri de lucru în orice localitate din circumscriptia sa.

Art. 208. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa îsi stabileasca sedii secundare în circumscriptiile barourilor din care nu fac parte.
(2) Înfiintarea sediilor secundare se aproba, la cerere, de consiliul baroului în circumscriptia caruia urmeaza sa se deschida sediul secundar. Cererea va mentiona: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocatii care îsi vor desfasura activitatea la sediul secundar si vechimea acestora în profesie.
(3) Decizia de aprobare a cererii de înfiintare a sediului secundar se comunica baroului de la sediul principal.
(4) Decizia de respingere a cererii de înfiintare a sediului secundar poate fi atacata la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.
(5) În urma aprobarii cererii de înfiintare a sediului secundar, avocatul (avocatii) va achita taxa de înscriere si contributia la bugetul baroului pe raza caruia functioneaza sediul secundar, separat de taxele platite la baroul la care îsi are sediul principal. Contributia la fondul Casei de Asigurari a Avocatilor se achita de fiecare membru al Casei de Asigurari a Avocatilor la filiala Casei de Asigurari a Avocatilor de pe lânga baroului la care este înscris sediul principal.

Art. 209. - (1) Avocatul are dreptul sa refuze contactul cu clientul în prezenta reprezentantului organului de urmarire penala sau de cercetare penala ori a oricarei autoritati publice, precum si în cazul în care exista ori are cunostinta de un sistem de control al contactului cu clientul.
(2) Orice schimb de informatii sau corespondenta între avocati sau între avocati si clienti, pe cale verbala sau în scris, indiferent pe ce suport a fost efectuat, este prin natura lui confidential.
(3) Corespondenta si informatiile transmise între avocati sau între avocati si clienti, indiferent de tipul de suport, nu poate fi în nici un caz adusa ca proba în justitie si nici nu poate fi lipsita de caracterul confidential.

Art. 210. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul la stampila pe care o vor aplica pe actele emise. Stampila va cuprinde obligatoriu, urmatoarele mentiuni: baroul din care face parte si denumirea, potrivit modelului din anexa nr. _____ la prezentul statut.
(2) Actele oricarei forme de exercitare a profesiei poarta antet, care va contine: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru si, dupa caz, telefon, telefax, adresa de internet si de e-mail, compunerea nominala a membrilor acesteia, mentiuni privind raporturile de conlucrare si asociere profesionala.
(3) Avocatii pot utiliza parafa profesionala. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele si prenumele avocatului precum si mentiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", dupa caz, potrivit anexei nr. _____ la prezentului statut. (4) Pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1), lit. c) din Lege, se aplica parafa al carei model este prevazut la anexa nr. _____ la prezentul statut. §. 2. Îndatoririle avocatului

Art. 211. - (1) Exercitiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul si sentimentul de confraternitate sunt principii esentiale ale profesiei de avocat si constituie îndatoriri ale acesteia.
(2) Avocatul este obligat sa respecte aceste principii în activitatea sa profesionala, precum si în viata privata.

Art. 212. - (1) Sediul profesional si celelalte spatii în care avocatul îsi desfasoara activitatea profesionala trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional.
(2) Secretul profesional vizeaza toate informatiile si datele de orice tip, în orice forma si pe orice suport, furnizate avocatului de catre client în scopul acordarii asistentei juridice si în legatura cu care clientul a solicitat pastrarea confidentialitatii, precum si orice documente redactate de avocat, care contin sau se fundamenteaza pe informatiile sau datele furnizate de client în scopul acordarii asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost solicitata de client.
(3) În scopul asigurarii secretului profesional, avocatul pastreaza lucrarile numai la sediul profesional sau în spatiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat si în locuinta avocatului.
(4) Actele si lucrarile cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligatia sa se opuna la perchezitionarea domiciliului, a sediului profesional principal, secundar si al biroului de lucru, precum si la perchezitia corporala, cu privire la actele sau lucrarile cu caracter profesional aflate în locurile susmentionate sau asupra sa.
(5) Avocatul este obligat sa se opuna si la ridicarea înscrisurilor si bunurilor constând din acte si lucrari cu caracter profesional daca nu sunt îndeplinite conditiile art. 33 din Lege. Avocatul are obligatia ca de îndata, sa încunostinteze despre cele întâmplate pe decanul baroului.

Art. 213. - (1) Avocatul este obligat sa studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredintate, inclusiv pe cele din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen stabilit de instantele de judecata, de organele de urmarire penala sau de alte institutii si sa manifeste constiinciozitate si probitate pentru îndeplinirea mandatului încredintat.
(2) Avocatul nu este obligat sa motiveze refuzul preluarii unui caz ce i se propune a fi încredintat, daca acesta nu corespunde crezului sau profesional cu exceptia dosarelor repartizate obligatoriu sau al gratuitatilor. Pentru acelasi motiv avocatul poate denunta unilateral o prestatie în curs de executare, deja angajata.
(3) Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata, sa pledeze cu demnitate. Avocatului îi este interzis sa foloseasca expresii care ar putea leza instanta si participantii în proces, atât în sedinta de judecata, cât si în afara acesteia.
(4) Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura si cu dificultatea cauzei, avocatul are obligatia sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instantei de judecata.

Art. 214. - (1) Avocatul are obligatia sa acorde asistenta juridica obligatorie si/sau gratuita. Cauzele vor fi repartizate cu precadere avocatilor stagiari si tinerilor avocati, cu respectarea dispozitiilor art. 22 din Lege.
(2) Avocatii pensionari care continua activitatea nu vor fi repartizati pentru asistenta din oficiu.

Art. 215. - (1) Avocatul are obligatia sa se asigure pentru raspunderea profesionala, în temeiul art. 40 din Lege.
(2) Prin "raspundere profesionala" se întelege acoperirea daunelor efective suferite de client si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut si ale regulilor deontologice.
(3) Asigurarea de raspundere profesionala cu caracter minim obligatoriu, se încheie cu observarea urmatoarelor reguli:
a) avocatul stagiar se asigura pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;
b) avocatul definitiv se asigura pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.
(4) Asigurarea pentru raspundere profesionala va fi încheiata cel mai târziu pâna la data de 15 decembrie a anului anterior pentru care se încheie si va fi în mod obligatoriu reînnoita anual. Polita de asigurare, a carei copie este certificata de avocat, va fi depusa la secretariatul baroului cel mai târziu la data de 28 decembrie a fiecarui an.
(5) Societatea civila profesionala si societatea civila profesionala cu raspundere limitata pot încheia asigurare profesionala în care sa fie cuprinsi toti avocatii care îsi exercita profesia în calitate de asociati, colaboratori sau salarizati.
(6) Primele de asigurare profesionala achitate de avocat, de societatea civila profesionala sau de societatea civila profesionala cu raspundere limitata reprezinta cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în conditiile legii.
(7) Neîndeplinirea obligatiilor prevazute la alineatele precedente atrage neînscrierea în tabloul anual al avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, cu efectele prevazute de Lege si de prezentul statut.

Art. 216. - (1) În aplicarea art. 41 din Lege, avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligatia sa participe la sedintele acestora.
(2) Avocatul are obligatia sa participe la activitatile hotarâte de consiliul baroului si aduse la cunostinta prin convocare sau prin anunturi afisate la sediile instantelor din circumscriptia baroului respectiv.
(3) Absenta nejustificata de la activitatile prevazute la alin. (1) si (2) constituie abatere disciplinara.

Art. 217. - (1) În activitatea sa profesionala, avocatul are obligatia sa foloseasca, ca mijloc de proba, copii de pe actele încredintate de client, pastrând actele originale în vederea prezentarii la cererea instantei.
(2) La cerere, avocatul este obligat sa restituie actele originale ce i-au fost încredintate, catre persoana de la care le-a primit. În acest sens, avocatul va întocmi proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si cu continut declarat.

