Ghe. Florea, presedinte UNBR: Romania nu este pregatita pentru implementarea imediata a noilor Coduri

____

Interviul a fost realizat la data de 24 iunie 2009.
_______

"MJLC nu a platit niciun leu pentru organizarea activitatii de asistenta judiciara"

Anca Dumitrescu (A.D.): Care este situatia actuala a platilor restante catre avocatii din oficiu?

Av. dr. Gheorghe Florea (G.F.): La 4 iunie 2009, a avut loc o intalnire de lucru la Ministerul Justitiei (MJLC), intre conducerea ministerului si conducerea Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR). Am predat ministrului situatia centralizata a restantelor la onorariile avocatilor din oficiu si pentru apararea in cadrul ajutorului judiciar. De la data intalnirii respective, nu sunt achitate restantele pentru plata serviciilor avocatiale la majoritatea barourilor. N-as putea sa va spun cifra la care se limiteaza( si care creste, desigur ) datoriile pe care MJLC le are fata de barourile din Romania si, implicit, fata de avocatii care desfasoara astfel de activitati. Ele sunt cunoscute, transmise si MJLC si Ministerului Finantelor Publice (MFP). MJLC a luat act de situatia creata, a promis ca va informa Guvernul si ca va solicita resurse necesare pentru plata acestor datorii sau va gasi o modalitate prin care, daca se agrementeaza, pe baza de garantii guvernamentale, se vor gasi surse de creditare din sistem privat a platii acestor onorarii.

O problema distincta o reprezinta cheltuielile privind organizarea activitatii de asistenta judiciara, care presupune, pentru fiecare barou in parte, cheltuieli de personal, cheltuieli de birotica, cheltuieli de corespondenta, cheltuieli de servicii furnizate pentru functionarea efectiva a activitatilor in regim continuu, pentru ca prestatiile avocatiale sunt solicitate si ziua si noaptea, si in sarbatorile legale si in zilele de lucru. Aceste cheltuieli nu pot fi suportate de avocati pentru ca, in realitate, activitatea respectiva este o activitate de interes public, prevazuta ca atare in buget si care trebuie suportata din bani publici. Pentru aceste activitati,  MJLC nu a platit niciun leu. Deci, restantele la acest capitol sunt foarte mari, sunt de ordinul catorva milioane de lei noi si, sub acest aspect, se cauta o solutie.

"Impozitul pe veniturile din onorariile avocatilor este suficient pentru a achita toate datoriile pe care MJLC le are fata de avocati"

A.D.: In ce masura redirectionarea taxelor judiciare de timbru catre bugetele locale a afectat efectuarea acestor plati?

G.F.: Explicatiile publice facute de reprezentantii MJLC, cat si de CSM, sunt in sensul ca, aceasta redirectionare a sumelor provenite din taxele judicare de timbru catre comunitatile locale ar fi influentat decisiv resurse care erau alocate, printr-o ordonanta de guvern, exclusiv activitatilor de suportare a asistentei judiciare, dar si a altor activitati care sunt prevazute expres in OUG de modificare a Legii privind taxele de timbru. Nu avem informatii cu privire la cuantumul sau procentul cu care cheltuielile preliminate ca fiind alimentate din asemenea fonduri au fost afectate. Este cert ca, public, toata lumea sustine ca, din aceasta cauza, nu mai sunt resurse. Noi am dat o explicatie publica si am cerut socoteala in mod direct, public si transparent. Alaturi de aceasta resursa, una din resursele prin care se asigura plata onorariilor avocatilor care desfasurau activitate de asistenta judiciara, dar si suportarea cheltuielilor pentru organizarea activitatilor de asistenta judiciara, era reprezentat de impozitul din onorarii de avocati. Presa a dat publicitatii date,  confirmate si de catre organele fiscale, conform carora, veniturile realizate din profesia de avocat in anul 2008  se plaseaza la circa 250 de milioane de euro. Impozitul pe veniturile din onorariile avocatilor, care reprezinta 16% din acesti 250 de milioane de euro, este suficient pentru a achita, cu varf si indesat, toate cheltuielile restante pe care MJLC le are si fata de avocati, dar si chiar fata de judecatori in sistemul judiciar, daca aceasta este realitatea. Este posibil sa fie exagerat, fie din partea avocatilor, fie din partea presei. Dar realitatea poate fi verificata pentru ca organele fiscale tin evidenta impozitului pe veniturile realizate de avocati. MFP are evidenta centralizata, MJLC insusi ar trebui, ca autoritate publica, sa cunoasca exact aceasta evidenta, pentru ca, din aceste sume se fac plati cu o destinatie legala.

