avocatnet.ro 
Aspecte Generale
In contextul actualei crize economice se anticipeaza ca o parte a agentilor economici sa intampine dificultati in desfasurarea business-ului si chiar sa ajunga in stare de insolventa. Astfel, daca in anul 2008 au fost inregistrate intre 12.000 si 14.000 de cereri de insolventa, anumite surse estimeaza1 dublarea acestui numar in anul 2009, pana la un numar maxim de 25.000 de cereri de insolventa. Principalele industrii care au fost deja afectate si se apreciaza ca vor fi afectate in continuare sunt comertul si serviciile, industria constructiilor, industria auto si de componente auto etc.
Agentii economici cel mai probabil vizati de o posibila stare de insolventa sunt in principal cei care au avut o crestere necontrolata in perioada de boom economic si care, in lipsa unor planuri de dezvoltare coerente si a unor previzionari corespunzatoare a riscurilor, se confrunta in acest moment cu o scadere brusca si dramatica a activitatii.
Din nefericire, cea mai mare parte a acestor agenti economici care ajung in stare de insolventa incearca in mod inutil sa redreseze activitatea societatii prin forte proprii, fara sa apeleze la consultanti de specialitate in domeniu si fara sa se foloseasca de prevederile legale create tocmai pentru a-i proteja. Astfel de incercari de redresare se soldeaza insa de cele mai multe ori cu un esec, astfel ca societatea respectiva ajunge in final in faliment, fara a mai exista nicio posibilitate de redresare economica a acesteia.
Legea nr. 85/2006 privind insolventa („Legea Insolventei”) prevede in mod specific procedura reorganizarii judiciare, ca masura de redresare a activitatii economice a unei societati aflate in insolventa sau intr-o stare iminenta de insolventa.Printre avantajele deschiderii unei astfel de proceduri de catre societatea aflata in insolventa se numara: suspendarea tuturor activitatilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor indreptate impotriva debitorului si a bunurilor acestuia, faptul ca de la data deschiderii procedurii insolventei nu se mai calculeaza dobanzi, majorari si penalitati la creantele existente (cu cateva exceptii expres prevazute de lege), posibilitatea reesalonarii platii creantelor catre creditori etc.
Procedura reorganizarii judiciare prezinta insa si o serie de dezavantaje pentru societatea aflata in stare de insolventa, cum ar fi desfasurarea activitatii sub supravegherea unui administrator judiciar, modificarea partiala sau totala a conducerii societatii aflate in reorganizare, ridicarea in tot sau in parte a dreptului de administrare a debitorului etc.
Trecand peste dezavantajele unei astfel de proceduri, folosirea de catre comercianti a procedurii reorganizarii poate reprezenta o sansa reala de redresare si de continuare a unui business care in mod normal ar fi supus falimentului.
Procedura Reorganizarii in Legislatia Romana
Spre deosebire de legislatia altor state, legislatia romana nu reglementeaza decat procedura reorganizarii pe cale judiciara, fapt care nu inlatura totusi posibilitatea unei reorganizari conventionale. Aceasta modalitate de reorganizare presupune in practica negocieri purtate de debitor cu principalii creditori in vederea reesalonarii platii creantelor, insa intr-o asemenea procedura debitorul nu dispune de nicio masura de protectie legala. In consecinta, daca negocierile nu sunt incununate de succes, sau daca situatia economica a debitorului continua sa se deterioreze, intr-un final se va deschide procedura insolventei prevazuta de Legea Insolventei, fie de catre debitor, fie de catre oricare dintre creditorii sai.
Procedura reorganizarii judiciare se declanseaza prin cererea de intrare in insolventa pe care debitorul aflat in insolventa sau intr-o stare iminenta de insolventa o inainteaza tribunalului. La aceasta cerere societatea trebuie sa anexeze in mod obligatoriu o serie de acte, printre care se numara si declaratia prin care debitorul isi arata intentia de a intra in procedura de reorganizare. Formularea cererii si anexarea actelor solicitate trebuie efectuata cu multa atentie deoarece in cazul in care nu sunt depuse toate actele cerute de Legea Insolventei sau actele depuse sunt incomplete, judecatorul sinidc va dispune intrarea debitorului in procedura simplificata a falimentului, chiar daca acesta si-a manifestat intentia de a intra in procedura de reorganizare.