Art. 218. - (1) Avocatul are obligatia sa depuna toate diligentele necesare pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredintat.
(2) În cazul în care avocatul este împiedicat sa îndeplineasca serviciul profesional, el va asigura substituirea, daca, în prealabil obtine acordul clientului în acest scop. Modelul delegatiei de substituire este prevazut la anexa nr. ____ la prezentul statut.
(3) Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzator activitatii depuse, în conditiile întelegerii dintre avocati.

Art. 219. - (1) Potrivit art. 42 din Lege, avocatul are obligatia sa achite, în termenul stabilit, taxele si contributiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. si al bugetului sistemului de asigurari al avocatilor.
(2) Cuantumul, termenul de plata a taxelor si contributiilor prevazute la alineatul precedent se stabileste prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R., si se aduce la cunostinta avocatilor înscrisi în tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei în maximum 15 zile de la data adoptarii acesteia. Contributiile catre bugetul asigurarilor sociale nu pot fi mai mici decât suma stabilita de Consiliul U.N.B.R. care va tine seama de cerinta acoperirii nevoilor curente de plata ale Casei de Asigurari a Avocatilor.
(3) În aplicarea art. 48 alin. (3) si art. 57 alin. (3) din Lege, la stabilirea contributiei avocatilor la bugetului baroului, consiliul baroului va lua în considerare si contributia sa la formarea bugetului U.N.B.R. Contributia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se vireaza lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., în contul special constituit în acest scop.
(4) Depasirea termenului de plata a contributiilor prevazute de prezentul articol atrage obligatia de plata a majorarilor de întârziere, în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere, aplicat la suma datorata.

Art. 220. - Avocatul are obligatia sa poarte roba în fata tuturor instantelor judecatoresti, în conditiile art. 45 din Lege. Caracteristicile robei sunt cele descrise în anexa nr. _____ la prezentul statut.

Art. 221. - (1) Avocatul are obligatia sa poarte insigna si sa detina legitimatie de avocat, cu care se identifica în fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor publice, precum si cu alte persoane juridice si fizice, inclusiv în fata avocatilor, cu care intra în contact în exercitarea activitatilor sale.
(2) Modelul insignei si al legitimatiei de avocat sunt prevazute la anexele nr. ... la prezentul statut.

Art. 222. - (1) Avocatul are obligatia sa foloseasca atât în mod direct, cât si indirect numai procedee oneste în scopul dobândirii clientelei.
(2) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate în paragraful al 3-lea al prezentei sectiuni.

Art. 223. - (1) În aplicarea art. 42 din Lege, avocatul este obligat sa tina urmatoarele evidente:
a) contractele de asistenta juridica;
b) registrul de evidenta a contractelor de asistenta juridica, al carui model este prezentat în anexa nr. _____ la prezentul statut;
c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea partilor, a continutului si a datei actelor, în conditiile art. 3 alin. (1), lit. c) din Lege, al carui model este prezentat în anexa nr. ______ la prezentul statut;
d) registrul de înregistrare a activitatilor fiduciare în conditiile art. 3 alin. (1), lit. g) din Lege, al carui model este prezentat în anexa nr. _____ la prezentul statut;
e) registrul de înregistrare a partilor de interes, a partilor sociale si/sau a actiunilor societatilor, în conditiile art. 3 alin. (1), lit. h) din Lege, al carui model este prezentat la anexa nr. _______ la prezentul statut;
f) evidentele cerute de legislatia fiscala.
(2) Consiliul baroului printr-un consilier delegat poate verifica evidentele prevazute la alin. (1), lit. b. - e), în vederea stabilirii modului în care avocatul îsi îndeplineste obligatiile stabilite de Lege, prezentul statut si statutul C.A.A. Nerespectarea, de catre avocat, a prezentarii evidentelor solicitate reprezinta abatere disciplinara.
(3) Verificarea evidentelor prevazute la alin. (1) lit. a) se face numai de decan sau înlocuitorul de drept, în cazul unei anchete disciplinare, numai cu acordul clientului.
(4) Baroul poate decide înserierea si comercializarea contractelor de asistenta juridica si împuternicirilor avocatiale.

Art. 224. - (1) Orice avocat care intra în conflict cu un alt avocat este obligat sa îl informeze pe decanul baroului, care va solutiona conflictul potrivit regulilor prevazute la Sectiunea a 3-a din prezentul capitol.
(2) Conflictele avocatului cu magistratii sau cu alte autoritati publice se aduc de îndata de catre acesta la cunostinta decanului baroului, care va decide asupra masurilor ce trebuie luate.
(3) În cazul în care un conflict intervenit între avocati apartinând unor barouri diferite nu a putut fi solutionat de decanii respectivelor barouri, acestia desemneaza un al treilea decan. Conflictul va fi solutionat prin acordul comun al celor trei decani sau al delegatilor acestora, reuniti într-o adunare deliberativa cu caracter colegial. Decanii interesati vor supraveghea aplicarea solutiei date

Art. 225. - Avocatul este obligat sa prezinte clientului, la cerere, situatia privind cheltuielile efectuate pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredintat si a caror rambursare o solicita.

Art. 226. - (1) În aplicarea art. 44 din Lege si a prevederilor din alte legi speciale, avocatul are obligatia sa se abtina în cazul unui conflict de interese, incident în cazurile prevazute la art.222 din prezentul statut. (2) Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara grava. §. 3. Publicitatea formelor de exercitare a profesiei

Art. 227. - (1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinata sa asigure publicului informatii cu privire la activitatea desfasurata de acestea. Publicitatea trebuie sa fie veridica, sa respecte secretul profesional si sa fie realizata cu demnitate si prudenta.
(2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate mentiunile laudative sau comparative si toate indicatiile referitoare la identitatea clientilor sunt interzise.
(3) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama în scopul dobândirii de clientela.

Art. 228. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv :
a) plasarea unei firme;
b) anunturi de publicitate potrivit prezentului statut;
c) anunturi si mentiuni în anuare si carti de telefon; d) invitatii, brosuri si anunturi de participare la conferinte, colocvii, etc. profesionale si de specialitate; e) corespondenta profesionala si carti de vizita profesionale;
f) adresa de Internet.
(2) Nu este permisa utilizarea urmatoarelor mijloace de publicitate:
a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau resedinta unei persoane, sau într-un loc public;
b) propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o forma de exercitare a profesiei, fara ca aceasta sa fi fost în prealabil solicitata în acest sens;
c) acordarea de consultatii si/sau redactarea de acte juridice, realizata prin orice înscris, precum si prin orice alt mijloc de comunicare în masa, pe orice suport, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate.
(3) Nerespectarea dispozitiilor privind utilizarea mijloacelor de publicitate a formelor de exercitare a profesiei constituie abatere disciplinara grava.

Art. 229. - (1) Firma trebuie sa aiba dimensiuni maxime de _____ X ____ cm si se va situa la intrarea imobilului si/sau a spatiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îsi are sediul profesional principal sau secundar. În aceleasi conditii, firma poate fi plasata si la sediul secundar sau la biroul de lucru.
(2) Firma va cuprinde mentiunile prevazute de Lege si de anexa nr. ___ la Statut.

Art. 230. - (1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunturi în mica sau în marea publicitate numai în presa scrisa, cu ocazia stabilirii sau a schimbarii sediului profesional, a sediului secundar si/sau a biroului de lucru, precum si a modificarii formelor acestora.
(2) În cazul în care anuntul se face prin presa scrisa dimensiunile sunt de maximum 6 x 9 cm.
(3) Anunturile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele si principalele domenii în care avocatii îsi desfasoara activitatea.

Art. 231. - (1) Invitatiile si anunturile de participare la întruniri si colocviile de specialitate pot mentiona denumirea formei de exercitare a profesiei, baroul din care acestea fac parte si tematica acestora.
(2) În vederea participarii la manifestarile mentionate la alin. (1), formele de exercitare a profesiei pot edita brosuri de prezentare generala, ale caror forma si continut trebuie transmise, în prealabil, consiliului baroului, în vederea autorizarii comunicarii acestora catre public.
(3) Brosura de prezentare generala nu poate face referire la:
a) numele clientilor formei de exercitare a profesiei. Prin exceptie, brosura poate indica doar numele clientilor care si-au dat acordul în acest sens;
b) activitati care nu au legatura cu exercitarea profesiei.
(4) Formele de exercitare a profesiei pot difuza brosuri de prezentare generala catre toate categoriile de public. Difuzarea poate fi realizata numai de catre forma de exercitare a profesiei, fara posibilitatea de a le depune în locurile publice sau de a le transmite tertilor în vederea difuzarii, cu exceptia serviciilor postale.

