diferenta si asemanarea intre o fila cec si un bilet la ordin

Biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnatura privata, care pune in legatura in procesul crearii sale doua persoane: subscriitorul sau emitentul si beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent in calitate de debitor, care se obliga sa plateasca o suma de bani fixata, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumita beneficiar, care are calitatea de creditor. Intr-un bilet la ordin platibil la vedere sau la un anume timp de la vedere, se poate stipula ca suma va fi producatoare de dobanda. In orice alt bilet la ordin aceasta stipulatiune se socoteste nescrisa. Cifra dobanzii va trebui sa fie aratata in biletul la ordin; in lipsa acestei aratari, stipulatiunea se socoteste nescrisa.
Dobanda curge de la data emisiunii biletului la ordin daca o alta data nu este aratata.
Scadenta biletului la ordin poate fi:
1. La vedere;
2. La un anume timp de la vedere;
3. La un anume timp de la data emisiunii;
4. La o zi fixa.

Biletele la ordin cu alte scadente sau cu scadentele succesive sunt nule.
• Scadenta este termenul la care biletul la ordin este exigibil si trebuie platit.
• Pentru a nu obliga pe debitor sa pastreze suma de plata fara limita de timp, scadenta trebuie sa fie certa, adica sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata.
• Scadenta trebuie sa fie unica, titlul cu scadentele succesive fiind nul.
• Scadenta trebuie sa fie posibila. Titlurile care poarta o scadenta anterioara datei de emitere sau o scadenta ce nu poate verifica sunt nule.
• Scadenta trebuie sa rezulte cu precizie din textul titlului.
• Scadenta poate fi: la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa.

Biletul la ordin la vedere este platibil la prezentare: El trebuie prezentat spre plata in termen de un an de la data sa. Acest termen pot fi redus.
Scadenta la vedere, e socotita la data corespunzatoare din luna in care plata trebuie sa fie facuta.
In lipsa de data corespunzatoare, scadenta va fi in ultima zi a acestei luni.
• Daca scadenta este la un anume timp de la data emiterii, ea poate fi exprimata in zile, saptamani, luni si ani de la data emiterii.
• Daca scadenta este fixata la inceputul, la mijlocul sau la sfarsitul lunii, prin aceste termene se vor intelege prima, a cincisprezecea sau ultima zi a lunii.
• Expresii ca “opt zile” sau “cincisprezece zile” se inteleg nu in sensul de o saptamana sau doua, ci ca opt sau cincisprezece zile calendaristice efective.
• Daca scadenta este fixata pe luni, prin expresii ca “trei luni de la data…”, scadenta se calculeaza fara a tine seama de variatia numarului de zile calendaristice ale fiecarei luni. In cazul concret considerat, scadenta are loc in ziua calendaristica corespunzatoare a lunii stabilite.
• Daca un bilet la ordin este scadent la una sau mai multe luni si jumatate de la o anumita data sau de la vedere, se calculeaza mai intai lunile intregi si apoi jumatatea.
• Daca un bilet la ordin este scadent intr-un anumit an sau peste un an sau peste un numar de ani, atunci scadenta va fi in ziua si luna anului indicat, care vor corespunde numarului zilei si lunii emiterii.

Cand un bilet la ordin este platibil la o zi fixa intr-un loc unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera facuta dupa calendarul locului de plata. • Numarul de zile calendaristice, in cazul biletelor la ordin platibile la un anumit termen de la data emiterii, nu se va socoti ca multiplu matematic de 24 de ore (ceea ce ar putea genera neregularitati in cazul trecerii de la orarul de vara la cel de iarna si invers). Posesorul unui bilet la ordin platibil la o zi fixa sau la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere trebuie sa o prezinte la plata, fie in ziua in care ea este platibila, fie in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza.

Posesorul biletului la ordin platibil la o zi fixa sau la un anume termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie sa ceara debitorului plata fie in ziua in care este platibil biletul, fie in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza zilei platii.
• Daca in intervalul celor doua zile lucratoare admise pentru amanarea platii peste ziua scadentei intervine o sarbatoare legala de o zi sau mai multe, numarul de zile reprezentand sarbatoarea legala se adauga tolerantei de doua zile lucratoare mentionate.
• Posesorul biletului la ordin va prezenta titlul la scadenta, la locul si adresa indicate pentru plata.
• Plata va fi ceruta la locuinta debitorului persoana fizica sau la sediul principal al debitorului persoana juridica.
Nu va fi considerata ca o prezentare valabila aceea facuta in strada sau la bursa. O astfel de prezentare nu poate autoriza dresarea protestului pentru neplata. • In cazul in care locuinta sau sediul debitorului nu poate fi gasit, atunci posesorul trebuie sa ceara plata la ultimul domiciliu cunoscut sau sediu al debitorului. In situatia in care nici prin acest mijloc debitorul nu este gasit, atunci se va dresa un “protest in vant”.

