Autor: Monica Cercelescu
Aceste acte normative dateaza din 1934 si de atunci nu au suferit modificari importante, instrumentele de plata ramanand la fel de rudimentare ca in perioada interbelica. Ceea ce se urmareste prin noile reglementari este introducerea alternativei operatiunilor online cu aceste instrumente financiare.
Echivalentele electronice ale cecului sau ale cambiei nu erau recunoscute pana acum de legea romana. Doar forma fizica a acestora avea valoare legala, ceea ce a generat cheltuieli importante, dar si posibilitati de frauda, de alterare a informatiilor sau de pierdere in circuitul postal.
De exemplu, in Romania, cecurile interbancare trebuie transmise, prezentate fizic si schimbate intre institutiile de credit, in cadrul caselor de compensare din fiecare oras resedinta de judet. Aceasta procedura este valabila din anii ’30.
Pe plan mondial, tehnologia a produs modificari importante in modul de procesare a acestor instrumente de plata si noile reglementari incearca sa se alinieze la acest trend. Reglementarile vor intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, adica peste aproximativ o luna si jumatate. Sistemul va fi implementat cel mai probabil in septembrie, dupa cum ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC. El a mai spus ca cecurile sunt folosite in aproximativ 10% din totalul operatiunilor comerciale din Romania, iar cambiile si biletele la ordin - ceva mai rar. „Opinia mea personala este ca cecurile vor disparea treptat din circuitul bancar deoarece au aparut alte instrumente de plata moderne, cum sunt cardurile, si care nu intarzie operatiunile facand circuite inutile, precum cecul. Acesta mai are si alte probleme legate de falsificare, emitere fara acoperire, centrala incidentelor de plati e plina de reclamatii datorate cecului. Insa prin procesarea electronica se vor reduce substantial aceste fraude“, a precizat Ghetea.
Cecul electronic
Cecul este un inscris prin care o persoana da ordin unei banci, la care are fonduri, sa plateasca o suma de bani unei terte persoane. Conform punctului 4 din Legea 59/34, cecul este instrument de plata prin care persoana numita tragator (emitentul cecului) da ordin unui tras (intotdeauna, in cazul cecului, acesta este o banca, unde tragatorul are deschis un cont) sa plateasca in favoarea unei terte persoane - beneficiar - o suma de bani de care tragatorul dispune in momentul respectiv.
Beneficiarul poate fi purtatorul cecului sau un beneficiar determinat (cec de plata) sau chiar tragatorul (cec in retragere).
Acest instrument de plata poate fi folosit atat de persoanele juridice, cat si de cele fizice, pentru diverse plati. Practic insa, cecurile sunt folosite in special in comertul angro. Avantajul acestora este ca intreprinzatorii isi vand marfa si acopera creditul inainte ca cecul sa vina la incasare.
Completarea legii nu inlocuieste vechile sisteme de plata, ci ofera o alternativa de procesare in varianta electronica. Este reglementata posibilitatea de prezentare la plata a cecului si in forma electronica, respectiv prezentarea unei imagini a cecului original si a informatiilor relevante continute de acesta, ambele in format electronic. Insa institutiile de credit nu sunt obligate sa adere la acest mod de procesare. Acestea pot recurge la procedeul trunchierii (prezentarea la plata in forma electronica), cu conditia ca intre ele sa existe o conventie prealabila in contextul unui aranjament de plata sau o conventie constand in aderarea lor la un sistem de plati.
Modificarile legii asupra cecului, nr. 59/1934, se concentreaza pe urmatoarele aspecte:
- reglementarea asa-numitei trunchieri;
- definirea mai clara a cuprinsului semnaturilor de pe cec si eliminarea cecului postdatat;
- alte reglementari pentru facilitarea prezentarii electronice la plata a cecului, adica: stabilirea unui termen unic de prezentare la plata a cecului, indiferent daca acesta este platibil in localitatea in care a fost emis sau nu; eliminarea foii de prelungire (allonge) si a referirilor la verso-ul cecului.
Prezentarea unui cec la plata se poate face in original sau prin trunchiere.
Prin „trunchiere“ se intelege procedeul informatic care consta in urmatoarele operatiuni succesive:
a) transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cecul original;
b) reproducerea imaginii cecului original in format electronic;
c) transmiterea informatiei electronice obtinute prin operatiunile prevazute la lit. a) si b) catre institutia de credit platitoare.
Cambia si biletul la ordin
Ca si in cazul cecului, noile reglementari privind cambia si biletul la ordin au drept scop recunoasterea valorii legale a acestor instrumente de plata in forma electronica. Modificarile sunt similare celor din legea asupra cecului, adica se introduc posibilitatea trunchierii (prezentarea electronica la plata a cambiei si a biletului la ordin); definirea mai clara a cuprinsului semnaturilor; eliminarea foii de prelungire si a referirilor de pe verso-ul instrumentelor.
Cambia este unul dintre cele mai vechi instrumente de plata, dateaza de peste 1.000 de ani si mai este cunoscuta sub denumirea de trata sau polita. In comertul international o mai regasim ca: bill of exchange (engleza), wechsel (germana), lettre de change (franceza). Legislatia romana a preluat denumirea italiana: cambia.
Cambia este un inscris prin care o persoana (tragatorul sau creditorul) da ordin altei persoane (trasul sau debitorul) sa plateasca unei a treia persoane (beneficiar), sau la ordinul acesteia, sa plateasca o suma de bani, la o anumita scadenta si intr-un anumit loc.
Cambia are mai multe functionalitati. Aceasta poate fi un instrument de plata sau instrument de credit. Cambia poate fi utilizata ca si credit comercial atunci cand vanzatorul vinde marfa acordand cumparatorului un termen de plata. In acest timp, cumparatorul va vinde marfa si va obtine banii cu care va plati vanzatorului initial, care nu este obligat sa astepte ziua platii, ci va putea sconta cambia la banca.
Cambia poate fi si instrument de garantie pe care banca il poate accepta pentru un credit acordat unei alte persoane decat beneficiarul cambiei.
Biletul la ordin este un titlu de credit pe care emitentul (debitorul) se obliga sa-l plateasca beneficiarului (creditorul), o suma de bani la scadenta intr-un anume loc. Prin urmare, spre deosebire de cambie, biletul la ordin implica doua persoane in loc de trei si este mai degraba o asumare a unei obligatii de plata neconditionata. Avantajul lui este faptul ca la scadenta devine automat titlu executoriu si poate fi pus in executare in caz de neplata fara proces. Deci creditorul poate trece la executarea silita a debitorului, direct prin executor, fara a mai apela la instanta.
Insa, spre deosebire de cecuri, emiterea biletelor la ordin fara acoperire nu intra sub incidenta legii penale, ci ramane o fapta aflata in sfera raspunderii civile.
Conform estimarilor specialistilor Bancii Mondiale, economiile rezultate ca urmare a procesarii automate a acestor instrumente financiare sunt de aproximativ 85 milioane lei anual, numai la nivelul sistemului bancar. Este de asteptat, de asemenea, ca reducerea costurilor de procesare a acestora sa se regaseasca si in reducerea comisioanelor percepute persoanelor fizice si juridice care utilizeaza aceste instrumente de plata.
Comentarii articol (1)