Despagubiri pentru zeci de mii de inventatori

Autor: Monica Cercelescu

Dupa 19 ani de la caderea regimului comunist, parlamentarii si-au amintit si de intelectualii carora le-au fost „confiscate” drepturile asupra inventiilor. Acestia vor avea dreptul sa ceara despagubiri. Un proiect de lege care a fost deja adoptat de Senat se afla pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor cu rezolutii de adoptare de la comisii. Insa aplicarea in practica a acestei legi va da de furca tuturor partilor implicate, mai rau decat retrocedarea imobilelor. Sunt cel putin trei probleme pe care proiectul de lege nu le rezolva: pe cine dai in judecata, cum dovedesti abuzul si cum stabilesti prejudiciul.

Dupa Revolutie s-au cautat tot felul de masuri juridice pentru restituirea proprietatii imobiliare, insa nimeni nu s-a gandit la proprietatea intelectuala, desi s-au facut mari abuzuri si in acest domeniu. Cel mai frecvent abuz a fost obligarea titularului brevetului de inventie sa cesioneze statului drepturile sale. Printr-o initiativa a 56 de senatori din toate partidele reprezentate in Parlament, aceasta omisiune a fost remediata, cel putin teoretic, printr-un proiect de lege care prevede acordarea de despagubiri inventatorilor. Practic insa, va fi extrem de dificil de pus in aplicare.

Persoanele ale caror drepturi asupra inventiilor au fost incalcate in perioada comunista vor fi repuse in termen pentru a solicita despagubiri.

Aceasta lege se va aplica din momentul intrarii in vigoare, adica la 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial. In faza in care se afla acum, acest moment va fi peste aproximativ doua luni.

Valeriu Geambazu, purtatorul de cuvant al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, spune ca in perioada comunista au fost inregistrate brevete de inventie de ordinul zecilor de mii, direct in patrimoniul statului, pentru ca cesiunea catre stat era obligatorie. Prin urmare, ipotetic vorbind, inventatorii sau mostenitorii acestora ar putea intenta zeci de mii de procese. Totusi, situatiile sunt foarte nuantate, iar proiectul de lege nu elucideaza foarte multe aspecte: cine plateste despagubirile – statul, prin Ministerul Finantelor, sau intreprinderea care a folosit inventia? Aceasta ar putea fi radiata sau privatizata. Nici cine poate cere despagubiri nu este prea clar, intrucat unii au primit niste drepturi banesti modice si atunci, evident, disproportionate fata de valoarea inventiei. De unde vor fi scoase probele pentru evaluarea prejudiciului si stabilirea despagubirii? De exemplu, cei care au avut brevet de inventie obtinut inainte de 1945 nu si-au mai putut valorifica drepturile din pricina interventiei comunistilor. Lista intrebarilor fara raspuns poate continua.

Cine poate cere despagubiri?


Proiectul prevede ca au calitatea de a cere aplicarea de masuri compensatorii si repararea daunelor persoanele titulare ale unui drept de proprietate industriala protejat printr-un brevet de inventie acordat de statul roman si succesorii lor in drept - detinut in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 - carora le-au fost incalcate drepturile patrimoniale conferite de brevet prin exploatarea inventiei in mod abuziv, fara consimtamantul titularului sau prin orice fapte de incalcare a drepturilor acestuia.

Persoanele care nu au putut sa introduca sau sa continue o actiune juridica ori sa indeplineasca formalitatile necesare pentru valorificarea drepturilor lor ca urmare a masurilor si a legislatiei restrictive impuse de regimul comunist instaurat in Romania dupa 6 martie 1945 vor putea formula actiune in justitie, dupa intrarea in vigoare a legii.

Persoanele lezate au dreptul de a se adresa justitiei in vederea aplicarii masurilor reparatorii, actiunea fiind scutita de taxa de timbru.

