Este admisibila actiunea in revendicare a imobilelor preluate fara titlu, supuse restituirii in conditiile Legii nr. 10/2001?

In acest scop, Legea prevede o procedura speciala si obligatorie in cadrul careia persoanele indreptatite sunt obligate, in primul rand, sa notifice unitatea detinatoare, in termen de cel mult un an de la data intrarii in vigoare, solicitand restituirea in natura sau prin echivalent, indiferent daca preluarea imobilelor a fost facut cu sau fara titlu valabil. Este asa-numita procedura administrativa prealabila, care in caz de nerespectare, atrage pierderea dreptului de a solicita in justitie masuri reparatorii in natura sau prin echivalent, fara a deosebi daca preluarea s-a facut cu titlu valabil ori fara nici un titlu, adica in baza unui titlu nevalabil ori chiar in fapt. 
   
In plus, in situatia in care imobilele preluate fara titlu au fost instrainate de stat pana la data intrarii in vigoare a Legii, cei indreptatiti pot ataca in justitie actele de instrainare avand ca obiecte aceste imobile, insa actiunea in constatarea nulitatii absolute trebuie introdusa, sub sanctiunea prescriptiei dreptului material la actiune, in termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a Legii. 
   
Daca unitatea detinatoare ori entitatea investita cu solutionarea notificarii respinge notificarea, persoana indreptatita poate ataca in justitie, in termenul prevazut de Lege, decizia sau dispozitia de respingere, aceasta posibilitate fiind recunoscuta si atunci cand persoana notificata refuza sa solutioneze cererea ori nu raspunde in nici un mod, lipsa unui raspuns fiind considerata de catre instante drept refuz de restituire a imobilului, care deschide celui indreptatit dreptul de a se adresa instantei judecatoresti competente pentru a se pronunta pe fond asupra temeiniciei pretentiei sale (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. XX/2007 a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie). In toate aceste cazuri, instanta va solutiona cauza in fond, verificand, pe baza materialului probator administrat, daca este sau nu intemeiata cererea de restituire in natura. Hotararea instantei nu este irevocabila, ci este supusa controlului judiciar, atat pe calea apelului, cat si a recursului, in conditiile dreptului comun. Este vorba de asa-numita procedura judiciara de restituire, care nu poate fi angajata direct, ci numai dupa efectuarea procedurii administrative prealabile. 
   
In doctrina si, mai ales, in practica, s-a iscat insa o serioasa controversa in legatura cu problema admisibilitatii actiunii in revendicare a imobilelor preluate fara titlu de catre stat introduse dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, in paralel cu cea a procedurilor administrative si judiciare instituite prin aceasta lege ori chiar in lipsa parcurgerii acestora. 
   
Astfel, intr-o opinie, in prezent majoritara, fondata pe caracterul special si obligatoriu al dispozitiilor Legii nr. 10/2001, s-a considerat ca orice actiune in revendicare a imobilelor supuse acestei Legi este inadmisibila, daca este introdusa dupa intrarea ei in vigoare, cei indreptatiti avand doar posibilitatea recuperarii imobilelor preluate fara titlu numai pe calea, in conditiile si cu respectarea termenelor imperative prevazute de aceasta Lege. 
   
Dimpotriva, intr-o alta opinie, bazata pe considerentul ca dispozitiile speciale ale Legii nr. 10/2001 nu inlatura aplicarea prevederilor de drept comun (art. 480-481 C. civ.), iar accesul liber la justitie nu poate fi ingradit (art. 21 din Constitutie; art. 6 par. 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor fundamentale si a libertatilor omului), s-a afirmat ca aceia care au un drept de proprietate asupra imobilelor in discutie, recunoscut chiar de Lege, le pot revendica oricand, neputandu-li-se opune prevederile acesteia din urma. 
   
Prezentul studiu este destinat analizei acelor puncte de vedere, in lumina dispozitiilor Legii nr. 10/2001 si ale Codului civil, raportate la prevederile Constitutiei Romaniei privind accesul liber la justitie (art. 21 alin. 2 si 3) si garantarea proprietatii private (art. 44 alin. 1-3), precum si ale Conventiei europene pentru apararea drepturilor fundamentale si a libertatilor omului in privinta dreptului la un proces echitabil (art. 6 par. 1) si in privinta protectiei proprietatii private (art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie), autorii lui aderand, fara rezerve, la teza potrivit careia, in afara exceptiilor anume prevazute de lege, actiunile in revendicare de drept comun avand ca obiect imobilele preluate fara titlu valabil, introduse dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, sunt inadmisibile. 
   
Intr-adevar, desi potrivit art. 2 alin. 2 din Lege, persoanelor ale caror imobile au fost preluate fara titlu valabil isi pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii, acelasi text mai adauga – ceea ce este esential – ca aceasta calitate o pot exercita numai dupa primirea deciziei (dispozitiei) sau a hotararii judecatoresti de restituire, date „conform prevederilor prezentei legi”, adica ale Legii nr. 10/2001, indiferent daca este vorba de imobile preluate cu titlu sau fara titlu. 
   
