Av. Doru Bostina: O buna pledoarie se compune din cunoasterea legislatiei si a instantei

Doru Bostina este avocat specializat in dreptul comercial, expert in cadrul mai multor proiecte de investitii majore din Romania, in domenii precum: energie, petrol si gaze; insfrastructura, telecomunicatii.

Doru Bostina este membru al Baroului Bucuresti din anul 1992 si este Managing Partner al casei de avocatura Bostina si Asociatii, unul dintre liderii pe piata de consultanta juridica din Romania, cu o cifra de afaceri, in 2008, de 16,67 milioane euro si peste 130 de avocati si colaboratori. Cu birouri in Bucuresti, Viena, Fribourg si Nicosia, precum si in alte 13 mari orase din Romania, casa de avocatura Bostina si Asociatii a stabilit in 2007 un parteneriat si cu Estudio Juridico Intercontinental SL din Madrid si Ascott Associes din Paris.



Ioana Vlad: De ce ar trebui sa dispuna un avocat pentru a deveni un bun pledant?

Doru Bostina: Un avocat, ca sa devina un bun pledant, ar trebui sa dispuna, inainte de toate, de o buna cunoastere a instantelor la care trebuie sa faca pledoaria. Si in ce sens spun lucrul acesta? Judecatorii care judeca cazurile sunt oameni, nu computere. Ca atare, in afara faptului ca isi cunosc bine meseria si fac o apreciere bazata pe lege, in mod cert vor strecura in aprecierea lor si elemente de subiectivitate.

Ca atare, o buna pledoarie ar trebui sa se compuna din doua elemente: 1. cunoasterea foarte buna a legislatiei, astfel incat sa ai asigurat un fond al pledoariei, si 2. cunoasterea foarte buna a instantei la care urmeaza sa faci pledoaria, pentru ca exista judecatori la ora actuala in sistemul judiciar care iti permit sa pledezi si exista judecatori care, din varii motive, fie ca sunt incarcati de dosare, fie ca se apropie vacanta judecatoreasca si asa mai departe, iti cer, de cele mai multe ori, sa depui concluzii scrise la dosar si sa astepti solutii.

I.V.: In ce masura conteaza, totusi, stapanirea unei tehnici de oratorie si a tehnicilor de comunicare non-verbala in cadrul unei pledoarii?

D.B.: Conteaza foarte mult si sa speram ca va conta si mai mult in viitor pentru ca, daca ati merge sa vedeti o sala de judecata, la cele mai multe instante salile sunt mici, intunecoase, extrem de aglomerate, galagioase. Faptul ca incerci sa ii comunici judecatorului, in afara de argumentele legale, si o anumita stare iti reuseste cateodata sau, de cele mai multe ori, nu iti reuseste. Ca sa iti reuseasca, avand in vedere faptul ca, dupa cum am spus mai devreme, judecatorul este si el om, trebuie sa ai in vedere sa stapanesti anumite elemente de tehnica a oratoriei, de comunicare nonverbala. Repet ideea ca e foarte important sa cunosti instanta la care vei pleda.

I.V.: In sistemul de drept romanesc, nu exista o curte cu jurati precum in sistemul anglo-saxon. Totusi, este importanta, in cadrul unu proces, aceasta parte in care avocatul expune argumentatia sau nu?

D.B.: Sigur ca este important si o sa va dau un exemplu ca sa intelegeti mai bine argumentatia. Am avut doua cazuri la doua instante diferite. Unii dintre judecatori aveau o anumita practica, ceilalti judecatori aveau o alta practica. Pledoaria pentru unul din cazuri, acolo unde stiam ca judecatorii au dat de cele mai multe ori sentinte in sensul celor pe care le sustineam noi, a fost mult mai simpla. Pledoaria pe care am pregatit-o pentru cealalta instanta, acolo unde stiam ca judecatorii sunt de principiu impotriva ideii, si nu fac un caz din a ascunde ca este vorba de probleme legate de proprietate: chiriasi si proprietari. Aveam de-a face cu o instanta care, de cele mai multe ori, a dat dreptate proprietarilor in actiunile lor in revendicare si aveam de-a face cu o instanta care, de cele mai multe ori, a tinut partea chiriasilor. Pentru cealalta instanta a fost extraordinar de important sa pregatim o pledoarie cat mai buna pentru ca incercam sa ii convingem, in ciuda opiniei pe care si-o formasera de-a lungul timpului, de justetea si temeinicia argumentelor noastre.

