Colegiul Medicilor critica proiectul de lege privind malpraxisul

Intr-un comunicat de presa, CMR a mentionat ca nu poate sustine initiativa MSP considerand ca proiectul de lege nu clarifica anumite aspecte procedurale.

Toate aceste observatii au fost aduse de catre oficialii CMR si in timpul consultarilor avute in timpul elaborarii proiectului, la sediul MSP.

"Nu mai este nevoie un tribunal extrardinar care sa judece cazurile de malpraxis, acesta fiind neconstitional. Rolul acestei comisii ar trebui sa fie acela de mediere intre pacient si medic, cum este, de altfel, in toata Europa civilizata si de a lua decizii acceptabile pentru ambele parti", a declarat prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania.

"Cazurile grave de malpraxis ar trebui sa fie solutionate de Comisia Superioara de Disciplina din cadrul Colegiului Medicilor din Romania. Cu alte cuvinte ar trebui sa existe o diferentiere in planul competentei comisiilor de disciplina. In proiectul propus de Ministerul Sanatatii exista o suprapunere a atributiilor si competentelor in materie a organelor abilitate sa "gestioneze problema malpraxisului ca abatere profesionala. Sustinem simplificarea procedurilor de rezolvare a reclamatiilor de malpraxis", a adaugat presedintele CMR.

Potrivit prof. dr. Astarastoae, Comisia speciale de ancheta a cazurilor grave de malpraxis ar trebui formata din 7 membrii din care doi desemnati de Ministerul Sanatatii Publice (proiectul propune ca aceasta comisie sa aiba 11 membri din care 5 sa fie numiti de Ministerul Sanatatii).

"Nu inteleg ce inseamna drept de veto din partea reprezentantilor Ministerului Sanatatii. Acest drept de veto nu ar face decat sa anuleze o decizie si nu sa impuna o alta. Hotararile de la nivelul acestei comisii trebuie sa se ia cu votul pozitiv a cel putin 4 membri. Impacarea partilor trebuie sa inlature orice fel de raspundere juridica. Comisiile de malpraxis de la nivelul autoritatilor de sanatate publica ar trebui sa rezolve, in baza hotararii comisiilor de disciplina, doar chestiunile legate de eventualele pretentii patrimoniale a pacientului care a fost victima unui caz de malpraxis. La nivelul comisiei de malpraxis reprezentantul societatii de asigurari sa participe alaturi de medicul gasit vinovat in calitate de parte si nu de invitat", a mai spus presedintele CMR.


Observatiile CMR trimise MSP

1. Existenta unei suprapuneri a atributiilor si a competentelor in materia organelor abilitate sa "gestioneze" problema malpraxisului, ca abatere profesionala;

2. Atributiile, competentele organismelor implicate, in special ale Comisiei de malpraxis de la nivelul autoritatilor de sanatate publica, nu sunt clar precizate;

3. Infiintarea unei Comisii speciale de ancheta a cazurilor grave de malpraxis comisie care sa aiba 11 membri dintre care 5 de la Ministerul Sanatatii Publice este considerata a fi inutila de catre CMR.

CMR considera ca infiintarea acestei comisii la nivelul Colegiului Medicilor din Romania nu isi are sensul cand exista deja Comisia Superioara de Disciplina. In acest context este mult mai logic, in opinia CMR, ca acestei comisii sa ii fie stabilite atributiile si competentele de a cerceta cazurile grave de malpraxis si, eventual, sa fie modificata structura ei si numarul membrilor. In orice caz, si in prezent aceasta comisie are un numar de 5 membri precum si un reprezentant al Ministerului Sanatatii Publice care a participat la judecarea tuturor cazurilor de malpraxis.

In plus, daca se va infiinta aceasta comisie formata din 11 membri dintre care 5 de la MSP, cu drept de veto, se ridica problema sustenabilitatii financiare. CRM ridica intrebarea impartirii costurilor legate de functionarea acestei comisii.
Totodata, acestia considera ca nici procedura dreptului de vot a reprezentantilor Ministerului Sanatatii Publice nu este una viabila si functionala.

4. Modificarile propuse nu aduc nici o noutate in planul accelerarii procedurilor de solutionare a eventualelor cazuri de malpraxis;

5. CRM mentioneaza ca nu poate fi de acord cu atributia Comisiei de malpraxis de a sesiza organele de urmarire penala dat fiind faptul ca acest lucru ar putea expune in mod nejustificat membrii acestei comisii, medici, in situatia in care, ulterior, s-ar constata fie ca decizia comisiei a fost anulata de catre o instanta de judecata, fie ca sesizarea nu a fost intemeiata.
Decizia unei comisii de disciplina, fie ea si superioara, nu este una definitiva si irevocabila, ea putand fi contestata de medic sau de pacient. In cazul acesta, se poate pune problema anularii de catre instanta de judecata.

6. Prin proiectul acesta nu sunt rezolvate problemele medicilor implicati intr-un eventual caz de malpraxis. Acestia nu sunt protejati presiunii pe care mass-media o exercita asupra lor dar si asupra comisiilor de judecata, rolul asiguratorului nu este unul activ, acesta avand doar statutul de invitat. De asemenea, nici nu se recunoaste posibilitatea de impacare a partilor si de stingere totala a oricarui litigiu.

7. CRM considera ca sesizarea unui caz de malpraxis este o chestiune personala care poate privi doar persoana vatamata sau pe urmasii ori apartinatorii legali ai acesteia.

Ministerul Sanatatii a elaborat, in luna iulie, un proiect de lege care sa reglementeze raspunderea civila a personalului sanitar si cadrul legal al malpraxisului in Romania. Astfel, Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii ar urma sa fie modificata prin introducerea unor noi dispozitii referitoare la stabilirea nivelului de raspundere civila al personalului medical, dar si al furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice. 
_______

Pe aceeasi tema, Avocatnet.ro a mai publicat: 

Proiect de lege Ministerul Sanatatii:
Noi reglementari privind malpraxisul, in dezbatere publica