Aceasta insemneaza ca persoanele indreptatite trebuie sa urmeze calea speciala (adica procedura) oferita de Lege, iar nu calea de drept comun, si ele trebuie, totodata, sa se conformeze conditiilor si termenelor prevazute de legea speciala, suportand sanctiunile acolo prevazute in caz de nesocotire a acestora. 
    
Instituind o procedura speciala, obligatorie si exclusiva de restituire, Legea nr. 10/2001 nu suprima dreptul de acces la justitie, cata vreme persoanele indreptatite pot ataca in justitie deciziile sau dispozitiile de respingere a cererilor de restituire, iar instanta este competenta sa examineze in fond aceasta pretentie, pronuntandu-se, pe baza materialului probator administrat, asupra temeiniciei sau netemeiniciei acesteia. 
   
Existenta procedurii administrative prealabile nu este o simpla conditie de exercitiu a actiunii, ci insasi calea sau modalitatea legala de restituire in natura a imobilelor revendicate, astfel incat, in caz de nerespectare a termenului de notificare a unitatii detinatoare, persoanele indreptatite pierd dreptul de a solicita in justitie restituirea in natura sau prin echivalent a imobilelor respective, adica sunt, cu alte cuvinte, decazuti din dreptul de proprietate. 
   
Aceasta sanctiune – pierderea dreptului de proprietate – nu constituie insa o incalcare a principiului garantarii proprietatii private, cata vreme, potrivit Constitutiei, „continutul si limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege”, iar stabilirea unor termene de exercitare ori de valorificare a unui drept, cum este cazul dreptului la actiunea in revendicare, este impusa de necesitatea de ordin general a clarificarii rapide si definitive a situatiei juridice a unor imobile al caror titlu de proprietate este incert ori aflat de multa vreme in litigiu. Privarea persoanelor indreptatite de bunurile lor, ca urmare a nerespectarii termenelor si a procedurilor de restituire este, asadar, o masura legala care sanctioneaza, pentru ratiuni de ordine publica, pasivitatea ori neglijenta fostilor proprietari, fiind, totodata, compatibila si cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. 
   
Teza inadmisibilitatii actiunii in revendicare de drept comun, introdusa contra unitatii detinatoare dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, este, de altfel, impartasita si de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care s-a pronuntat in mod constant in acest sens, inclusiv prin recenta Decizie nr. LIII (53) din 4 iunie 2007 a Sectiilor Unite care au statuat, cu valoare de principiu, ca: 
  
 „In acord cu solutiile adoptate de Curtea constitutionala a Romaniei privind domeniul de aplicare a Legii nr. 10/2001 si buna-credinta a cumparatorului chirias, se constata ca aceasta lege, in limitele date de dispozitiile art. 6 alin. 6 din Legea nr. 213/1998, constituie dreptul comun in materia retrocedarii, in natura sau in echivalent, a imobilelor preluate de stat, cu sau fara titlu valabil, in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989”. 
   
Numai persoanele exceptate de la procedura Legii nr. 10/2001, precum si cele care, din motive independente de vointa lor, nu au putut, in termenele legale, sa utilizeze aceasta procedura, au deschisa calea actiunii in revendicarea-retrocedarea bunului litigios, daca acesta nu a fost cumparat, cu buna-credinta si cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 112/1995, de catre chiriasi. 
   
Cu atat mai mult sunt, deci, inadmisibile si actiunile in revendicare introduse dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001 de persoanele care au utilizat procedura din aceasta lege speciala, solutie conforma cu regula non bis in idem si cu principiul securitatii juridice consacrat in jurisprudenta C.E.D.O. (Brumarescu – 1997 s.a.). 
   
Legea nr. 10/2001 suprima, asadar, actiunea dreptului comun al revendicarii, dar nu si accesul la un proces echitabil, intrucat, ca lege noua, perfectioneaza sistemul reparator si procedural, controlul judecatoresc al reparatiilor, prin accesul deplin si liber la trei grade de jurisdictie, in conditiile art. 21 alin. 1 si 3 din Constitutie si ale art. 6 alin. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. 


Autori:
Marian Nicolae
Conf. univ. dr. – Facultatea de Drept,
Universitatea din Bucuresti

Viorel Mihai Ciobanu
Prof. univ. dr. – Facultatea de Drept,
Universitatea din Bucuresti

Flavius A. Baias
Conf. univ. dr. – Facultatea de Drept,
Universitatea din Bucuresti


________________

Nota AvocatNet.ro

- Articolul  poate fi citit integral in numarul 2/2008 al Revistei romane de drept privat.

- Articolul a fost publicat inainte de Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, din 9 iunie 2008, privind admiterea recursului in interesul legii referitor la admisibilitatea actiunii intemeiata pe dispozitiile dreptului comun (n.r. Codul Civil - art. 480 si art. 481) ce au ca obiect revendicarea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, actiuni formulate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001.


- Pe aceeasi tema, putei citi: 

Codul Civil vs. Legea nr. 10/2001:
ICCJ admite recursul in interesul legii privind revendicarea imobilelor preluate abuziv