M-am blocat. Stiam ca intalnirea este miercuri. Azi era luni. Si totusi era in 15. Mi-am cerut scuze si am reprogramat intalnirea. Mai tarziu am incercat sa inteleg ce se intamplase. Simplu. Cand am stabilit intalnirea, din greseala, ma uitasem pe calendarul lunii urmatoare. 15 era intr-o miercuri. Jenant. Greseala era a mea.
Am ajuns in aceasta situatie pentru ca:
- eu retinusem ziua de miercuri si mai tarziu cand am trecut intalnirea in agenda am pus-o in ziua de miercuri>
- el retinuse data de 15 si a memorat-o ca atare.
Desi ne gandeam la acelasi lucru, in mintea fiecaruia erau totusi diferente. In schimbul de mesaje dintre noi exista si ziua de miercuri si data de 15, dar nici unul dintre noi nu a reusit sa le vada pe amandoua concomitent. Fiecare dintre noi a vazut doar o parte a informatiei. Si, bazandu-ne pe ceea ce am retinut, ne-am construit un mod de gandire si de actiune. Modul de gandire era reprezentat de asteptarea pe care o aveam - a lui era ca eu sa vin la intalnire luni, 15 - iar actiunea era ca s-a dus luni la locul intalnirii. Ale mele erau la fel, centrate pe miercuri.
In momentul in care asteptarile ne sunt inselate si actiunile noastre sunt degeaba, sentimentele pe care le experimentam nu sunt tocmai placute. Puteam sa evitam aceasta situatie? Bineinteles! Cu o conditie: sa stim sa "ascultam". Am pus intre ghilimele pentru ca aceasta "ascultare" se refera la orice tip de mesaj care vine de la un interlocutor: vorbit, scris, vizual.
Realitatea ne demonstreaza ca nu stim. Unul din cele mai grele exercitii pe care le experimenteaza cursantii la cursurile mele este de a asculta. In grupe de cate doi, timp de 7 minute, unul vorbeste incontinuu si celalalt asculta incercand sa ii induca vorbitorului senzatia ca este prezent, fara insa sa deschida gura. La discutiile de dupa exercitiu, toti cei care asculta povestesc experienta traumatizanta pe care au trait-o. Cat de greu le-a fost!
De ce? Pentru ca atunci cand auzim pe cineva vorbind, instantaneu in mintea noastra se formeaza imagini si pareri pe care - nu-i asa? - tinem neaparat sa le impartasim celuilalt. Nu avem rabdarea de a-l asculta pana la capat. Si stim sigur lucrul acesta din cauza senzatiei pe care o avem atunci cand spunem ceva celor din jur si vedem cum ei nu ne lasa sa terminam si ne intrerup. Ei bine, si noi le facem lor acelasi lucru!
Ideile, parerile sau imaginile diferite de ale celuilalt pe care le avem in mintea noastra ne preocupa atat de mult, incat nu mai avem fie disponibilitatea, fie dorinta, fie energia de a incerca sa vedem ce gandeste sau vrea celalalt. Si uneori, fara sa vrem, nu mai avem capacitatea de a intelege ca nu vorbim cu celalalt de acelasi lucru. Desi impresia noastra este ca ne intelegem, evenimentele viitoare ne vor arata ca nu este asa. Expresia "una vorbim, alta ne intelegem!" nu are neaparat o conotatie intentionala, asa cum este ea de obicei folosita.
Aceasta nu este o soarta potrivnica sau o fatalitate implacabila. Semnalele erau acolo din primul moment. Nu reusim sa le descifram pentru ca nu suntem suficient de atenti. Comunicam cu celalalt, insa in realitate fiecare este preocupat de monologul propriu. Momentul in care nu mai "ascultam" este cel in care ia nastere dialogul surzilor. Sansa de a degenera in conflict este maxima.
_________
Radu Ionescu este consultant negociator si trainer in materie de negociere de afaceri. Radu a urmat in ultimii ani mai multe traininguri in negociere, organizate de Urban Institute - Washington, WIFI - Economic University Viena si Negotiate Ltd. (Edinburgh Business School, Scotia), iar din 2003 este membru al "European Practitioners in Negotiation Group".
Radu Ionescu va sustine Trainingul de negociere si mediere pentru consultantii in afaceri, care va avea loc in data de 5 - 6 august 2009 si care este organizat de Portalul Avocatnet.ro, impreuna cu Resources Development & Ideas.
Comentarii articol (4)