Ni s-a comunicat de catre MJLC informatia cu privire la cuantumul real al acestor impozite. Este adevarat, fara sa se distinga intre impozitul pe veniturile avocatilor si impozitul pe veniturile notarilor. Pe site-ul UNBR am afisat public adresa prin care s-au facut astfel de comunicari si cifrele care reprezinta resurse financiare in raport de care astfel de plati puteau fi facute cu conditia ca destinatia legala a lor, asa cum este ea prevazuta in OUG prin care s-a modificat Legea Taxelor de timbru, sa fie respectata. Cred, personal, ca n-a fost respectata, si din cauza aceasta s-a ajuns si la situatia de a exista restante pentru barouri si avocati in ce priveste activitatea de asistenta judiciara.

"Judecatorii stabilesc onorarii mai mici decat cele prevazute in Protocol, pentru asistenta judiciara din oficiu"

A.D.: Am vazut ca mai era o problema referitoare la onorariile avocatilor din oficiu. UNBR sustinea, candva in luna martie, ca instantele omit sa stabileasca aceste onorarii sau le stabilesc nerespectand protocolul dintre MJLC si UNBR. Persista aceasta problema si in prezent?

G.F.: Persista si va persista. De ce? Pentru ca, pe de-o parte, exista oameni ,si acolo unde sunt oameni exista si oameni corecti si oameni incorecti, vorbesc despre cei care ar trebui sa respecte, in tara asta legea, indiferent ca sunt judecatori, ca sunt avocati.  Pe de alta parte, CSM reproseaza constant, public, MJLC faptul ca a incheiat acest protocol cu UNBR fara sa-l consulte in prealabil. Acest mesaj public dat de CSM a facut ca o parte dintre judecatori sa preia ceea ce le convine si sunt foarte dese situatiile in care, contrar protocolului, judecatorii acorda cheltuieli cu titlu de onorarii avocatiale sub forma asistentei judiciare, mai mici decat cele prevazute in protocol. Noi le-am semnalat, am solicitat CSM si instantelor care sunt intr-o astfel de situatie sa faca eforturile pe care legea le permite pentru ca fiecare judecator in parte, independent, dar in limitele legii, sa respecte inclusiv aceste protocoale, care, traditional s-au incheiat intre MJLC si UNBR fara avizare prealabila a CSM de atatia ani de zile, inclusiv de la intrarea in vigoarea a Legii privind organizarea si functionarea CSM, fara sa existe discutiile care s-au creat in legatura cu aceste protocoale.

"Noile Coduri reprezinta un lucru benefic pentru buna functionare a sistemului judiciar"

A.D.:  Avand in vedere ca, saptamana aceasta, Guvernul si-a asumat raspunderea pe Coduri, cum vedeti din perspectiva unui avocat, cat si din perspectiva actului de justitie, aplicarea noilor prevederi? Este sistemul juridic din Romania pregatit pentru implementarea noilor Coduri?

G.F.: Am afirmat-o si o afirm cu tarie ca noile Coduri reprezinta un lucru benefic pentru perspectiva dezvoltarii sociale in Romania si, in special, pentru buna organizare si functionare a sistemului judiciar. Afirm public ca Romania nu este pregatita, in prezent, pentru implementarea imediata a Codurilor si ca este necesar ca toti juristii, indiferent ca sunt practicieni, teoreticieni, parlamentari, deputati, etc., sa puna mana pe carte sa invete cum trebuie noile coduri, ceea ce inseamna timp. In plus, este necesara o logistica adecvata a implementarii noilor prevederi legale si un personal care sa fie nu neaparat mai pregatit, dar sa aiba si resurse interne din care sa rezulte ca doreste cu tot dinandinsul sa aplice cu adevarat o noua legislatie, intr-un spirit european, care reclama cel putin, previzibilitate, normalitate, lipsa de distorsiune in interpretarea si aplicarea legii.