Art. 232. - (1) Corespondenta formei de exercitare a profesiei poate cuprinde :
a) numarul de telefon, telefax, adresa de Internet si adresa electronica (e-mail);
b) indicarea sediului principal si, dupa caz, a sediului secundar si/sau a biroului de lucru;
c) sigla formei respective de exercitare a profesiei, avizata, în prealabil, de consiliul baroului; (2) Cartile de vizita profesionale ale avocatului ce îsi desfasoara activitatea în cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde mentiunile permise corespondentei, precum si titlul de asociat, colaborator sau salarizat si, daca este cazul, titlurile stiintifice si/sau profesionale dobândite în tara sau în strainatate.

Art. 233. - (1) Formele de exercitare a profesiei pot avea adresa proprie de Internet, care poate cuprinde mentiuni referitoare la activitatea desfasurata, precum si cele permise corespondentei.
(2) Continutul si modul de prezentare a adresei de Internet se avizeaza, în prealabil, de consiliul baroului si trebuie sa respecte demnitatea si onoarea profesiei, precum si secretul profesional.
(3) Adresa de Internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu caracter de reclama sau mentiune publicitara pentru un produs sau serviciu diferit de activitatile prevazute de art. 3 alin. (1) din Lege.
(4) Adresa de Internet nu poate contine legaturi catre alte adrese de Internet (link-uri) al caror continut ar fi contrar principiilor esentiale ale profesiei de avocat, cu exceptia celor de interes public privind înfaptuirea justitiei.
(5) Pentru realizarea obiectivelor mentionate la alineatul (4), forma de exercitare a profesiei detinatoare a adresei de Internet trebuie sa asigure în mod regulat vizitarea si evaluarea paginilor proprii si a paginilor la care este permis accesul pe baza legaturilor realizate prin intermediul adresei proprii si trebuie sa dispuna fara întârziere eliminarea lor, daca continutul si forma acestora sunt contrare principiilor esentiale privind exercitarea profesiei de avocat. Art. 234. - Nerespectarea obligatiilor privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie abatere disciplinara grava. Sectiunea a 2-a Arbitrajul Art. 235. - (1) Litigiile ce apar între avocati în exercitiul relatiilor profesionale dintre acestia, precum cele care decurg din contracte de colaborare sau de salarizare,cele dintre asociati sau care decurg din conlucrarea între diferitele forme de exercitiu a profesiei, vor fi supuse dispozitiilor din prezentul capitol.
(2) Avocatul reclamant va sesiza decanul baroului printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situatia de fapt, masurile urgente ce se impun a fi adoptate.
(3) Cererea va fi comunicata avocatului împotriva caruia i se adreseaza. §1. Medierea

Art. 236. - (1) Decanul baroului sesizat cu o cerere privind un litigiu între avocati poate propune partilor o procedura de mediere.
(2) Decanul baroului va comunica partilor numele mediatorului pe care îl propune si termenul în care acestea trebuie sa raspunda la propunerea de mediere.
(3) Daca una din parti refuza medierea litigiul este supus arbitrajului prevazut la art.5 si urmatoarele.

Art. 237. - (1) Dupa ce partile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni si poate fi reînnoit numai prin vointa comuna a partilor implicate. În cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de 1 luna.
(2) Procedura de mediere este gratuita.

Art. 238. - (1) Mediatorul nu este supus principiului contradictorialitatii, el putând consulta partile în mod separat. Actiunile mediatorului sunt supuse scopului de a constata punctele asupra carora exista divergenta si modalitatile în care opiniile diferite ale partilor pot fi apropiate.
(2) Dupa epuizarea mijloacelor de mediere, mediatorul va redacta un proce. - verbal în care se consemneaza concilierea partilor, caz în care procesu. - verbal trebuie semnat si de acestea, sau constata esecul medierii, aratând punctele asupra carora partile au opinii diferite.
(3) Procesu. - verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnarii esecului medierii, îl va comunica partilor în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului. §2. Arbitrajul

Art. 239. - Daca litigiul nu a putut fi reglementat prin procedura medierii, se va declansa procedura arbitrajului, care va fi supusa dispozitiilor art. 34. - 368 din codul de procedura civila, în afara de dispozitiile prezentului capitol.

Art. 240. - (1) Partea interesata formuleaza cerere de arbitrare pe care o înainteaza decanului baroului.
(2) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situatia de fapt, probele si temeiurile de drept.
(3) Cererea precum si înscrisurile care folosesc drept proba vor fi depuse în atâtea exemplare câti pârâti sunt si unul pentru decan.

Art. 241. - (1) Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de îndata catre toti avocatii ce au calitatea de pârâti în cadrul procedurii.
(2) În cazul în care pârâtul este o societate civila profesionala sau o societatea civila cu raspundere limitata, comunicarea se face catre reprezentantii acesteia.
(3) Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arata punctul sau asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În acelasi termen poate formula cerere reconventionala care va îndeplini aceleasi conditii de forma ca si cererea de arbitrare.

Art. 242. - (1) La expirarea termenului prevazut la art. 237, decanul va consulta partile asupra persoanei arbitrului. În cazul în care partile nu se înteleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou.
(2) Functia de arbitru poate fi îndeplinita numai de un avocat cu cel putin 10 ani vechime neîntrerupta în profesie si care se bucura de o buna reputatie în ce priveste respectarea regulilor de deontologie profesionala.
(3) Arbitrajul este gratuit.
(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fara o justificare întemeiata.

Art. 243. - (1) În procedura arbitrala, partile nu pot fi reprezentate, dar pot fi asistate de un avocat.
(2) În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialitatii. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din parti va fi comunicata celeilalte parti.
(3) Sedintele de judecata nu sunt publice.

Art. 244. - Termenul de arbitraj este de 5 luni si poate fi prelungit numai în conditiile prevazute de codul de procedura civila.

Art. 245. - Litigiul se solutioneaza exclusiv în drept. Se va tine seama în toate cazurile de uzantele profesionale si de regulile deontologice aplicabile fiecarui avocat implicat.

Art. 246. - (1) Prin grija decanului, se va comunica fiecarei parti o copie a hotarârii arbitrale.
(2) Executarea hotarârii arbitrale se realizeaza în conditiile art. 36. - 368 din codul de procedura civila.

Art. 247. - Dupa ramânerea irevocabila a hotarârii arbitrale, dosarul se va pastra de catre decanul baroului. Sectiunea a 3-a Raspunderea disciplinara § 1. Dispozitii generale

Art. 24. - (1) Fapta savârsita de avocat, prin care se încalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei, hotarârile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care îsi are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocati, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit art. 73 din Lege.
(2) Protectia onoarei si prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei si a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt încredintate organelor constituite potrivit dispozitiilor legii.

Art. 249. - (1) Raspunderea disciplinara a avocatului nu exclude raspunderea civila, penala sau administrativa a acestuia.
(2) Actiunea disciplinara poate fi exercitata în termen de cel mult un an de la data savârsirii abaterii.
(3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta agravanta, care va fi luata în considerare la aplicarea sanctiunii.

