Procesul referitor la delimitarea platoului continental cu Ucraina

Agenþii desemnaþi de România ºi Ucraina pe lângã Curtea Internaþionalã de Justiþie de la Haga se vor întâlni, luni, 25 octombrie, la Haga, cu preºedintele CIJ, Shi Jiuyong, cu agenþii desemnaþi de cãtre partea românã, respectiv, de partea ucraineanã, în cadrul procesului referitor la delimitarea platoului continental ºi a zonelor economice exclusive ale României ºi Ucrainei în Marea Neagrã.

Partea românã va fi reprezentatã de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, agentul Guvernului României în pentru acest caz, ºi de co-agenþii Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice în MAE, ºi Iulian Buga, Ambasadorul României la Haga.

Scopul întâlnirii este discutarea ºi convenirea chestiunilor procedurale referitoare în primul rând la termenul de depunere a documentelor corespunzând procedurii scrise în faþa Curþii: memoriul ºi contra-memoriul.

Conform Regulilor de procedurã ale CIJ, ulterior acestei întâlniri, convocate de Preºedintele Curþii, se va depune mai întâi memoriul statului care a fãcut sesizarea (în speþã, România) si, ulterior, contra-memoriul statului împotriva cãruia s-a fãcut sesizarea (respectiv, Ucraina), în termenele stabilite. Memoriul trebuie sa conþinã o prezentare a faptelor relevante ºi a temeiurilor juridice ºi concluziile. Contra-memoriul trebuie sã rãspundã pretenþiilor formulate în memoriu, admiterea sau respingerea motivatã a susþinerilor celeilalte pãrþi, observaþii faþã de susþinerile celeilalte pãrþi, temeiul juridic pe care îºi întemeiazã cauza si concluziile.

România a sesizat Curtea Internaþionalã de Justiþie de la Haga pe 16 septembrie 2004 cu o cerere de soluþionare a problematicii delimitãrii platoului continental ºi zonelor economice ale României ºi Ucrainei în Marea Neagrã.

Precizari ale Ministerului Afacerilor Externe din Romania

În urma sesizãrii publice, apãrute în presa românã la data de 21 octombrie 2004, referitoare la decizia pãrþii ucrainene de a concesiona, în scopul exploatãrii, perimetre marine aflate la sud de Insula ªerpilor, în zona supusã procesului de delimitare între România ºi Ucraina.2001, Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis Ambasadei Ucrainei la Bucureºti, în cursul aceleiaºi zile, o Notã verbalã prin care a solicitat clarificarea neîntârziatã a situaþiei, în contextul în care procesul de delimitare a spaþiilor maritime între cele douã state se aflã în plinã desfãºurare în faþa Curþii Internaþionale de Justiþie.

Astfel, partea românã a subliniat cã, în ipoteza în care aceste informaþii se confirmã, aceste acþiuni ar constitui o încãlcare a principiului avut în vedere de art. 4, lit. f, din Acordul conex Tratatului politic de bazã românã-ucrainean, din 1997, conform cãruia "pânã la realizarea unei soluþii de delimitare a platoului continental, Pãrþile Contractante se vor abþine de la exploatarea resurselor minerale ale zonei de delimitat."

Totodatã, partea românã a precizat cã, în condiþiile în care, în faþa Curþii Internaþionale de Justiþie de la Haga, se aflã în curs procedurile pentru soluþionarea problematicii delimitãrii spaþiilor maritime ale României ºi Ucrainei în Marea Neagrã, iniþiative de acest gen ar contraveni principiului bunei credinþe ce trebuie sã anime relaþiile între douã state moderne, europene.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe a subliniat cã astfel de acþiuni unilaterale desfãºurate în zona aflatã în proces de delimitare, nu pot sã influenþeze soluþia CIJ în aceastã speþã.

Ministerul Afacerilor Externe apreciazã, totodatã, cã astfel de acþiuni în vederea concesionãrii nu pot afecta, din punct de vedere economic, interesul pãrþii române, având în vedere practica internaþionalã conform cãreia companiile transnaþionale nu se implicã în contracte de acest gen, care au ca obiect zone aflate în proces de delimitare între state vecine.