Pe langa debitor, procedura insolventei poate fi declansata de orice creditor care indeplineste cerintele prevazute de Legea Insolventei prin introducerea unei asemenea cereri la tribunal. Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate inca, toate cererile de deschidere a procedurii se vor conexa la cererea formulata de debitor.
Dupa introducerea cererii si verificarea documentelor depuse de debitor, in cazul in care cerintele legale sunt indeplinite, judecatorul sindic va dispune deschiderea procedurii generale. Prin aceasta decizie de deschidere a procedurii, judecatorul sindic va numi si un administrator judiciar si va stabili de asemenea ridicarea integrala sau partiala a dreptului de administrare a debitorului si intinderea atributiilor administratorului judiciar.
De la data deschiderii procedurii generale se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale si se va opri curgerea dobanzilor, majorarilor si a penalitatilor la creantele nascute anterior datei deschiderii procedurii, cu anumite exceptii prevazute de lege. De asemenea, de la data deschiderii procedurii, este interzis administratorilor debitorilor persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze fara acordul judecatorului sindic actiunile ori partile sociale sau de interes detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.
Pentru protejarea activitatii debitorului pe durata perioadei de observatie si in perioada de reorganizare se interzice intreruperea temporara sau refuzul de furnizare a serviciilor de catre furnizorii de servicii (cum ar fi electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice etc.) in cazul in care debitorul are calitatea de consumator captiv.
Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti sub supravegherea administratorului judiciar (daca nu i-a fost ridicat dreptul de administrare) sau sub conducerea administratorului judiciar (daca debitorului i-a fost ridicat dreptul de administrare).
Pentru a beneficia de procedura de reorganizare trebuie propus un astfel de plan fie de catre debitor, fie de administratorul judiciar sau de creditori. Planul trebuie sa contina modalitatile concrete de reorganizare a societatii, care pot imbraca fie forma restructurarii, fie forma lichidarii unei parti din averea debitorului, fie o combinatie intre cele doua modalitati propuse anterior. In cuprinsul aceluiasi plan se va regasi si programul de plata a creantelor iar durata planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani. Durata va putea fi prelungita la propunerea administratorului judiciar cu respectarea prevederilor specifice cuprinse in Legea Insolventei. Tot in legea mai sus mentionata se prevad in detaliu toate elementele care trebuie sa se regaseasca in planul de reorganizare si in lipsa carora acesta nu va fi admis de judecatorul sindic.
Dupa propunerea planului de catre oricare dintre persoanele indreptatite judecatorul sindic va putea admite sau respinge planul, iar in cazul in care planul este admis va trebui ca si adunarea creditorilor sa-l accepte, manifestandu-si in acest sens optiunea prin vot. Daca planul este acceptat de adunarea creditorilor, judecatorul sindic va confirma respectivul plan si va incepe reorganizarea in mod corespunzator a activitatii debitorului.
Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru depunerea unui astfel de plan a expirat, atunci judecatorul sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului.
Procedura de reorganizare a societatii se inchide in momentul in care s-au indeplinit toate obligatiile de plata asumate prin planul de reorganizare. Daca in timpul executarii planului de reorganizare debitorul nu se conformeaza acestuia sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori va putea cere oricand judecatorului sindic sa aprobe intrarea in faliment a debitorului.
Procedura reorganizarii in alte Legislatii
Procedura reorganizarii in S.U.A.
Procedura falimentului se desfasoara in exclusivitate in curtile federale in conformitate cu prevederile titlului 11 din Codul Statelor Unite („Codul Falimentului”) si se aplica procedurilor de reorganizare si de faliment pentru societati asociatii, precum si pentru persoane fizice.
Procedura reorganizarii se declanseaza prin inaintarea unei cereri de catre debitor, acesta nefiind obligat sa se afle in stare de insolventa, ci doar sa indeplineasca anumite criterii care sa-l califice pentru a declansa procedura. De asemenea procedura reorganizarii poate fi solicitata de oricare parte interesata si respecta aceleasi prevederi ca si in cazul procedurii declansate de debitor.
Un aspect important este reprezentat de faptul ca debitorului ii este permisa coordonarea activitatii in timpul acestei proceduri si are dreptul exclusiv pentru o perioada de timp determinata de a propune un plan de reorganizare. Instantele competente pot numi un administrator in cazul conducerii defectuoase a business-ului, in cazuri de frauda sau de conflict de interese, precum si in alte cauze bine intemeiate, la solicitarea unui creditor sau a oricarei parti interesate. In cazul in care nu se impune numirea unui administrator, instanta poate numi un investigator care sa verifice presupusa administrare defectuoasa sau un functionar cu experienta in restructurare, care sa se ocupe de reorganizarea debitorului.
