Masurile disciplinare trebuie sa respecte demnitatea copilului

Potrivit proiectului noului Cod civil, "autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri, care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti."

Parintii vor exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si il vor asocia pe copil la toate deciziile care il privesc, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate.

Autoritatea parinteasca se va exercita pana la data cand copilul dobandeste capacitatea deplina de exercitiu.

Daca parintii sunt divortati, autoritatea parinteasca se va exercita potrivit dispozitiilor referitoare la efectele divortului in raporturile dintre parinti si copii.

Drepturile si indatoririle parintilor
Potrivit proiectului noului Cod Civil, parintii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri si insusirilor copilului.

De asemenea, parintii au indatorirea de a creste copilul in conditii care sa asigure dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala in mod armonios. In acest scop, parintii sunt obligati sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea, sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia, sa ia toate masurile necesare pentru protejarea si realizarea drepturilor copilului si sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice cu atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.

Masurile disciplinare nu pot fi luate de parinti decat cu respectarea demnitatii copilului. Sunt interzise pedepsele fizice, precum si orice alte masuri care pot afecta dezvoltarea fizica, psihica sau starea emotionala a copilului.

Parintii nu pot, in afara unor motive temeinice, sa impiedice corespondenta si legaturile personale ale copilului cu bunicii sai ori cu fratii si surorile sale sau cu orice alte persoane, chiar daca nu sunt rude cu el.

Locuinta copilului si administrarea bunurilor acestuia
Proiectul noului Cod civil reglementeaza si alte aspecte, precum notiunea de "locuinta a copilului". Potrivit proiectului, copilul minor va locui la parintii sai. Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta copilului.

In caz de neintelegere intre parinti, instanta va fi cea care va hotari, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti si pe copil, daca a implinit 10 ani.

Copilul minor nu va putea parasi locuinta, fara acordul parintilor, decat in cazurile prevazute expres de lege.

Daca afecteaza exercitiul autoritatii sau al unor drepturi parintesti, schimbarea locuintei copilului, impreuna cu parintele la care locuieste, nu poate avea loc decat cu acordul prealabil al celuilalt parinte.

O alta notiune reglementata de proiectul noului Cod Civil este cea de "administrare a bunurilor". Astfel, parintii au dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum si de a-l reprezenta in actele juridice civile ori de a-i incuviinta aceste acte, dupa caz.

Dupa implinirea varstei de 14 ani minorul isi va exercita drepturile si isi va executa obligatiile singur, in conditiile legii, insa numai cu incuviintarea parintilor si, dupa caz, a instantei tutelare.

Obligatia de intretinere
"Tatal si mama sunt obligati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia, invatatura si pregatirea sa profesionala.

Daca minorul are un venit propriu care nu este indestulator, parintii au obligatia de a-i asigura conditiile necesare pentru cresterea, educarea si pregatirea sa profesionala", prevede proiectul noului Cod civil.

Parintii vor fi obligati sa-l intretina pe copilul devenit major, daca se afla in continuarea studiilor, pana la terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 26 de ani.


Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti
Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti va putea fi pronuntata de instanta tutelara, la cererea autoritatilor administratiei publice cu atributii in domeniul protectiei copilului, daca parintele pune in pericol viata, sanatatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtare abuziva ori prin neglijenta grava in indeplinirea obligatiilor parintesti.

Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti este totala si se intinde asupra tuturor copiilor nascuti la data pronuntarii hotararii. Cu toate acestea, instanta poate dispune decaderea numai cu privire la anumite drepturi parintesti ori la anumiti copii, dar numai daca, in acest fel, nu sunt primejduite cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a copiilor.

Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti nu scuteste parintele de obligatia sa de a da intretinere copilului.

In cazul in care, dupa decaderea din exercitiul drepturilor parintesti, copilul se afla in situatia de a fi lipsit de ingrijirea ambilor parinti, se va institui tutela.

Instanta va reda parintelui exercitiul drepturilor parintesti, daca au incetat imprejurarile care au dus la decaderea din exercitiul acestora si daca parintele nu mai pune in pericol viata, sanatatea si dezvoltarea copilului.

Pana la solutionarea cererii, instanta poate ingadui parintelui sa aiba legaturi personale cu copilul, daca aceasta este in interesul superior al copilului.

___

Proiectul noului Cod civil a fost aprobat in sedinta Guvernului din 11 martie si a fost trimis la Parlament, pentru dezbatere si adoptare.