Cand biletul la ordin nu este prezentat spre plata in termenul fixat, orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la alta institutie legal abilitata sa efectueze astfel de operatiuni, pe cheltuiala si riscul posesorului biletului la ordin, recipisa depunandu-se la judecatoria locului de plata. Prin aceasta, debitorul se elibereaza legal de obligatia de plata pe care o avea fata de beneficiarul biletului la ordin.
Partile implicate in emiterea si decontarea filei de CEC sunt urmatoarele:
1. Tragatorul (emitentul cecului) – acesta este clientul, cel care beneficiaza de bunuri sau servicii achizitionate pe credit;
2. Trasul – banca emitenta a filei de CEC, acolo unde tragatorul are un cont deschis din care se vor face platile;
3. Beneficiarul (cel care incaseaza cecul) – acesta este vanzatorul, furnizorul de bunuri sau servicii care isi va recupera sumele la un anumit termen.

Cecul poate fi clasificat in baza mai multor criterii. Ne vom opri asupra clasificarii dupa modul de incasare, deoarece acesta este scopul final al utilizarii cecurilor. In acest sens se cunosc urmatoarele tipuri:

Cecul nebarat (sau cec in alb), care poate fi platit in numerar sau in contul beneficiarului;
Cecul barat, care nu poate fi platit decat in contul beneficiarului;
Cecul de virament, care garanteaza plata prin virament bancar;
Cecul certificat – acesta ofera o siguranta mai ridicata, deoarece trasul garanteaza disponibilul din contul tragatorului.
In practica, cecurile in alb se utilizeaza drept garantie in contractele comerciale si pot fi insotite de un Protocol de Utilizare a Garantiei, pentru a evita riscul de refuz din cauza lipsei de disponibil.
Celelalte tipuri de cecuri se folosesc mai ales ca instrumente de plata, nu neaparat drept garantii.

Articolul 29 din legea Nr. 59 din 1 mai 1934 spune ca “Cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa. Cecul prezentat la plata inaintea zilei aratate ca data a emiterii este platibil in ziua prezentarii.“
Pentru o garantie suplimentara, fila CEC poate fi avalizata: “Aceasta garantie poate fi data de un tertiu, altul decit trasul sau chiar de un semnatar al cecului.” – Legea Nr. 59 din 1 mai 1934.
De asemenea, cecul poate fi girat de catre posesorul sau unui alt utilizator, acesta din urma beneficiind de drepturile de folosire.

Odata introdus in banca de catre beneficiar, cecul poate fi decontat sau nu, in functie de urmatoarele situatii:
- Existenta disponibilului in contul bancar al emitentului;
- Data introducerii in banca a filei de CEC;
- Completarea filei de CEC.

Legea Nr. 59 din 1 mai 1934 pedepseste tragatorul cu amenzi sau inchisoare persoanele aflate in situatii precum cele de mai jos:
- emiterea de cecuri fara autorizarea trasului;
- emiterea de cecuri fara a avea la tras disponibil suficient, sau dupa ce a tras cecul si, anterior trecerii termenelor fixate pentru prezentare, dispune total sau partial de disponibilul avut;

In cazul in care puteti emite file CEC este clar ca aveti fonduri disponibile in banca cel putin in masura acoperirii sumei inscrise si sunteti obligati sa le mentineti pana la incasarea filei CEC. De asemenea, nu puteti bloca contul din care se face plata pana la incasarea sumei (desigur, in termenul specificat pe fila).

Biletul la ordin are cam aceleasi caracteristici, dar cel care il emite poate sa-si goleasca / blocheze contul inainte de scadenta, ceea ce implica un risc al beneficiarului.
Intr-adevar prezinta avantajul ca la scadenta devine titlu executoriu si nu mai e nevoie de nicio alta formalitate, dar asta implica timp si bataie de cap pentru beneficiari.

De aceea sunt preferate filele CEC.