Art. 250. - Consiliile barourilor sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate fiecarui avocat si sa comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

Art. 251. - Instantele disciplinare sunt:
a) comisia de disciplina a baroului;
b) Comisia centrala de disciplina;
c) Consiliul U.N.B.R., în plenul sau, constituit conform art. 72 alin. (3) din Lege. §. 2. Organizarea si functionarea instantelor disciplinare

Art. 252. - (1) În fiecare barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina, independenta de organele de conducere ale baroului prevazute la art. 49 din Lege, alcatuita din 5 pâna la 11 membri, alesi de adunarea generala a baroului pe o perioada de 4 ani.
(2) Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

Art. 253. - (1) Comisia de disciplina a baroului este coordonata de un presedinte ales de catre membrii acesteia.
(2) Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplina si care îndeplineste functia de grefier, calitate în care pastreaza, tine evidentele si efectueaza lucrarile necesare în vederea desfasurarii activitatii comisiei, sub îndrumarea presedintelui.
(3) Cheltuielile necesare activitatilor comisiei de disciplina se suporta de catre barou.
(4) Alcatuirea completelor de judecata, programarea sedintelor, organizarea evidentelor si a activitatilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplina sunt în sarcina presedintelui.

Art. 254. - Comisia de disciplina a baroului judeca, în prima instanta, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare savârsite de avocatii înscrisi în cadrul acestuia, cu exceptia abaterilor savârsite de decan si de membrii Consiliului U.N.B.R.

Art. 255. - (1) În cadrul U.N.B.R. functioneaza Comisia centrala de disciplina, independenta de organele de conducere ale Uniunii prevazute la art. 58 alin. (1) din Lege.
(2) Comisia centrala de disciplina este alcatuita din reprezentantii barourilor desemnati de adunarile generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocatilor dintre candidatii desemnati de adunarile generale ale barourilor.
(3) Membrii Comisiei centrale de disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie.
(4) Din completele de judecata alcatuite potrivit art. 72 alin. (2), lit. a) si b) din Lege nu pot face parte sotul sau rudele pâna la gradul patru inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecata, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., în cazul prevazut la art. 71 alin. (2) din Lege, precum si sotul sau rudele pâna la gradul patru inclusiv ale partii care a declansat prin plângere procedura disciplinara.
(5) Comisia centrala de disciplina este coordonata de unul dintre membrii acesteia, desemnat de Congresul avocatilor.

Art. 256. - Comisia centrala de disciplina judeca:
a) ca instanta de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. si ale decanilor;
b) în contestatie, în complet de 5 membri, contestatiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului si de presedintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronuntate de comisiile de disciplina ale barourilor si a încheierilor prevazute la art. 74 alin. (1) si (2) din Lege.

Art. 257. - Comisia centrala de disciplina îsi organizeaza, îsi tine evidentele si îsi desfasoara lucrarile cu sprijinul comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de catre comisia permanenta, îndeplineste functia de grefier al Comisiei centrale de disciplina.

Art. 258. - (1) Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara, în plenul sau, mai putin cel în cauza, judeca recursurile declarate împotriva deciziilor pronuntate de Comisia centrala de disciplina, ca instanta de fond, si a încheierilor prevazute la art. 74 alin. (1) si (2) din lege.
(2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de comisia permanenta, îndeplineste functia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara în conditiile alineatului precedent.

Art. 259. - Executarea deciziilor disciplinare se face de catre consiliul baroului în care avocatul este înscris. §. 3. Reguli de procedura

Art. 260. - (1) Plângerea îndreptata împotriva unui avocat se adreseaza consiliului baroului din care avocatul face parte. Daca avocatul este pensionar care îsi continua activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adreseaza baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tablou.
(2) Consiliul baroului poate fi sesizat si prin modalitatile prevazute la art. 70 alin. (2) si (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotarâre consemnata în procesul-verbal de sedinta.
(3) Consiliul baroului procedeaza la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situatiile prevazute la art. 71 alin. (2) din lege plângerea sau sesizarea va fi înaintata de îndata Consiliului U.N.B.R.

Art. 261. - (1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectueaza de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna pe decan sau pe unul dintre consilieri în vederea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile.
(2) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectueaza de catre Consiliului U.N.B.R. În acest scop, consiliul va desemna pe presedintele U.N.B.R. sau pe unul dintre consilieri în vederea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile.
(3) Presedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat pentru efectuarea cercetarii prealabile se poate abtine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formuleaza în scris si se judeca de catre consiliul baroului, respectiv al Consiliului U.N.B.R., în absenta consilierului recuzat.

Art. 262. - (1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.
(2) Cercetarile se efectueaza dupa convocarea în scris, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul sau profesional. Convocarea se poate face si prin înstiintare în scris printr-un mijloc de comunicare ce asigura conservarea dovezii si a datei la care s-a facut înstiintarea, ori prin luarea la cunostinta prin semnatura.
(3) Cercetarea se efectueaza numai dupa încunostintarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunostinta a continutului plângerii ori al sesizarii. Avocatul cercetat poate da explicatii scrise.
(4) Refuzul de a da curs convocarii constituie o încalcare a îndatoririlor profesionale si nu împiedica desfasurarea anchetei disciplinare.
(5) În cursul cercetarilor, presedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultarii persoana care a formulat plângerea, precum si orice alte persoane ale caror declaratii pot elucida cazul, va face verificari de înscrisuri si va culege informatii, prin mijloacele prevazute de lege.
(6) Dupa efectuarea cercetarilor consilierul delegat întocmeste un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, pozitia celui cercetat si propunerea privind solutionarea plângerii sau sesizarii.
(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însarcinarii.

Art. 263. - (1) În sedinta imediat urmatoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului procedeaza la anchetarea abaterii pe baza referatului si a lucrarilor care au stat la baza întocmirii acestuia.
(2) Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.

Art. 264. - (1) Dupa efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide, dupa caz, exercitarea actiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetarilor.
(2) Solutia se comunica, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau direct prin semnatura pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a facut plângerea si presedintelui U.N.B.R., în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevazuta la alin. 1.
(3) În situatia în care, în urma anchetarii abaterii, se decide exercitarea actiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor desemna consilierul însarcinat cu sustinerea acesteia la instanta disciplinara.
(4) Actiunea disciplinara se redacteaza în scris, motivat în fapt si în drept, cu indicarea persoanelor care urmeaza a fi citate în fata instantei disciplinare, si se semneaza de catre decanul baroului sau, dupa caz, de presedintele U.N.B.R.
(5) În caz de abatere grava, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, de consiliul baroului, presedintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita comisiei de disciplina competente suspendarea din profesie a avocatului în cauza, în conditiile art. 581 din Codul de procedura civila.

Art. 265. - (1) Pe durata urmaririi penale sau a judecarii faptei care constituie abatere disciplinara, procedura disciplinara se suspenda, urmând sa fie reluata dupa solutionarea cauzei.
(2) Pe perioada suspendarii, cursul termenului prevazut la art. 71 alin. (4) din Lege este întrerupt.

Art. 266. - (1) Presedintele comisiei de disciplina va fixa, de îndata, termen de judecata cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat actiunea si a celorlalte persoane indicate în actiune.
(2) Procedura de citare în fata instantelor disciplinare se face prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Art. 267. - (1) În fata instantei disciplinare avocatul se va înfatisa personal. În cursul sedintelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
(2) Sedinta instantei disciplinare nu este publica, iar lucrarile sedintei se consemneaza într-o încheiere.
(3) Lipsa partilor regulat citate nu împiedica judecata, instanta disciplinara putându-se pronunta pe baza actelor si a dovezilor administrate în cauza.
(4) Instanta disciplinara hotaraste, cu majoritate de voturi, si pronunta o decizie disciplinara.

Art. 268. - (1) Decizia disciplinara ramasa definitiva are autoritate de lucru judecat fata de parti si de organele profesiei. (2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauza, baroului în care avocatul este înscris, precum si presedintelui U.N.B.R.
(3) Decizia privind aplicarea celorlalte sanctiuni disciplinare prevazute de lege ori încetarea actiunii disciplinare se comunica, de asemenea, în conditiile alin. (2).
(4) Recursul declarat împotriva masurilor luate prin încheiere în conditiile art. 74 alin. (2) din lege si împotriva deciziei disciplinare se depune si se înregistreaza la secretariatul decanului baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R.