„Titularul inventiei este singurul care detine toate prerogativele brevetului obtinut pentru un termen de 20 de ani, respectiv dreptul de a decide daca si in ce modalitate sa utilizeze inventia, de a oferi spre vanzare produsele ce constituie obiectul inventiei si dreptul de a cesiona inventia. Regimul comunist instaurat in Romania incepand cu anul 1945 a incalcat o mare parte din drepturile si libertatile omului, inclusiv drepturile patrimoniale ce reveneau inventatorului pentru brevetul sau de inventie, preluand fara drept inventiile si folosindu-le in diferite intreprinderi, fara a oferi in schimb inventatorului nicio remuneratie”, spune avocatul Elena Grecu, consilier in proprietate intelectuala.

Totusi, si legislatia comunista prevedea acordarea unor compensatii inventatorilor, care poate ca nu erau corecte, dar uneori erau si de ordinul catorva salarii. Proiectul nu spune nimic despre aceste situatii, daca cei care au primit totusi despagubiri disproportionat de mici fata de valoarea inventiei mai pot face ceva.

Legea 62/1974 prevedea recompense morale si materiale, care erau acordate pe perioada in care inventia se aplica efectiv, dar nu mai mult de 5 ani. Decretul 93/1976 privind calcularea recompenselor banesti acordate inventatorilor prevedea ca acestea erau diferentiate valoric in functie de importanta, succesul in plan economic. Cel putin aceasta era teoria. Prin urmare, vor urma probatorii extrem de grele pentru a dovedi prejudiciul.

Pe de alta parte, actuala reglementare a inventiilor, Legea nr. 64/1991, include unele dispozitii ce vizeaza un regim reparatoriu pentru inventatori. Art. 71, alin. 3 stabileste ca „Drepturile banesti cuvenite inventatorilor pentru inventiile brevetate, aplicate, partial recompensate sau nerecompensate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi se vor negocia intre inventator si unitatea care a aplicat inventia. In aceste cazuri, negocierea va incepe de la drepturile banesti maxime cuvenite inventatorului, prevazute de legea aplicabila la data inregistrarii cererii de brevet”.

Inventatorul Justin Capra spune ca are aproximativ 50 de brevete din perioada comunista, dar a fost remunerat doar pentru vreo doua. De vreo 30 de ani nu a mai inregistrat nimic, scarbit de birocratie, si nu stie daca isi va cere drepturile din acelasi motiv. Totusi, exista o firma de proprietate industriala care se ocupa de drepturile acestuia si probabil cei de acolo vor intreprinde cele necesare, ne-a marturisit Capra.

Aplicarea legii se anunta dificila

Consilierii in proprietate industriala sunt destul de sceptici cu privire la aplicabilitatea practica a legii. Sunt cel putin trei probleme la care este dificil sa gasesti raspunsul: pe cine dai in judecata, cum dovedesti abuzul si cum stabilesti prejudiciul.

„Proiectul de Lege pentru completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala se doreste a fi o reparatie a drepturilor incalcate, este adevarat, ca o reparatie tarzie, insa tot o reparatie. Apar insa diferite probleme referitoare la aplicarea acestei legi intrucat, chiar daca se prevede faptul ca nu se va «tine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist in Romånia si intrarea in vigoare a legii», suspendandu-se astfel termenul de valabilitate al inventiei, titularul unui astfel de drept se va lovi de numeroase dificultati practice.

Prima dintre aceste probleme si cea mai importanta ar fi pe cine sa cheme in judecata. Proiectul de lege nu prevede daca statul ar trebui sa fie cel in masura sa plateasca aceste despagubiri, din ce fonduri si care sa fie autoritatea care sa administreze aceste fonduri astfel incat singura posibilitate ar fi sa fie actionat beneficiarul direct al inventiei, si anume intreprinderea care a utilizat inventia fara drept, lucru foarte dificil tinand cont de faptul ca marile intreprinderi in care s-au aplicat de-a lungul anilor inventiile au fost desfiintate, privatizate sau vandute, astfel incat va fi greu sa se gaseasca succesorul in drepturi al respectivei intreprinderi care sa plateasca despagubiri pentru utilizarea unei inventii acum mai bine de 20 de ani.

