De la Aristotel incoace, s-au emis nenumarate teorii despre adevar, pragmatice, metafizice, deflationiste, nu suntem noi in masura sa le discutam acum, dar eu respect adevarul atat de mult incat prefer sa nu il rostesc de cele mai multe ori.
Prefer sa ma abtin:)
Mai bine un adevar nespus decat o minciuna rostita.
Interesant subiect :)
E adevarat ca uneori minciuna devine necesara.Depinde de scopul pentru care esti nevoit sa o faci.Depinde de asemenea si de abilitatea celui caruia ii servesti minciuna. E atat de mare arta sa stii sa minti ..credibil.
Eu am descoperit ca nu pot fi mintita.Poate vi se pare ca ma supraestimez, dar nu e asa.Minciunile acelea , sa le spun uzuale...nu tin deloc. Daca de exemplu cunosti indeajuns persoana, autoare a minciunii, daca mai esti si un psiholog bunicel, daca poti face unele conexiuni intre fapte, interese potentiale..etc, te poti prinde usor.
Unii mint cu mult ,,sange rece".Si sunt chiar siguri de reusita.Te prinzi insa daca ii privesti, in momentul in care in care ti se releva minciunica.Ei nu te pot privi in ochi...unii , mai cu constiinta, daca ii intrebi,,sigur asa a fost"? incep sa ezite...o mai dreg..mustacesc...
e bine sa fii circumspect.Oricand.Lumea e plina de mincinosi..cu cat interesele unei societati cum e cea in care traim, devin mai mari...oamenii sunt nevoiti sa lucreze mana in mana chiar si cu minciuna.
Dintre toate tipurile de minciuni, cea pe care o detest eu personal, si mai ales, nu o inteleg, este mitomania.Un fel de a minti gratuit, doar pentru ca ai ceva..zice-se patologic.Ca ai tot felul de scenarii in cap, si inventezi sau modifici realitatea...am intalnit cateva asemenea specimene...e absolut dureros sa vezi asa ceva.Oameni pe care , desi stai in fata lor, refuzi sa ii asculti, doar pentru ca nu stii daca macar 3 cuvinte exprima adevarul.
Canva, mama mea ma sfatuiasa nu mint decat daca ma voi afla in fata unor situatii in care voi fi nevoita sa ma apar, pentru a nu mi se intampla ceva rau.I-am urmat sfatul si drept urmare , stiu ca nu ma pot cataloga drept o mincionoasa, dimpotriva, sunt o aparatoare a adevarului, detest minciuna asa cum detest cele mai oripilante lucruri ale umanitatii. Si nu iert minciuna , decat daca, asa cum inteleg si eu sa fac, e pentru a te apara. :)
Am sa ma rezum la a face o singura afirmatie de care sunt sigur ca nu este minciuna:
Mama mincinosilor,ca de altfel, si cea a tampitilor,raman mereu insarcinate