Art. 269. - Dispozitiile privind procedura judecarii actiunilor disciplinare prevazute în prezentul statut se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.

Art. 270. - Recursul prevazut la art. 72 alin. (3) din Lege este distinct de recursul prevazut la art. 72 alin. (4) din Lege.

Art. 271. - Constituie abatere disciplinara grava încalcarea dispozitiilor din prezentul statut ce prevad expres o astfel de calificare.CAPITOLUL V Pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor Sectiunea a 2-a Stagiul profesional §. 1. Dispozitii generale

Art. 272. - (1) Stagiul profesional, denumit în continuare "stagiu", reprezinta perioada parcursa la începutul exercitarii profesiei si are ca scop pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatului în vederea obtinerii titlului profesional de avocat definitiv.
(2) Stagiul este obligatoriu si efectiv, cu exceptia situatiilor prevazute de lege.
(3) În perioada stagiului, avocatul îsi desfasoara activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar sub care este înscris în tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.

Art. 273. - (1) Pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari se realizeaza prin:
a) îndrumare si formare profesionala continua în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se afla în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei;
b) conferinte de stagiu organizate de consiliul baroului;
c) formele de învatamânt organizate de I.N.P.P.A.; (2) În exercitarea atributiilor prevazute de art. 63, lit. f), g), h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea Consiliului I.N.P.P.A. si a barourilor, întocmeste si aproba:
a) cadrul unitar al programelor de învatamânt pentru pregatirea profesionala a avocatilor stagiari, în cadrul conferintelor de stagiu organizate de barouri;
b) programele si planul de învatamânt propus de I.N.P.P.A.

Art. 274. - (1) Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar, însotita de documentatia prevazuta de prezentul Statut, se depune la baroul în circumscriptia caruia solicitantul se va înscrie si îsi va exercita profesia.
(2) În cererea de înscriere, solicitantul se va angaja ca va urma formele de pregatire profesionala prevazute de prezentul Statut si hotarâte de organele profesiei.

Art. 275. - (1) Cererea de înscriere la examenul pentru primirea în profesie cu titlul de avocat stagiar se aproba de consiliul baroului prin hotarâre, dupa îndeplinirea procedurii prevazute de Statut.
(2) Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obtine titlul de avocat stagiar si va fi înscris, la cerere, în tabloul avocatilor stagiari, cu procedura prevazuta de Statut, în baza hotarârii consiliului baroului. Hotarârea va fi comunicata solicitantului si Presedintelui U.N.B.R...
(3) Hotarârile consiliului baroului date în aplicarea prevederilor alin. (1. - (3) din prezentul articol pot fi contestate pentru nelegalitate la Consiliul U.N.B.R. în termen de 15 zile de la comunicare.
(4) În tabloul avocatilor stagiari se vor mentiona perioada în care stagiul se suspenda, intervenirea incompatibilitatii avocatului stagiar si orice alte mentiuni prevazute pentru avocatii cu drept de exercitare a profesiei.

Art. 276. - (1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispozitiilor legale, statutare si deontologice privitoare la profesia de avocat.
(2) Avocatul stagiar are urmatoarele îndatoriri suplimentare:
a) sa îsi perfectioneze pregatirea profesionala teoretica si sa-si însuseasca tehnica de practica avocatiala;
b) sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregateasca în scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul conferintelor de stagiu;
c) sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de avocatul îndrumator si de serviciul de asistenta judiciara al baroului;
d) sa participe la toate manifestarile profesionale la care este convocat de catre organele de conducere ale profesiei;
e) sa desfasoare o activitate efectiva în profesie si sa anunte în scris orice motiv de suspendare a stagiului.
(3) Avocatul stagiar care urmeaza cursurile de pregatire si perfectionare profesionala organizate de I.N.P.P.A. este obligat sa îndeplineasca îndatoririle suplimentare ce decurg din aceasta calitate.
(4) Nerespectarea îndatoririlor prevazute mai sus reprezinta abatere disciplinara.

Art. 277. - (1) Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data înscrierii în tabloul avocatilor stagiari. Perioada in care avocatul stagiar urmeaza cursurile INPPA se include in durata stagiului.

Art. 278. - (1) Persoana care anterior primirii în profesie a fost definitivata in functia juridica pe care a exercitat-o înainte de primirea în profesia de avocat sau a promovat examen de definitivare in aceasta functie, dobândeste, potrivit art. 19 alin.2 si 3 din lege, calitatea de avocat definitiv.
(2) Prin functii juridice, în sensul art. 19 din lege, se înteleg functiile îndeplinite efectiv dupa absolvirea facultatii si dupa sustinerea examenului de licenta.
(3) Consilierii juridici care nu au sustinut examen de definitivare în profesia de consilier juridic (jurisconsult), dar aveau o vechime de 5 ani la data intrarii în vigoare a Legii nr. 514/2003 privind profesia de consilier juridic, dobândesc calitatea de avocat definitiv.
(4) Constatarea acestei calitati va fi mentionata în decizia de înscriere în barou. §. 2. Contractul de formare profesionala initiala

Art. 279. - (1) Pentru a fi înscris in tabloul avocatilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare profesionala sau un contract de munca în interiorul profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea initiala profesionala, încheiat cu o forma de exercitare a profesiei printr-un avocat care îndeplineste conditiile prevazute de art. 18 din lege. Clauzele obligatorii ale acestui contract constituie anexa la prezentul statut.

Art. 280. - (1) Contractul va mentiona obligatia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia nationala, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenta judiciara pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenta judiciara al baroului, daca contractul încheiat de avocatul stagiar cu forma de exercitare a profesie pe perioada stagiului nu prevede altfel.
(2) Avocatul îndrumator se angajeaza fata de consiliul baroului cu privire la asigurarea executarii contractului de formare profesionala initiala si este obligat sa îl informeze pe decan, în scris, asupra oricarei cauze de încetare a îndrumarii. Avocatul îndrumator se angajeaza fata de consiliul baroului pentru asigurarea contributiei la fondul de formare profesionala necesar pentru îndeplinirea obligatiilor prevazute la art. 53 alin. (2) lit. j) si art. 63 lit. f) din Lege conform hotarârilor adoptate de congresul avocatilor în temeiul art. 61 alin. (1) lit. e) din Lege.
(3) Avocatul îndrumator trebuie sa aiba reputatie profesionala nestirbita, vechimea prevazuta de art. 18 din lege si sa declare expres situatiile în care se afla daca sunt incidente cazurile prevazute la art. 19 alin. (4) si la art. 20 din Lege.
(4) Pot încheia contracte de formare profesionala initiala în conditiile art. 18 din lege numai avocatii titulari ai cabinetelor individuale si avocatii asociati.
(5) Daca, din orice motive obiective, înceteaza îndrumarea avocatului titular, toate obligatiile impuse de lege, statut si hotarârile consiliului privind îndrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de catre un alt avocat iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar în a-si gasi un îndrumator. Pâna la gasirea altui îndrumator, stagiu se suspenda. Contractul de formare profesionala initiala va cuprinde în mod expres clauze corespunzatoare.
(6) Daca din orice motive, pe perioada stagiului avocatul definitiv care încheie contractul de formare profesionala initiala nu îsi îndeplineste obligatiile asumate, consiliul baroului ii va solicita sa depuna un raport motivat asupra situatiei intervenite. În cazul în care se constata ca avocatul, cu rea-credinta, nu si-a îndeplinit obligatiile asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va initia procedura disciplinara.
(7) Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesionala initiala propuse de avocatii straini înscrisi pe tabloul special al fiecarui barou. §. 3. Suspendarea si întreruperea stagiului

Art. 281. - (1) Stagiul se suspenda în conditiile art. 17 alin. (3) din Lege.
(2) Stagiul nu se suspenda în perioada în care avocatul stagiar urmeaza o forma de pregatire si perfectionare profesionala la o institutie de învatamânt superior (cursuri cu frecventa) daca forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se afla în raporturi contractuale profesionale atesta baroului acordul pentru frecventarea cursurilor si se obliga sa garanteze plata contributiilor si taxelor prevazute de lege în contul si pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor.
(3) Stagiul se suspenda în cazul în care avocatul stagiar ocupa o functie incompatibila cu exercitiul profesiei sau nu îsi exercita efectiv stagiul timp de un an.
(4) În situatia în care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi înscris în tabloul avocatilor incompatibili si nu îi poate fi ridicata incompatibilitatea decât daca avocatul care s-a obligat sa asigure formarea profesionala initiala este de acord cu întreruperea stagiului si cu executarea contractului initial dupa ridicarea incompatibilitatii; (5) Suspendarea stagiului se constata de catre consiliul baroului, care apreciaza asupra împrejurarilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendarii si întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendarii.
(6) În caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui sa prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesionala initiala cu un avocat care îndeplineste conditiile legale de competenta profesionala apta a asigura prin îndrumare formarea profesionala initiala.

