Decizia ar putea fi privita ca un precedent si ar putea atrage schimbarea unor prevederi din Codul Penal.
E vorba de asa-numitul caz Calmanovici - un politist suspectat de fapte de coruptie, care, dupa ce a ispasit o pedeapsa cu inchisoarea, a dat statul roman in judecata la CEDO.
Instanta europeana a hotarat ca lui Viorel Calmanovici i-au fost incalcate, de-a lungul anchetei, procesului si apoi detentiei, mai multe drepturi.
Cel mai important, dreptul de a alege si de a fi ales, dupa cum spune presedinta Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului - Comitentul Helsinki, Diana Hatneanu.
„Odata ce a fost condamnat, dumnealui i s-a interzis automat si dreptul de a alege si de a fi ales, in baza codului de procedura penala, fara sa existe o analiza in concret, din partea instantei care l-a condamnat, daca se impune aplicarea acestei masuri sau nu”.
„Aceasta a dus la constatatarea Curtii ca i s-a incalcat dreptul de a alege si de a fi ales, drept cunoscut in Conventia Europeana ca dreptul la alegeri libere”, spune la BBC Diana Hatneanu.
Instanta europeana a decis de asemenea ca politistului roman i-a mai fost incalcat si dreptul la libertate si siguranta pentru ca i-au fost ascultate telefoanele inainte de inceperea urmaririi penale, fara sa fi existat argumente, dreptul la un proces penal echitabil, fiind condamnat in recurs fara sa fie audiat si dreptul la viata privata, pentru ca a fost decazut din drepturile parintesti, desi nu exista niciun motiv sa fie luata o asemenea decizie.
Diana Hatneanu de la APADOR-CH, organizatia care l-a sustinut pe reclamant in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, spune ca instantele din Romania obisnuiesc sa interzica automat unele drepturi tuturor persoanelor condamnate penal, abuziv si fara argumente.
„Toate aceste pedepse accesorii – sunt vreo cinci la numar – care se aplica pe durata executarii pedepsei – unele dintre ele capata si caracter de pedepse complementare si se aplica dupa incetarea executarii pedepsei, deci dupa ce este eliberat – in practica instantelor romanesti, pana la un punct, se aplica automat, pur si simplu”.
„Daca esti condamnat, automat ti se interzice si acest drept de a alege si a fi ales, de asemenea drepturile parintesti”, mai spune Diana Hatneanu.
Practica instantelor romanesti in ce priveste decaderea din drepturile parintesti pentru persoanele condamnate penal a fost schimbata tot in urma unei decizii CEDO.
Curtea Europeana a atras atentia ca masura trebuie aplicata in functie de caz si numai daca se impune.
Este de asteptat, asadar, spune doamna Hatneanu, ca prevederile din Codul Penal privind aplicarea automata a acestor pedepse sa fie schimbata.
Decizia CEDO condamna si ca in Romania nu sunt puse in aplicare corect deciziile de eliberare din arest.
In cazul Calmanovici, desi trebuia sa iasa din inchisoare in 26 septembrie 2005, la miezul noptii, a fost eliberat abia a doua zi, seara.
Comentarii articol (4)