Repet, avocatii din Romania saluta adoptarea codurilor, cu neajunsurile lor, cu limitele lor.  Orice legislatie de asemenea anvergura si asemenea amploare, din start, este imposibil sa fie neperfectibila. De altfel, faptele, timpul sunt primele care se revolta contra drepturilor si o vor determina, obligatoriu, in timp, adaptarii, care nu inseamna ca, in realitate, legislatia nu trebuie sa fie stabila.

Avocatii trebuie sa puna mana pe carte.  Vor face, iata, pregatire continua, inclusiv prin insusirea noilor coduri, proiect in care Romania este implicata, constienta ca va veni vremea cand o astfel de pregatire permanenta, componenta a educatiei juridice permanente a tuturor juristilor este absolut necesara si in Romania, si cred ca, printr-o lege de punere in aplicare a codurilor, se va amana intrarea lor in vigoare, timp in care toata lumea va trebuie sa se pregateasca pentru aplicarea lor.

"Sunt barouri care duc o politica profesionala inchisa"

A.D.: Stiu ca din 2009 UNBR a introdus un examen national pentru primirea in profesie. Este mai eficient decat modalitatea de examinare anterioara?

G.F.: Legea de organizare si exercitare a profesiei de avocat s-a modificat printr-o OUG. Ea a fost aprobata de catre Senat, se afla in curs de aprobare la Camera Deputatilor. Aceasta OUG prevede in mod expres primirea in profesie prin organizarea unui examen unitar la nivel national. Este o optiune pe care legiuitorul a resimtit-o dupa ce comunitatea profesionala, in Congresul Avocatilor de anul trecut, a constatat ca, in realitate, exista un drept de selectie la primirea in profesia de avocat care poate fi exercitat, avand in vedere numarul mare de licentiati de drept din Romania, deci o baza de selectie numeroasa, dar trebuie exercitat unitar. Anterior, in Romania se exercitau examene la nivelul barourilor, 41 de examene, conform numarul de barouri, cu 41 de comisii de examen multiplicati cu numarul de examinatori, cel putin 5 in fiecare comisie, peste 205 examinatori. Imposibil ca masura sa fie unica si unitara pentru toti cei care au acces in profesie, care se exercita in felul urmator: dupa ce esti primit in profesia de avocat, ai voie sa exerciti profesia pe tot teritoriul national, indiferent daca ai dat examen la Constanta, poti sa exerciti profesia in Maramures, indiferent daca ai dat la Iasi, poti sa profesezi in alta parte din tara aceasta. Nu s-a dat pana acum un examen pentru intrarea in profesia de avocat organizat in mod unitar, ca urmare a acestei modificari legislative. El ar trebui sa fie dat undeva, cam la mijlocul lunii septembrie 2009. Aceasta pentru ca eventualul absolvent, licentiat in drept, care opteaza pentru primirea in profesie, dupa ce a dobandit tilul de avocat stagiar, sau chiar daca dobandeste titlul de avocat definitiv, avand vechime in alte profesii juridice, se poate ca, de la 1 octombrie, sa se inscrie la masteratele profesionale sau la masteratele academice organizate la facultatile agreate de catre UNBR, tinand cont de faptul ca, cursurile de masterat sunt echivalate cu anul I de formare profesionala initiala pentru avocatii stagiari, lucru pe care il incurajam si, in legatura cu care avem si o obligatie legala si una morala de a face astfel incat formarea profsionala initiala a avocatilor sa se realizeze, mai degraba, in mediul academic, si dupa o curricula agreata de o comunitate profesionala specializata in pregatirea profesionala, cum sunt cele 6 facultati de drept care organizeaza cursuri doctorale, singurele agreate de catre UNBR pentru organizarea masteratelor.