Art. 282. - (1) Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciaza asupra împrejurarilor ce justifica lipsa din profesie, durata suspendarii si întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendarii.
(2) Stagiul se suspenda în cazul în care avocatul stagiar ocupa o functie incompatibila cu exercitiul profesiei sau nu îsi exercita efectiv stagiul timp de un an.
(3) Stagiul efectuat anterior întreruperii nu intra în calculul termenului stabilit de art. 17 alin. (1) din lege.
(4) Întreruperea stagiului se dispune de consiliul baroului. §. 4. Conditiile si efectele organizarii stagiului de catre consiliul baroului

Art. 283. - (1) În exercitarea atributiilor prevazute de art. 53, lit. j) din Lege, consiliul baroului organizeaza pregatirea profesionala a avocatilor stagiari prin organizarea conferintelor lunare de stagiu.
(2) Conferinta de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice si al practicii judiciare, lucrari avocatiale scrise, dezbateri de spete.
(3) Conferintele de stagiu se desfasoara pe baza unui program aprobat anual de consiliul baroului, pregatit de catre consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocatilor îndrumatori.
(4) Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocatilor stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferintelor de stagiu, care vor tine evidenta prezentei si a lucrarilor avocatilor stagiari.
(5) Prezenta la conferinta de stagiu va fi constatata prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de catre avocatii stagiari a obligatiilor ce le revin.

Art. 284. - (1) La sfârsitul fiecarui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notata cu note între 1 si 10 de catre consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrarile efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum si prezenta la conferintele de stagiu si la manifestarile baroului la care a fost convocat.
(2) Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumator si de coordonatorul serviciului de asistenta judiciara al baroului cu privire la activitatea depusa pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.
(3) Notarile vor fi avute în vedere la avizarea înscrierii la examenul de definitivare în profesie.
(4) Consiliul baroului, evaluând notarea acordata de consilierul coordonator al stagiului precum si raportul avocatului îndrumator si raportul coordonatorului serviciului de asistenta judiciara, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu 1 an.

Art. 285. - (1) Îndrumarea profesionala a avocatului stagiar este asigurata de avocatul îndrumator care a consimtit în acest sens prin acord scris, precum si cel care s-a angajat prin acord scris sa preia îndrumarea în caz de încetare din motive obiective a îndrumarii efective.
(2) Pot asigura îndrumarea profesionala a avocatului stagiar doar avocatii care îndeplinesc cerintele impuse de art. 18 din Lege, precum si conditiile stabilite prin hotarâre a consiliului baroului si sunt titulari de cabinete individuale sau avocati asociati.
(3) Încetarea îndrumarii din orice motive se aduce la cunostinta consiliului baroului, care hotaraste schimbarea îndrumatorului.
(4) Încalcarea obligatiilor asumate privind îndrumarea avocatului stagiar constituie abatere disciplinara.

Art. 286. - (1) Avocatul îndrumator si coordonatorul serviciului de asistenta judiciara se vor preocupa de realizarea de catre avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzator muncii depuse.
(2) Venitul minim lunar garantat de catre avocatul care îndruma efectiv activitatea avocatului stagiar este echivalentul salariului minim pe economia nationala. Venitul minim lunar garantat poate fi realizat din onorarii pentru prestatii profesionale angajate pentru clientela proprie, iar în lipsa acestora, din onorarii retrocedate de avocatul îndrumator.
(3) Fapta avocatului care asigura îndrumarea profesionala, de a nu îsi îndeplini obligatiile de îndrumare profesionala si de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar, constituie abatere disciplinara.

Art. 287. - (1) Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii la judecatorii.
(2) Avocatul stagiar poate efectua activitatile prevazute la art. 3 alin. (1) lit. a) si b) din Leg. - cu limitarea prevazuta la alin.(1) lit. c), d), e) si j) ale aceluiasi articol. § 5. Finalizarea stagiului. Înscrierea la examenul de definitivare în profesie

Art. 288. - (1) Dupa expirarea perioadei de stagiu, consiliul baroului, prin decizie motivata, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectiva a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului îndrumator si a celui al serviciului de asistenta judiciara, precum si a notarilor consilierului coordonator al stagiului profesional.
(2) Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilo. - INPPA va comunica fiecarui barou situatia privind frecventarea cursurilor si înscrierea la examenul de absolvire a avocatilor stagiari.

Art. 289. - În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie.

Art. 290. - (1) La sfârsitul perioadei de stagiu consiliul baroului va hotarî prin decizie înscrierea avocatului stagiar pentru sustinerea examenului de definitivat în baza evaluarii activitatii sale de pregatire profesionala.
(2) Evaluarea prevazuta la alineatul precedent se va realiza în baza:
a) calificativelor si notelor acordate de consilierul coordonator al conferintelor de stagiu;
b) raportul avocatului îndrumator;
c) referatul consilierului coordonator al serviciului de asistenta judiciara a baroului;
d) raportul final.

Art. 291. - În mod exceptional, durata de doi ani a perioadei de stagiu prevazuta la art. 17 alin. (1) din Lege poate fi redusa cu cel mult 6 luni, daca avocatul stagiar a obtinut calificative foarte bune la notarile trimestriale din cadrul conferintelor de stagiu organizate de barou.

Art. 292. - (1) Reducerea perioadei de stagiu se decide de consiliul baroului, în baza raportului avocatului coordonator al activitatii de pregatire profesionala a avocatilor stagiari
(2) La sfârsitul perioadei de stagiu sau daca i s-a aprobat reducerea perioadei de stagiu, avocatul stagiar este obligat sa sustina examenul de definitivare.
(3) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la examen, dupa caz, este înscris din oficiu în urmatoarea sesiune de examen.
(4) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni de examen va fi exclus din profesie în termen de 10 zile de la validarea examenului.
(5) Avocatul stagiar care nu a promovat examenul de absolvire a INPPA, va putea solicita Consiliului Baroului emiterea avizului prevazut la alin.(1). În acest caz, baroul va proceda conform art.280 si va putea emite decizia de constatare a efectuarii stagiului, dispunând înscrierea avocatului stagiar la examenul de definitivat.

§ 6. Examenul de definitivare în profesia de avocat

Art. 293. - (1) Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizeaza de catre fiecare barou. Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din România va asigura caracterul unitar al examenului prin Regulamentul de desfasurare a examenului. Regulamentul va prevede în mod obligatoriu materiile din care urmeaza a se face examinarea, programa analitica iar la propunerea Baroului Bucuresti, data unica de sustinere a acestuia. Regulamentul va prevede examinarea preponderent practica a candidatilor si respectarea optiunii acestora, în masura posibilitatilor, spre a fi examinat în raport de specializarile în care s-au initiat, separat de examinarea privind pregatirea profesionala generala.
(2) Comisia de examen a fiecarui barou este formata din avocati definitivi cu competenta profesionala deplina si cu reputatie profesionala nestirbita. Procedura de desemnare va fi prevazuta în Regulamentul de examen.
(3) Regulamentul de examen va fi comunicat barourilor inclusiv prin afisare pe internet cu minimum 60 de zile anterior datei examenului si va fi adus la cunostinta candidatilor prin grija consiliilor barourilor.

