Av. Nicoleta Romascanu, Consultantul lunii: Libertatea este avantajul profesiei noastre

AvocatNet: De ce ati ales profesia de avocat? Care sunt avantajele ei? 

Nicoleta Romascanu: Se spune ca oamenii au tendinta marcanta de a deveni ceea ce isi imagineaza ca sunt, iar eu m-am imaginat intotdeauna in roba. Copil fiind m-au impresionat casa plina cu carti, prestanta si roba avocatei mamei mele. M-am revoltat atunci pentru ca n-am avut norocul sa ma nasc langa o biblioteca. Dar am ales mai tarziu sa lucrez intr-o editura si mi-am umplut casa cu carti. Intr-o zi, la editura, am deschis din intamplare un tratat de drept si, aplecata asupra cartii aceleia, m-am simtit atrasa de cea mai puternica imagine din mintea mea: roba. Am pus dorintele mele intr-o ecuatie si dupa putin exercitiu stiam exact ce trebuie sa-mi iasa dupa semnul egal. Azi mi-e limpede un lucru: greu as face altceva. 

Libertatea e avantajul profesiei noastre. Libertatea s-a nascut din revolta si protest, dar poate supravietui numai sub litera legii. Unii vad in acest cuvant doar pluralul fara sa realizeze ca e mai sarac decat singularul lui. Un aspect esential al libertatii profesiei consta in posibilitatea de alegere a clientilor si de renuntare la calitatea de aparator intr-o cauza concreta.

AvNet: Ce ati dori sa schimbati in interiorul profesiei? 

NR: Ceva ce nu pot modifica: unii oameni din interiorul ei. Daca auzi din intamplare vreo frantura de conversatie dintre un avocat si clientul sau, rar ti-e dat sa nu constati ca modalitatile de abordare predilecte ale unora sunt acelea de denigrare a altor confrati. Daca fiecare ar auzi ce are de spus un confrate despre un altul n-ai intalni patru prieteni in profesia asta.

AvNet: Avand in vedere experienta acumulata pana acum, ce recomandati unui avocat stagiar?

NR: Un avocat stagiar poate invata in doua moduri: folosind orice ocazie de a citi literatura juridica si prestand activitati sub indrumarea unor oameni priceputi si cu mai multa practica decat ei. Din pacate, si asta se vede si in discutiile de pe forum, pretendentii sunt preocupati mai mult de bagatelizarea stagiaturii, mizand pe suficienta cunostintelor lor. Ori, sa fim seriosi, la inceput cunostintele sunt destul de cetoase si de vagi pentru a servi la orice, mai putin la ducerea la bun sfarsit a unui caz. Mie si dupa 6 ani de la terminarea stagiului mi se intampla uneori sa-mi sun unul din fostii indrumatori daca vreau sa-mi verific cate o idee ori solutie mai nastrusnica.

AvNet: Ce ne puteti spune despre asteptarile profesionale?

NR: Daca stau si ma gandesc atata si nu-mi iese dintr-un foc, inseamna ca n-am un plan cincinal pentru o cariera stralucita. Sau pur si simplu n-as vrea doar sa-nsir o seama de pasi de perspectiva pentru ca ar trebui sa schimb tonul si sa incep sa vorbesc tern ca-ntr-un raport.

Eu pun pasiune in munca mea. Cineva pasionat de ceea ce face nu va ajunge niciodata la capatul pasiunii sale si e exclus sa-ti epuizeze sansele de a se depasi pe orice plan de activitate. Cum sa explic mai bine? Toata firea mea m-a impins spre profesia asta si am de gand sa trec prin ea si nu sa ma strecor.

AvNet: De ce ati ales varianta de a oferi consultanta prin intermediul AvocatNet?

NR: Nu cred ca va lumina mai putin pentru mine daca aprind din faclia mea si pe cea a altuia. Dar, sa ne intelegem, sfaturile din forum nu reprezinta consultanta. Fara studiul inscrisurilor si investigarea temeinica a situatiei de fapt, sfaturile din forum sunt doar ideii vagi asupra problemei invocate si nu tin loc de consultanta dupa cum un leucoplast nu tine loc de interventie chirurgicala.

AvNet: Satisfactia profesionala se contureaza si in urma sfaturilor si sugestiilor pe care le oferiti on-line? 

NR: Dorinta de apreciere e probabil instinctul cel mai profund al omului civilizat. N-as convinge pe nimeni daca as incerca sa spun ca nu-mi pasa ce parere au altii despre sfaturile si sugestiile mele ori ca-mi sunt indiferente mesajele laudative pe care le primesc. Scrisul in forum e o provocare. Ma adresez unor oameni pe care nu-i vad, nu-i cunosc si nu-mi dau seama daca inteleg mesajul meu sau nu. De aceea incerc sa fac scrisul meu cat mai expresiv ca sa reflecte in celalalt sensuri cat mai apropiate, daca nu identice, cu notiunile conturate de mine.

Nu pot fi de acord cu cei ce sustin cu aroganta ca ar trebui sa ne adresam omului din afara profesiei doar intr-un limbaj juridic si oarecum lemnos, fata de care clientul sa-si manifeste aprecierea doar prin tacere si ordin de plata. Doar o prejudecata grotesca vede in profesia noastra un mestesug pe care nu-l poate intelege pe deplin decat mestesugarul. Cel ce nu are originalitate in exprimare e putin probabil ca va avea originalitate in gandire. Am primit si critici pentru nivelul mai putin elevat al discursului din forum si m-am simtit nevoita sa folosesc drept scuza zisa lui Aristotel: se cuvine sa vorbesti ca cei multi, dar sa cugeti ca inteleptii.

AvNet: Cum caracterizati relatia avocatului cu clientul sau? Intre userul forumului si consultant se poate stabili o relatie similara?

NR: Esenta relatiei sta in incredere. Avocatul ar trebui sa afle lucruri de la un client pe care acesta nu le-ar spune altor persoane si sa fie receptorul acestor informatii pe baza de confidentialitate. Asta nu s-ar putea realiza niciodata pe un forum.
Nimic nu e mai cutremurator pentru un avocat decat sa inceapa sa creada ca cealalta parte detine despre clientul lui mai multe date decat i-a oferit clientul sau. Din momentul acela incepi sa te indoiesti de demersul tau si cea mai simpla cale de a nu reusi intr-o cerere e sa nu mai crezi in ea.

AvNet: Cum ati caracteriza comunitatea online LegalNet?

NR: Gasesti aici oameni care socotesc ca e de datoria lor sa-mparta ceea ce stiu cu altii, oameni care se conjuga cu verbul „a fi” mai mult decat cu verbul „a avea”, oameni atat de pasionati de munca lor incat atunci cand nu muncesc nu stiu ce sa faca cu timpul care le-a ramas si il daruiesc altora, gata sa primeasca din experienta altora la randul lor. Eu vad comunitatea ca pe un climat de cooperarea profesionala si de facilitare a schimbului de idei. Prin 1915 se infiinta un organism numit Cercul avocatilor ale carui scopuri, conform statutului, corespundeau intrucatva cu ceea ce vad eu astazi in forum. Nu e o chestiune noua. Are doar la indemana categorii si mijloace moderne cu care opereaza.



Profilul de consultant al Nicoletei Romascanu  poate fi vizualizat integral aici