Activitatea debitorului, precum si reorganizarea acestuia sunt supravegheate de una sau mai multe adunari ale creditorilor care au dreptul sa verifice activitatea anterioara a debitorului, precum si sa monitorizeze activitatea curenta.
Planul propus de reorganizare este supus aprobarii creditorilor si instantei si trebuie sa contina anumite informatii obligatorii astfel cum acestea sunt enumerate de lege. Planul se va considera aprobat de creditori in urma votului favorabil al acestora pe categorii de creditori.
Codul Falimentului permite si realizarea unui plan accelerat de reorganizare, care presupune negocierea si acceptarea acestui plan anterior inaintarii cererii de reorganizare catre instanta compententa. Durata in timp si costuri este mult mai redusa in cazul unei asemenea proceduri fata de procedura normala, in care cererea de reorganizare se inainteaza fara a ajunge la o intelegere cu principalii creditori.
#PAGEBREAK#
Procedura reorganizarii in Franta
Procedura reorganizarii este reglementata de Codul Comercial Francez si se aplica societatilor, persoanelor fizice autorizate, comerciantilor, precum si fermierilor si mestesugarilor.
Procedura reorganizarii este atat voluntara, cat si juridica, iar aceasta din urma poate fi declansata atat de debitor, cat si de orice creditor cu respectarea cerintelor prevazute de lege pentru a se deschide procedura.
Procedura voluntara de reorganizare se declanseaza atunci cand debitorul experimenteaza dificultati financiare, economice sau juridice dar nu este in stare de insolventa si solicita instantei sa numeasca un administrator judiciar care sa ajute managementul debitorului in negocierile cu creditorii. Rolul administratorului judiciar este doar de a face sugestii si de a convinge creditorii sa negocieze cu debitorul, iar deciziile acestuia nu au o forta legala sau administrativa.
Debitorul poate de asemenea sa ceara numirea unui conciliator in scopul negocierii unei reorganizari voluntare. In masura in care instanta considera ca dificultatile financiare ale debitorului pot fi depasite, aceasta va numi un conciliator pentru o perioada de maxim patru luni, cu posibilitatea de a prelungi mandatul acestuia pentru inca o luna.
Daca debitorul si conciliatorul ajung la o intelegere cu creditorii se poate cere aprobarea instantei pentru aceasta intelegere, insa aceasta aprobare nu are consecinte legale ci doar de sprijin moral al partilor. Debitorul poate sa ceara instantei de asemenea si ratificarea acordului, situatie in care acesta devine public si ii confera acestuia forta legala a unei hotarari judecatoresti.
De asemenea, reprezentantii legali ai debitorului pot solicita instantei deschiderea procedurii de salvgardare prin care acesteia i se acorda o perioada de 18 luni – perioada de observatie – in care sa negocieze cu creditorii reesalonarea creditelor. Instanta poate numi un administrator judiciar care sa supravegheze sau sa asiste managementul debitorului de-a lungul negocierilor, daca sunt atinse anumite praguri valorice sau daca instanta decide astfel.
In timpul perioadei de salvgardare debitorul trebuie sa intocmeasca un plan de reorganizare, iar pentru societatile care depasesc un anumit numar de angajati si o anumita cifra de afaceri, administratorul judiciar trebuie sa convoace in vederea discutarii planului doua tipuri de comitete ale creditorilor: un comitet al institutiilor de credit si un comitet al principalilor furnizori ai debitorului. Fiecare dintre comitete trebuie sa voteze planul de salvgardare, care poate sa contina printre altele reesalonarea datoriilor, vanzarea anumitor bunuri sau renuntarea la anumite creante.
La momentul in care instanta deschide procedura insolventei, aceasta va trebui sa aprecieze daca debitorul poate sau nu sa isi continue activitatea. Daca se considera ca activitatea poate continua va dispune o perioada de observatie de 2 luni, care va putea fi prelungita pana la 18 luni, si in care administratorul judiciar numit de instanta va verifica activitatea debitorului si va face propuneri de reorganizare. La sfarsitul perioadei de observatie, instanta va putea sa dispuna fie continuarea activitatii debitorului, sau vanzarea business-ului, fie lichidarea acestuia.