Art. 294. - (1) Rezultatele examenului vor fi validate de Consiliul Baroului si vor fi comunicate U.N.B.R.. Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilo. - INPPA va comunica, în mod corespunzator, rezultatele examenului de absolvire.
(2) Dupa promovarea examenului candidatul dobândeste titlul profesional de avocat definitiv si va fi înscris în tabloul avocatilor definitivi.
(3) Avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilo. - INPPA dobândeste titlul profesional de avocat definitiv. Pe baza diplomei de absolvire a INPPA, Consiliul Baroului va emite decizia de constatare a calitatii de avocat definitiv si va efectua înscrierea pe tabloul avocatilor definitivi.
(4) De la data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv, curge termenul prevazut la art. 22 alin. (2) din Lege. Sectiunea a . - a Organizarea si functionarea I.N.P.P.A.

Art. 295. - (1) I.N.P.P.A. este persoana juridica de drept privat, nonprofit, aflata sub autoritatea Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din sistemul national de învatamânt si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare.
(2) Consiliul U.N.B.R. stabileste organizarea si functionarea I.N.P.P.A. prin statutul acesteia.
(3) I.N.P.P.A. are personalitate juridica si buget propriu, care se aproba anual de catre Consiliul U.N.B.R..

Art. 296. - (1) În temeiul Legii, al prezentului statut si al propriului statut de organizare si functionare, I.N.P.P.A. are urmatoarele atributii :
a) organizeaza pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari la standarde de competenta profesionala stabilite de organele profesiei;
b) elaboreaza programele de studiu ale avocatilor stagiari si propune Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din România adoptarea programei anuale de studiu;
c) elaboreaza în conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a pregatirii continue si propune Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din România adoptarea acestuia;
d) asigura cursantilor stagiile de practica la cabinete individuale, societati civile profesionale sau societati civile profesionale cu raspundere limitata ;
e) organizeaza examenul de absolvire, în conformitate cu regulamentul de organizare si desfasurare aprobat de Consiliul U.N.B.R.
(2) Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfasoara sub forma de prelegeri si ateliere încadrate în module de pregatire, în urma carora cursantii obtin calificative.
(3) Dispozitiile referitoare la formarea profesionala initiala sunt aplicabile si formelor de exercitare a profesiei care asigura stagiile de practica ale cursantilor.

Art. 297. - La finalizarea cursurilor si a stagiului de practica organizate de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este obligat sa sustina examenul absolvire. Sectiunea a 3-a Pregatirea profesionala continua

Art. 298. - (1) Avocatii sunt obligati sa-si actualizeze permanent pregatirea lor profesionala, prin mentinerea si diversificarea cunostintelor în domeniile în care îsi exercita profesia.
(2) Pregatirea profesionala continua presupune largirea cunostintelor si competentelor în noi domenii ale dreptului, de largirea cunostintelor în domeniul procedurilor si al legilor aplicate în Uniunea Europeana, precum si de dobândirea certificarii pregatirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregatirea profesionala a avocatilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
(3) Pregatirea profesionala continua se realizeaza si prin specializarea impusa de diversificarea si extinderea aplicarii dreptului în raport de evolutia relatiilor socia. - economice contemporane.

Art. 299. - (1) Toate organele profesiei si institutiile ce îsi desfasoara activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate sa asigure conditiile necesare pregatirii profesionale continue a avocatilor, în raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocatii opteaza. Obligatia priveste în mod special si domeniul dreptului comunitar european, însusirea si aplicarea deontologiei si standardelor profesionale în materie.
(2) Pregatirea profesionala continua se realizeaza în cadrul barourilor, al Uniunii Nationale a Barourilor din România si al formelor de exercitare a profesiei si are drept scop îndeplinirea de catre avocati a obligatiei profesionale de pregatire continua bazata pe o cultura juridica de calitate si o pregatire temeinica pentru îndeplinirea corespunzatoare a activitatilor de interes public pe care le implica folosirea titlului profesional de avocat.

Art. 300. - Reprezinta modalitati de pregatire profesionala continua, în cadru organizat:
a) activitatile coordonate si îndrumate de Departamentul de pregatire profesionala continua al Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor;
b) asistenta la cursuri, seminarii, reuniuni, conferinte, congrese si orice alta forma organizata pentru realizarea actualizarii cunostintelor si tehnicilor de exercitare a profesiei;
c) pregatirea on-line;
d) redactarea si publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice;
e) activitati specifice în cercurile de studii organizate de barouri;
f) activitati organizate în cooperare cu institutii de învatamânt sau institutii de realizare a pregatirii profesionale în domenii conexe activitatii specifice profesiei de avocat. g) orice alta activitate recunoscuta de organele profesiei.

Art. 301. - (1) Pregatirea continua realizata de catre avocati va fi evaluata în mod regulat.
(2) Controlul respectarii obligatiilor de pregatire continua (inclusiv consecintele nerespectarii acestor obligatii) se va reflecta într-un sistem declarativ realizat de catre avocati, apt a fi verificat. Controlul pregatirii profesionale continue este de competenta Baroului si se va realiza în cadrul normativ corespunzator exercitarii profesiei la nivel national conform hotarârilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din România.
(3) Pe baza hotarârilor Congresului avocatilor Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din România va elabora un program anual privitor la evaluarea si controlul pregatirii profesionale continue a avocatilor care va tine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregatirii profesionale continue în mod coerent si unitar la nivel national. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregatirea profesionala continua a fiecarui avocat. CAPITOLUL VI Asigurarile sociale

Art. 302.. - (1) Avocatii înscrisi în barouri, care figureaza în tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si ajutoare sociale fac parte de drept din sistemul propriu de asigurari sociale al avocatilor si sunt membri de drept ai Casei de Asigurari a Avocatilor.
(2) Avocatii înscrisi in barou care nu figureaza în tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei au dreptul la prestatiile de asigurari sociale corespunzator perioadei in care si-au exercitat profesia.
3) Perioada în care un avocat este deputat sau senator este luata în calcul la stabilirea vechimii în avocatura, în conditiile achitarii cotelor de contributie la Casa de Asigurari a Avocatilor. Indemnizatia de parlamentar si celelalte drepturi banesti încasate, cumulate cu eventualele venituri din activitatea de avocat desfasurata în perioada mandatului de parlamentar, se considera venituri din profesie si se iau în calcul atât la stabilirea cotelor de contributie, cât si la stabilirea pensiei de catre Casa de Asigurari a Avocatilor.

Art. 303. - (1) Casa de Asigurari a Avocatilor este organizata si functioneaza în cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din România. Casa de Asigurari a Avocatilor este institutie autonoma de interes public, are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
(2) Casa de Asigurari a Avocatilor poate înfiinta filiale sau sucursale, organizate pe lânga consiliile barourilor, cu avizul Consiliului U.N.B.R..
(3) Filialele Casei de Asigurari a Avocatilor, constituite in conditiile prevazute de lege, au personalitate juridica de interes public, buget si patrimoniu propriu.

Art. 304. - Casa de Asigurari a Avocatilor stabileste si acorda membrilor sai, în conditiile legii sale de organizare si ale Statutului Casei de Asigurari a Avocatilor, pensii si ajutoare sociale.

Art. 305. - (1) Fondurile Casei de Asigurari a Avocatilor se constituie în conditiile statutului acesteia. 2) Pensiile si ajutoarele sociale vor avea ca baza de calcul exclusiv stagiile de cotizare si cuantumul contributiilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisa aplicarea altor criterii de calcul.