A doua problema ar fi demonstrarea abuzului, avand in vedere timpul scurs de la momentul inregistrarii brevetului - respectiv inventatorul sau succesorul lui in drepturi ar trebui sa demonstreze faptul ca intr-o anumita perioada de timp a fost folosita inventia creata de el, intrucat in cea mai mare parte inventiile respective nu mai sunt acum utilizate tinand cont de dezvoltarea tehnica din ultimii ani.

In al treilea rand, si poate cel mai interesant, ca si finalitate ar fi deosebit de dificil de evaluat prejudiciul creat prin exploatarea fara drept a inventiei, intrucat ar trebui sa se demonstreze valoarea adaugata de catre inventie produselor obtinute in trecut, lucru foarte greu de realizat prin intermediul unei expertize in cadrul unui proces”, spune consilierul Elena Grecu.

Pe cine dai in judecata?


Proiectul nu stabileste cine va putea fi obligat sa acorde despagubirile.

Sergiu Andon, presedintele Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, considera ca aceasta lege este necesara: „Parerea mea este ca cei impotriva carora inventatorii trebuie sa-si indrepte actiunile pentru acordarea de despagubiri sunt cei care au profitat de pe urma inventiilor, fie ca acestia mai exista, fie prin urmasii lor, daca s-au privatizat sau au trecut prin alte transformari. Statul nu are ce cauta in procesele acestea. Raportul a fost facut in lipsa mea, intrucat am fost plecat din tara, insa pana la discutarea pe ordinea de zi (29-30 septembrie - n.r.) vom avea timp sa vedem daca nu este perfectibila. Asa cum exista restituiri in materia proprietatii materiale, asa trebuie sa existe si in cea a proprietatii intelectuale. Nu ma sperii de aplicabilitatea legii. Ca si in alte cazuri, este o chestiune de probe”.

Perioada vizata

La determinarea perioadei inauntrul careia un brevet trebuia sa fie exploatat, nu se va tine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist in Romania si intrarea in vigoarea a noii reglementari reparatorii. Aceasta perioada va fi considerata ca o prelungire in mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgand din brevetul de inventie. Toate termenele de prescriptie sau de limitare a dreptului de a introduce ori de a continua o actiune juridica sau de a lua masuri de conservare vor fi considerate ca fiind suspendate, indiferent daca aceste termene au inceput sa curga inainte sau dupa data de 6 martie 1945.

Stabilirea despagubirilor


Modul de evaluare a despagubirilor in cazul incalcarii drepturilor de proprietate industriala este stabilit de OUG nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala. De fapt, proiectul de lege privind despagubirea inventatorilor ale caror drepturi au fost incalcate de catre comunisti vine in completarea acestei Ordonante de Urgenta.

Potrivit OUG nr. 100/2005, la stabilirea despagubirilor instanta judecatoreasca va lua in considerare:
a) toate aspectele corespunzatoare, cum ar fi consecintele economice negative, in special pierderea castigului suferita de partea vatamata, beneficiile realizate in mod injust de catre persoana care a incalcat un drept de proprietate industriala protejat si, dupa caz, elemente, altele decat factorii economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului dreptului incalcat; sau
b) cu titlu de alternativa, atunci cand este cazul, fixarea unei sume forfetare pentru daunele-interese, pe baza unor elemente cum ar fi cel putin suma redeventelor sau valoarea drepturilor care ar fi fost datorate, daca persoana care a incalcat un drept de proprietate industriala protejat ar fi cerut autorizatia de a utiliza dreptul de proprietate in cauza.

Acest mod de evaluare a prejudiciului este foarte greu de aplicat perioadei comuniste. Cat ar fi castigat proprietarul de brevet in perioada comunista sau in conditiile unei economii normale? Este evident ca in perioada comunista nu si-ar fi putut valorifica aceste drepturi in Romania. In plus, diverse probe sunt aproape imposibil de obtinut la ora actuala, cand majoritatea intreprinderilor de stat s-au privatizat sau au disparut. Era cu totul altceva daca aceasta lege s-ar fi dat la inceputul anilor ’90.