Deci, raspunsul la intrebare: da, e adevarat ca nu avem de-a face cu Curti cu Juri in Romania ca in sistemul anglo-saxon, unde decizia este mult mai simplu si mai usor de influentat, bazata pe o cunoastere buna a legii, dar si pe elemente subiective, dar si la noi, daca studiezi foarte bine practica instantei respective, daca iti faci o idee despre oamenii care te judeca, poti incerca, in afara de argumentele legale, si anumite tehnici de persuasiune, in asa fel incat argumentele tale sa fie cat mai bine intelese, cat mai bine receptate.

I.V: Acum o sa vorbim putin despre studentii la Drept si despre licentiatii facultatilor de Drept. Dupa cum stim, Bostina Lawyers a acordat burse studentilor la Drept, in anul universitar 2008-2009 si, din cate am inteles, si in anii anteriori. De asta o sa conteze foarte mult parere dumneavoastra legata de ceea ce ofera facultatile de Drept studentilor astfel incat sa devina, mai departe, buni avocati. Intrebarea mea este: daca reusesc sa ofere o pregatire necesara, atat teoretica cat si practica pentru ca licentiatii sa imbratiseze, ulterior, aceasta profesie?

D.B.: Raspunsul simplu este nu. In acest moment, facultatile noastre se bazeaza foarte multe pe a da studentilor niste notiuni de teorie a dreptului si de a-i pregati pe vechiul sistem care inca se mentine, a invatatului mecanic si a reproducerii unor manuale sau a unor cursuri. Nu exista, din cate stim noi, in acest moment, niciun fel de aplicare a ceea ce se intampla in viata practica in invatarea studentilor pentru a deveni niste buni avocati. Nu am niste solutii la astfel de probleme, noi incercam sa le rezolvam din mers. Avem, an de an, acest program de burse. Il acordam in ideea de a fi in contact cu lumea universitara si de a vedea care sunt cei mai buni dintre studenti pentru o eventuala, nu obligatorie, recrutare, dar nu ne asteptam, ca sa fiu sincer, si o spun cu parere de rau, ca atunci cand acesti studenti termina facultatea sa aiba un bagaj de cunostinte teoretice impresionante, iar cunostinte practice, nici atat.

Ce ar fi de facut e greu de spus. Noi suntem inclinati mai mult spre latura practica, pe principiul anglo-saxon, cand ai o problema incerci sa o rezolvi, nu incerci sa ii cauti cauzele, nu incerci sa ii vezi mecanismele, incercam sa o rezolvam. Problema noastra in acest caz este faptul ca absolventii respectivi nu au nici suficiente cunostinte si cu atat mai putin cunostinte practice. Nu vrem sa schimbam programa facultatii, pentru ca suntem prea mici sa facem lucrul acesta, nu vrem nici sa introducem cursuri noi la facultate, luam in buna traditie romaneasca lucrurile asa cum sunt si incercam sa le rezolvam de la punctul angajarii, mai departe.

I.V.: Inca o intrebare legata de activitatea facultatilor de drept. Considerati ca institutiile de invatamant sunt conectate la dinamica profesiei si economiei romanesti, la noile domenii ale dreptului care sunt abordate de mediul avocaturii precum piata de capital, domeniul financiar-bancar, fuziuni si achizitii ?

D.B.: Nu, ca sa fiu sincer nu, desi este ciudat pentru ca marea majoritate a profesorilor din facultatile de drept sunt si practicieni, fie in instante, fie ca si consultanti, deci legatura cu mediul de afaceri ar putea exista prin acesti profesori care, zi de zi, cunosc cerintele pietii. Pe de alta parte, nu cunosc modalitatea in care se alcatuieste programa scolara in universitati. Ea nu pare a fi, dupa parerea mea, alcatuita de niste oameni care au contact cu schimbarile vremii si, mai mult, vad ca din ce in ce mai mult facultatile de drept se transforma in niste fabrici de diplome si mai putin in niste fabrici de profesionisti.

I.V.: Si, totusi, ar trebui operate niste modificari. Cum le-ati vedea dumneavoastra? Cum ar putea studentii ca, dupa patru ani, sa se poata integra in campul muncii?

D.B: Pe principiul "nimeni nu e profet in tara lui", m-as feri sa fac aprecieri cu privire la ce modificari as vedea in sistemul de invatamant. As spune ca pentru noi ar fi suficient daca studentii ar invata, asa cum sunt ele, cat mai bine la materiile respective, ca macar sa aiba un suport de cunostinte teoretice pe care, dupa aceea, sa poti cladi ceea ce vrei sa faci sau ceea ce vrei sa obtii de la ei.