Dobînzile - între ciocanul liberalizarii si nicovala inflatiei

... spune despre bancile comerciale. Diferenta dintre dobînzile la credite si cele acordate la depozite în sistemul bancar românesc ramîne cea mai mare din Europa.

Interventiile BNR prin scaderea dobînzii de referinta se dovedesc absolut insuficiente pentru a determina bancile sa diminueze ecartul enorm între dobînzile active si pasive. Acestea se multumesc sa corecteze nivelul dobînzilor dupa ce BNR scade dobînda de interventie, dar mult mai tîrziu si mai timid. Faptul ar putea dezvalui o lipsa a concurentei, sau mai degraba o concurenta de fatada între marile banci care dau tonul pe piata româneasca. Clientii bancilor platesc din greu pentru orice fel de împrumuturi, dar creditul neguvernamental continua sa creasca. În vreme ce rata anuala a inflatiei a scazut sub 10% în 2004, calcularea si afisarea dobînzii anuale efective arata ca exista societati bancare ce solicita peste 40% pentru un credit, adica de peste 4 ori mai mult decît cresterea anuala a preturilor din economie. În schimb, dobînzile acordate la depozite în lei abia daca ajung la 15-16% pe an. Cîstigurile bancilor sînt pe masura acestei situatii anormale, adica foarte consistente.

Sedinta grea la Banca Nationala

Reunirea CA al BNR s-a prelungit doua zile. Era de asteptat o sedinta mai dificila în conditiile în care s-au produs modificari radicale în economia reala date de schimbarea din temelii a politicii fiscale.

În sedinta sa din 14-15 ianuarie 2005, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a României a decis reducerea dobînzii de interventie cu înca 0,5 puncte procentuale. Ca efect al temperarii ritmului de crestere a preturilor de consum din ultimele doua luni, rata anuala a inflatiei a coborît în decembrie la nivelul de 9,3%, acesta încadrîndu-se într-o marja de variatie acceptabila fata de obiectivul asumat pentru anul 2004. Pornind de la acest rezultat, proiectia pe termen scurt a ratei inflatiei a fost reconfigurata, ea înglobînd si efectele modificarii unor ipoteze privind ajustarea preturilor administrate, evolutia cursului de schimb al leului si cresterea veniturilor disponibile ca urmare a modificarii cotelor de impozitare. Accelerarea din ultimele luni a dezinflatiei a permis Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a României sa decida reducerea ratei dobînzii de interventie cu 0,5 puncte procentuale, pâna la nivelul de 16,5% Astfel, în ultimele 12 luni, rata dobînzii de interventie s-a redus cu 4,75 puncte procentuale, fata de o scadere cu 4,80 puncte procentuale a ratei inflatiei, se arata în comunicatul BNR.

Economisirea nu este stimulata

Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor populatiei, dar si a profitului firmelor va conduce la un surplus de bani pe piata care, cel mai probabil va lua drumul consumului. Daca acesti bani în plus nu-si vor gasi corepondent în marfurile si serviciile autohtone, este previzibil ca cererea sa fie satisfacuta de importuri în crestere, favorizate de întarirea leului în raport cu euro si dolarul. Experienta arata ca sistemul bancilor comerciale nu a reactionat semnificativ la semnalele BNR de reducere a dobînzilor la credite. „O scadere de dobînzi se va vedea, dar mai degraba la depozite, ceea ce nu va stimula economisirea“, opineaza Daniel Daianu.

Guvernul trebuie sa colaboreze cu BNR

Banca Nationala se afla între ciocanul urmatorului pas de liberalizare a contului de capital si nicovala inflatiei. Angajamentul României fata de Uniunea Europeana de a permite accesul strainilor la depozitele în lei începînd cu luna aprilie, angajament pe care BNR tine mortis sa-l îndeplineasca, impune o scadere de dobînzi care sa descurajeze speculatiile. Pe de alta parte, introducerea cotei unice, recalcularea pensiilor sînt procese care vor lasa mai multi bani firmelor si populatiei, cu posibile efecte neplacute asupra intensitatii dezinflatiei. „Miscarea BNR se înscrie în scaderea pronuntata a dobînzii de interventie din ultimele doua luni, în perspectiva pasului de liberalizare a contului de capital din aprilie. Aceasta impune o cadenta rapida de scadere a dobînzii de interventie, care va ajunge în aprilie, cred, la un nivel de 14,5-15%, si acesta foarte remunerativ pentru plasamente. Chiar daca nu o spune, BNR are o dilema. Ea trebuie sa concilieze aceasta cadenta de scadere a dobînzii cu o lichiditate mai mare, care ar putea sa conduca la o stimulare nedorita a creditarii, la o încetinire a dezinflatiei“, afirma Daniel Daianu, profesor de economie. În opinia sa, pentru a nu se risca o încetinire a dezinflatiei este necesar ca deficitul bugetar din 2005 sa fie mai mic.

Scaderi de dobînzi într-o luna

Decizia BNR de a diminua din nou dobînda de interventie va determina o reasezare a dobînzilor în sistemul bancar. „Este un semnal mai complex si banuiesc ca în urmatoarea perioada, adica în doua-trei saptamîni sau o luna vom asista la o scadere de dobînzi în întreg sistemul bancar, atît la credite, cît si la depozite“, sustine Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Române a Bancilor. Oficialul bancar nu a putut însa sa estimeze amploarea acestei scaderi. Cea mai recenta modificare de dobînzi a fost operata de Banca Raiffeisen, cu o diminuare de doua puncte procentuale la credite si 0,5 puncte procentuale la depozite.