Criza financiara, la feminin

Situatia de acum nu are nimic in comun cu emanciparea femeilor sau feminismul, ci doar cu realitatea de zi cu zi.

Sa judecam la rece: criza financiara este un fenomen extrem de complex, iar lumea intreaga pare sa fie cuprinsa de tentaculele sale. Si femeilor si barbatilor, problemele si nivelul stresului de zi cu zi li s-au amplificat cu mult. Niciunul din ei nu mai poate gandi degajat si in termeni simpli, cand grija zilei de maine le apasa pe umeri cu o forta atat de mare, incat Newton nu ar fi trebuit niciodata sa se aseze sub un mar.

Si chiar daca se spune ca unii sunt de pe Marte si altii de pe Venus, si unii si altii s-au vazut nevoiti sa accepte schimbarile survenite in ultimul an, sa se adapteze unor noi situatii neplacute.

Insa, potrivit Parlamentului European, barbatii fac fata crizei mai bine, deoarece au salarii mai mari decat femeile.

Aceasta discriminarea nu era tocmai o necunoscuta, dar, in momentul de fata, inegalitatea dintre drepturile salariale ale femeilor si cele ale barbatilor devine mult mai dificil de acceptat, mai ales cand multi dintre angajatori au recurs la inghetarea salariilor sau la scaderea lor cu un anumit procent.

„In cadrul economiei UE, femeile castiga in medie cu 17,4% mai putin decat barbatii”, conform unui comunicat de presa al Comisiei Europene, din luna martie.

In Romania, un raport al Institutului National de Statistica indica faptul ca exista o diferenta de peste 10 procente intre salariile persoanelor de masculin si a celor de sex feminin.

Situatia devine drastica si in cazul concedierilor, multi dintre angajatori preferand sa concedieze sau sa trimita in somaj femeile, si nu barbatii. O explicatie pentru acest gest ar fi data prin prisma interdictiei de a concedia femeile insarcinate. Astfel, pentru a evita eventualele cheltuieli legate de concediile de maternitate, angajatorii prefera sa pastreze in echipa lor doar persoane de sex masculin.

In ce ne priveste, gradul de ocupare al locurilor de munca este mai mare pentru barbati, fiind de peste 65%, in timp ce gradul de ocupare al locurilor de munca pentru femei este de doar 53%, condorm Institutului National de Statistica. Totodata, conform informatiilor oferite de Agentia Nationala a Ocuparii Fortelor de Munca, din numarul total al somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca, peste 270.000 sunt femei, rata somajului in randul lor fiind de 6,5%.

Parlamentul European enumara printre efectele indirecte ale crizei economice si violenta in familie, la care femeile sunt cele mai vulnerabile. Femeile si copiii sufera si cand barbatii isi pierd locul de munca, iar in tarile sarace, fetele au incetat sa mai mearga la scoala, si se prevede ca 64% din ele nu-si vor relua niciodata studiile.

„Femeile incearca sa isi protejeze copiii de nesiguranta financiara, dar de cele mai multe ori nu se pot proteja nici pe ele insele”, se arata intr-un comunicat al PE publicat in aceasta saptamana.

„Violenta domestica impotriva femeilor depinde mult de pierderea locului de munca“, a declarat Osnat Lubrani, directoarea biroului Fondului de Dezvoltare al ONU pentru Femei, din Bruxelles.

Un studiu al Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, arata ca, in Romania, in primul semestru al acestui an, au fost inregistrate peste 6300 de victime ale violentei domestice, peste 40 de persoane pierzandu-si viata.

Cu siguranta numarul femeilor care nu mai au un loc de munca si se afla intr-o situatie de acest fel este mai mare decat cel prezentat in statistici, dar si numai daca ne raportam la ceea ce este asezat pe hartie, exista, atat semne de exclamatie, cat si semne de intrebare.