Planul de salvgardare poate sa contina reesalonarea debitelor pentru o perioada de pana la 10 ani, sau renuntarea la anumite debite, precum si vanzarea anumitor bunuri si schimbarea conducerii debitorului daca este cazul.
In cazul in care procedura voluntara de reorganizare esueaza sau debitorul nu isi respecta intelegerea astfel cum aceasta a fost aprobata de instanta, atunci oricare dintre parti va putea cere deschiderea procedurii insolventei prevazuta de dreptul comun. De asemenea, daca nu este aprobat nici un plan de salvgardare sau daca planul de salvgardare propus nu este votat de catre comitetul creditorilor, atunci, dupa consultarea creditorilor se va dispune o reesalonare uniforma a tuturor debitelor pentru o perioada de timp de pana la 10 ani.
Daca instanta aproba un plan de salvgardare, insa acesta nu este respectat de debitor, atunci instanta va dispune incetarea planului si reinceperea procedurilor de reorganizare sau lichidarea activitatii debitorului, daca acesta se afla in stare de insolventa.
Procedura reorganizarii in Germania
In Germania procedura reorganizarii este reglementata de Legea Insolventei si se aplica tuturor persoanelor fizice si juridice, cu exceptia guvernului federal si a guvernelor locale, precum si a persoanelor juridice care prin lege sunt subiecte ale supravegherii statului.
Conform Legii Insolventei, in cazul persoanelor juridice, daca debitorul nu este capabil sa isi achite debitele ajunse la scadenta, sau daca se demonstreaza ca totalul debitelor societatii depaseste valoarea bunurilor acesteia, atunci conducerea debitorului este obligata sa inainteze o cerere de deschidere a procedurilor de insolventa, cel mai tarziu in termen de trei saptamani de la data cand societatea a devenit insolventa. In plus, acelasi act normativ permite debitorului sa declanseze procedurile de reorganizare din cauza unei stari de insolventa iminente.
Planul de reorganizare va putea fi propus numai de catre debitor sau de catre administratorul judiciar numit de instanta. De asemenea, adunarea creditorilor va putea sa dea instructiuni administratorului judiciar pentru ca acesta sa elaboreze un plan de reorganizare, intr-o perioada rezonabila de timp.
De la momentul inaintarii cererii de deschidere a procedurilor de reorganizare, instanta va putea numi temporar un administrator judiciar care va avea ca atributie continuarea activitatii debitorului. De asemenea, debitorul va putea sa-si conduca in continuare activitatea, sub supravegherea administratorului judiciar, daca indeplineste anumite conditii impuse de Legea Insolventei si daca adunarea creditorilor aproba solicitarea debitorului.
In ceea ce priveste planul de reorganizare, legea nu impune limitari asupra continutului, acesta trebuind sa contina masurile propuse de reorganizare si in ce fel va afecta reorganizarea creantele creditorilor. Creditorii sunt impartiti pe categorii, si fiecare dintre aceste categorii va trebui sa voteze favorabil planul de reorganizare, pentru ca acesta sa fie aprobat. Dupa ce un asemenea plan este aprobat de toate categoriile de creditori instanta va confirma planul si dupa aceea acesta va fi pus in executare.
Daca planul de reorganizare nu este votat de creditori, sau daca acesta este votat dar nu este confirmat de instanta, atunci se va dispune inceperea procedurilor de insolventa.
_____
NOTA:
1Estimare Coface Romania
_____
Despre Voicu & Filipescu:
2001 : Infiintarea Voicu & Filipescu, prin achizitia de catre Daniel Voicu si Mugur Filipescu a biroului local al firmei americane Arent Fox Kitner Plotkin & Kahn L.L.P, cei doi ramanand pana astazi singurii avocati romani care au cumparat biroul unei firme straine
2001 : Incheierea unei asocieri cu firma internationala Squire, Sanders & Dempsey L.L.P., fondata in SUA in urma cu 100 de ani si avand peste 850 de avocati in 32 de birouri din intreaga lume
2006 : Numirea a doi parteneri asociati – Marta E. Popa si Daniel Costea
2008 : Numirea a patru noi parteneri asociati – Raul Mihu, Cristian Gavrila, Roxana Negutu si Dumitru Rusu
2008 : Preluarea unei parti din Stefanica, Dutu & Partners – 13 avocati s-au alaturat echipei Voicu & Filipescu
Barabas Reka
Comentarii articol (6)