Art. 306. - (1) Plata contributiei lunare pentru constituirea fondurilor Casei de Asigurari a Avocatilor se va efectua în contul sau la casieria filialei în primele 15 zile ale lunii urmatoare perioadei pentru care se face plata.
(2) Plata contributiei lunare pentru constituirea fondurilor Casei de Asigurari a Avocatilor se va efectua prin transfer în contul bancar sau la casieria filialei ori, dupa caz, a baroului în care avocatul este înscris, pâna la data de 15 ale lunii urmatoare celei pentru care se face plata.
(3) În cazul achitarii contributiei prin ordin de plata, plata se considera facuta la data debitarii contului bancar al platitorului, sub conditia ca suma sa ajunga în contul bancar al Casei de Asigurari a Avocatilor în termen de 3 zile bancare. În cazul în care data de 15 a lunii este o zi nelucratoare, plata contributiei se socoteste facuta în termen daca este facuta în ziua lucratoare imediat urmatoare datei de 15.
(4) Depasirea cu cel mult 5 zile a termenului de plata prevazut la alineatul precedent atrage obligatia de plata a majorarilor de întârziere în favoarea Casei de Asigurari a Avocatilor. Cuantumul majorarilor de întârziere se stabileste de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din România si va fi aplicat pentru fiecare zi de întârziere, fara a se putea depasi suma datorata. La achitarea contributiei avocatul este obligat sa ateste, în scris si sub semnatura veniturile realizate din onorarii in luna pentru care se efectueaza plata si pentru care plateste cota de contributie în conditiile prevazute de Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor. Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor va prevedea forma si modalitatea în care se face si se înregistreaza declaratia.

Art. 307. - (1) Neplata contributiilor lunare în cuantumul si la termenele stabilite atrage aplicarea masurii prevazute la art. 27 lit. c) din Lege.
(2) Filiala va notifica in prealabil avocatul debitor si va sesiza baroul în cazurile în care întârzierea platii este mai mare de 3 luni. La sesizare se va atasa dovada notificarii.
(3) Respectarea procedurii prealabile de notificare prevazute la alineatul precedent nu este necesara daca avocatul nu a dat declaratia privind veniturile realizate pe o perioada mai mare de 6 luni si nici nu a platit cotele de contributie la Casa de Asigurari a Avocatilor.
(4) Încalcarea repetata a obligatiilor prevazute la art.76 alin.(2) din Lege constituie abatere disciplinara grava.

Art. 308. - (1) La cererea filialei avocatul este obligat sa informeze în scris asupra îndeplinirii obligatiei de a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurarilor sociale privind avocatii, sa indice criteriile în raport cu care a achitat contributia si sa prezinte dovezile de plata a acesteia, în cazurile în care din evidentele filialei nu rezulta datele prevazute în prezentul articol.

Art. 309. - (1) Consiliul Casei de Asigurari a Avocatilor si consiliile barourilor vor coordona activitatea filialelor in vederea aplicarii unitare a legii.
(2) Între filiala, Casa de Asigurari a Avocatilor si barouri se stabileste prin Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor modul de comunicare a informatiilor si de coordonare a activitatii filialelor.
(3) Adunarea generala a filialei se întruneste anual, la aceeasi data cu adunarea generala ordinara a baroului sau ori de cate ori este nevoie.
(4) Proiectul de buget al filialei va fi adoptat de adunarea generala dupa obtinerea avizului consiliului baroului si va fi comunicat Casei de Asigurari a Avocatilor spre aprobare.
(5) Hotarârile consiliului de administratie al filialei se comunica Casei de Asigurari a Avocatilor si consiliului baroului.
(6) Consiliul baroului poate convoca în sedinta comuna consiliul de administratie al filialei.

Art. 310. - (1) Consiliul de administratie al filialei va face propuneri Consiliului Casei de Asigurari a Avocatilor pentru aprobarea statului de functiuni, dupa obtinerea avizului consiliului baroului.
(2) Dupa obtinerea avizului baroului si cu aprobarea Consiliului Casei de Asigurari a Avocatilor, poate fi angajat un director executiv al filialei.
(3) Consiliul de administratie al filialei îndeplineste atributiile stabilite prin lege, statutul si regulamentul de organizare si functionare al Casei de Asigurari a Avocatilor si pune în aplicare hotarârile Consiliului Casei de Asigurari a Avocatilor, Congresului avocatilor, Consiliului U.N.B.R. si ale consiliului baroului.
(4) În caz de abatere grava si evidenta ori de nereguli financiare, Consiliul Casei de Asigurari a Avocatilor, din oficiu sau la cererea consiliului baroului, poate suspenda consiliul de administratie al filialei. În acest caz Consiliul Casei de Asigurari a Avocatilor va numi o conducere interimara cu avizul consultativ al consiliului baroului, pâna la organizarea unor noi alegeri, respectiv pâna la data primei adunari generale ordinare sau extraordinare a filialei.

Art. 311. - (1) Consiliul U.N.B.R. va coordona activitatea Consiliului Casei de Asigurari a Avocatilor în vederea aplicarii legii si a Statutului Casei de Asigurari a Avocatilor.
(2) Pentru cheltuielile cu caracter de investitii din disponibilitatile banesti ale fondului centralizat al sistemului Casei de Asigurari a Avocatilor sau ale filialelor, se va întocmi programul anual de investitii, care va fi aprobat de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din România în ultima sedinta a fiecarui an pentru anul urmator. La întocmirea programului anual de investitii înscris în bugetul anului urmator, Consiliul Casei de Asigurari a Avocatilor va avea în vedere evolutiile preliminate ale bugetului sistemului Casei de Asigurari a Avocatilor, centralizate la nivelul primelor trei trimestre ale anului în curs.
(3) În intervalul dintre Congresele avocatilor, în caz de abatere grava si evidenta ori de nereguli financiare, Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din România, din oficiu sau la cererea a o treime dintre membrii Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din România, va putea suspenda Consiliul Casei de Asigurari a Avocatilor. În acest caz, Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din România va numi o conducere interimara, pana la proximul Congres.

Art. 312. - (1) Toate hotarârile si deciziile Consiliului Casei de Asigurari a Avocatilor intra în vigoare si vor fi puse în aplicare în trei zile de la comunicarea acestora facuta catre membrii Casei de Asigurari a Avocatilor, inclusiv prin internet.
(2) În mod corespunzator dispozitiile alineatului de mai sus se aplica cu privire la hotarârile si deciziile consiliilor de administratie ale filialelor. CAPITOLUL VII Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 313. - (1) În aplicarea dispozitiilor prevazute de Lege, consiliul baroului are dreptul de a si încasa taxe pentru:
a) înscrierea în barou a avocatilor primiti în profesie, cu examen sau scutire de examen;
b) înscrierea la examenul de intrare în profesie;
c) înscrierea la examenul de definitivat;
d) reînscrierea în Tabloul avocatilor a avocatului exclus pentru neplata contributiilor profesionale;
e) reînscrierea în Tabloul avocatilor a avocatului incompatibil;
f) transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxa ce va fi perceputa de baroul la care avocatul se transfera, g) înfiintarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui birou; h) înscrierea în tabloul special a avocatului strain;
i) activitati de secretariat si jurisdictie profesionala.
(2) Limitele maxime si scutirile de la taxele prevazute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului U.N.B.R.

Art. 314. - Comisia Permanenta a U.N.B.R. are dreptul de a stabili si încasa taxe pentru : a) înscrierea la examenul de verificare a cunostintelor de drept românesc si de limba româna a avocatilor straini; b) acordarea de avize conforme, în conditiile legii;
c) activitati de secretariat si de jurisdictie profesionala.

Art. 315. - Formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat (societatile civile profesionale cu raspundere limitata), reglementate prin Legea nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, se pot organiza si functiona numai dupa intrarea în vigoare a prezentului statut.

Art. 316. - Organele de conducere ale U.A.R. legal alese la data adoptarii Legii nr.255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, îsi vor îndeplini în continuare atributiile potrivit Legii si statutului, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe întreaga durata a mandatului pentru care au fost alese.

Art. 317. - Anexele nr. ______ fac parte integranta din prezentul statut.

Art. 318. - Prezentul statut a fost adoptat în sesiunea Consiliului U.N.B.R. din ______ 2004 si intra în vigoare la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 319. - La data publicarii prezentului statut în Monitorul Oficial al României, Partea I, îsi înceteaza aplicabilitatea Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 31 mai 2001, cu modificarile si completarile ulterioare.