Cred ca examenul organizat la nivel national va fi un lucru pozitiv pentru profesia de avocat, avand in vedere ca sunt foarte frecvente situatiile in care candidatii se plang de tratament discriminatoriu, de faptul ca examenele sunt de grade dificultate diferit, in functie de comisia de examinare, de faptul ca, in realitate, politica profesionala dezvoltata de catre un barou nu tine cont de perspectiva nationala pe care ti-o confera titlul de avocat si am ajuns la situatii in care cresterea numerica a avocatilor se face diferentiat pe barouri. Sunt barouri care au un numar de avocati, la ora actuala, extrem de mic. Calarasi, Caras-Severin, Covasna, Harghita. Aici barourile au dus o politica profesionala inchisa, examenele organizate au fost extrem de dure, intrarea in barou a fost extrem de restransa, si incurajarea tinerei generatii sa dobandeasca titlul de avocat stagiar, dupa aceea e avocat definitiv. – a fost foarte restransa. In conditiile in care aceasta ordonanta organizeaza examenul ca fiind singura conditie de primire in profesie, in conditiile in care s-a eliminat primirea in profesie a judecatorului, procurorului, notarului care are mai mult de 10 ani in profesie, fara examen examen, si toata lumea da examen, nu este nicio rusine ca primirea in profesie sa se faca pe baza de competenta - In beneficiul cui? Al celui care este beneficiar al prestatiei avocatiale si care, atata vreme cat are parte de o prestatie avocatiala competenta si responsabila, nu poate fi decat multumit de faptul ca traieste intr-o lume civilizata in care securitatea juridica si judiciara intr-un avocat este inaintata de corpul profesional.

"Femeile avocat au nevoie de o protectie institutionala speciala pentru exercitarea profesiei"

A.D.: Stiu ca va pregatiti pentru Congresul de saptamana viitoare. Care sunt punctele esentiale de pe ordinea de zi?

G.F.: Congresul isi propune, in primul rand, sa continue ceea ce am numit reforma mentalitatilor in profesia de avocat. Din acest punct de vedere, avocatul este chemat sa aprobe sau sa dezaprobe politicile profesionale urmate Consiliul UNBR, in intervalul dintre cele doua Congrese anuale. Este foarte important votul dat de Congres. Congresul va stabili daca selectia profesionala data de examenul unitar este o chestiune agreata de cei 26.000 de avocati din Romania, ai caror reprezentanti sunt in Congres sau nu. Congresul va stabili daca, in realitate, politicile profesionale pe plan local sunt apanajul exclusiv al decanilor de barou sau, in realitate sunt politici profesionale in care toata profesia trebuia sa isi spuna cuvantul, urmand sa fie corectate, acolo unde sunt clauze abuzive sau nu. Congresul va stabili daca, in realitate, politicile profesionale privind sistemul de pensii al avocatilor care a marcat in anul 2008 cresterea spectaculoasa a pensiilor in sistem, astfel incat pensia maxima intr-un sistem de pensii in care statul nu are niciun fel de contributie, este de 5000 de lei, in comparatie cu pensiile din sistemul public la profesiile de inginer, de medic, de profesor. Si, de asemenea, Congresul va mai trebui sa traseze directii de politica viitoare din care importante sunt: soarta si modalitatea de dezvoltare a pregatirii profesionale a avocatilor, posibilitatea ca avocatii sa-si extinda aria de competenta profesionala in conditii de criza, prin modificari legislative corespunzatore, modalitatea in care ne aparam aria de legal profesionala reglementata, in conditiile in care tot mai multe profesii, nou-nascute intra in domeniul de lucru al avocatilor: profesia de consultant fiscal, unde consultatia data de avocat devine pe zi ce trece apanajul altel profesii, profesia de mediator care este agreata, intretinuta, dezvoltata de toata media si de toate autoritatile in defavoarea profesiei de avocat - desi toata lumea, omite faptul ca, in realitate avocatul, participant la mediere chiar daca nu este mediator realizeaza o prestatie profesionala suplimentara - , profesia de lichidator judiciar, notar, executor judecatoresc, care, surprinator, au posibilitatea sa dea explicatii juridice cand, in realitate, ar trebui sa fie profesii care sa exercite independent, fara posibilitatea de a consulta vreunul din actorii participanti, fie la intocmirea unui act notarial, bilateral, fie la o procedura de echitare, fie la alte proceduri care, in realitate, presupun echidistanta, independenta si impartialitate. Sunt directii de dezvoltare care vizeaza inclusiv raporturile dintre generatiile de avocati. Si, in sfarsit, o directie speciala de dezvoltare pentru protectia avocatilor femei, care reprezinta majoritatea avocatilor din barouri, care au un statut socio-profesional identic astazi, dar care, in realitate, au nevoie de o protectie instututionala speciala pentru exercitarea profesiei intr-un mediu in care, din ce in ce mai mult, reperele etice de respect ale profesionistului avocat au inceput sa fie ignorate, iar aceste colege ale noastre suporta lucruri care nu sunt compatibile cu demnitatea profesiei. Cam acestea sunt directiile la care se adauga, fireste, directiile de dezvoltare profesionala internationala.