Cum ne afecteaza stresul profesional sanatatea

Ceea ce nu se stie e ca, potrivit Organizatiei Internationale a Muncii, stresul ocupational provoaca o pierdere echivalenta cu 10% din Produsul Intern Brut al unei tari. Totusi, stresul nu e mereu nociv. In functie de actiunea asupra organismului, stresul se clasifica in 2 categorii: eustres si distres.

Eustresul este produs de factorii de stres care au actiune benefica asupra organismului si nu genereaza reactii nocive. Este stresul folositor, de nivel moderat, care faciliteaza performanta si contribuie la accentuarea achizitiilor.

La polul opus, distresul este produs de factorii de stres care actioneaza in sens negativ, supunand organismul la suprasolicitare si generand efecte negative asupra acestuia. Este stresul intens si prelungit care, depasind nivelul de adaptare, duce la scaderea performantei. Se poate concretiza in diminuarea normalitatii functiilor sau chiar in aparitia bolilor. De mentionat ca, atunci cand este vorba de stres, in mod obisnuit oamenii se refera la notiunea de distres.

Dar ce anume determina aparitia stresului profesional? Printre motivele principale s-ar putea numara nesiguranta locului de munca, sarcini ce depasesc fisa postului sau un program de lucru prelungit.

Starile pe care le resimtim atunci cand suntem supusi la stres sunt nenumarate;dureri de cap ,tulburari ale somnului, nervozitate sau apatie , ameteli, scaderea poftei de mancare, depresie sau anxietate, epuizare emotionala, pasivitate, scaderea motivatiei, crampe abdominale, diaree,palpitatii, dureri precordiale( in zona inimii), tulburari de ritm cardiacetc.

In opinia Ioanei Cogeasca, medic specialist in medicina de familie, bolile care pot fi provocate de stres sunt extrem de numeroase,acesta putand afecta organismul practic la orice nivel. Desi discutiile privind aceste tulburari se pot intinde pe parcursul a catorva ore, pot fi mentionate urmatoarele:

-cefalee(dureri de cap), mergand pana la aparitia migrenelor;

-tulburari de echilibru;

-tulburari psihice(sindromul oboselii cronice, anorexie sau bulimie ,depresii,tulburare anxioasa, tulburare obsesiv -compulsiva, tulburari de somn, nevroze, tentative de suicid, etc);

-afectarea imunitatii organismului, ducand la scaderea capacitatii de aparare si cresterea susceptibilitatii la infectii;

-afectarea apetitului alimentar(crestere –alimentare nocturna-sau scadere), boala de reflux gastro-esofagian,gastrite, ulcer gastroduodenal, colita, sindrom de intestin iritabil,etc.

-cresteri ale valorilor colesterolului si trigliceridelor(determinate atat direct de stres, cat si de alimentatia dezechilibrata in principii nutritive –frecvent de tip fast food);

-alergii,astm bronsic,boli cardiovasculare(boala cardiaca ischemica ,infarct miocardic acut,etc),hipertensiune arteriala,diabet zaharat,boli autoimune(poliartrita reumatoida,lupus sistemic);

-afectarea sistemului reproducator(scaderea libidoului,scaderea nivelului hormonilor sexuali,infertilitate la ambele sexe),hipertiroidism,alte afectari glandulare;

Preventia bolilor provocate de stres se realizeaza prin respectarea atat de catre angajator,cat si de catre angajat, a timpului de lucru stabilit prin lege,in conformitate cu fisa postului,prin efectuarea examenelor de medicina muncii(in vederea depistarii cat mai precoce a eventualelor probleme de sanatate,prin stimularea angajatului de se prezenta macar o data pe an la medicul de familie ptr. a fi evaluat atat clinic ,cat si prin analize de laborator.

"In general,preventia costa mai putin decat tratarea efectelor stresului,de aceea respectarea celor mentionate anterior ar trebui sa reprezinte preocupari serioase pentru toti cei implicati in procesul muncii", apreciaza Ioana Cogeasca.

In ceea ce priveste strict angajatul si ceea ce poate face acesta pentru. a evita ,atat cat ii sta in putere,efectele stresului,Ioana Cogeasca considera ca, pe langa recomandarea ferma de a se prezenta macar o data pe an la medicul de familie, acesta poate apela la ajutorul unui psiholog impreuna cu care sa identifice factorii de stres,sa stabileasca masurile optime de diminuare a actiunii acestora ,sa isi insuseasca tehnici de management al stresului la locul de munca,etc. Pe langa aceste masuri,la recomandarea medicului,poate beneficia de aport de suplimente cu vitamine si minerale,tratamentul tulburarilor de somn si al celor comportamentale; poate,de asemenea,scadea efectele stresului prin activitate fizica,activitati sociale relaxante,etc.

Regimul alimentar

Regimul alimentar recomandat persoanelor supuse stresului la locul de munca nu difera foarte mult de regimul alimentar al adultului activ.In principal,este de dorit sa aiba o dieta echilibrata,(evitand alimentatia de tip fast food),bogata in legume si fructe proaspete,carne slaba(peste,pui fara piele,vita,manzat),paine neagra sau intermediara,cereale integrale,lactate cu un continut mai scazut de grasimi(lapte partial degresat,iaurt slab,branzeturi proaspete),evitarea preparatelor foarte elaborate,cu continut crescut de grasimi si zaharuri.De asemenea,este important sa se asigure un aport lichidian de cca 2 litri zilnic,acesta fiind asigurat de apa,ceaiuri de plante sau fructe,sucuri natural,acesta contribuind la buna functionare a creierului.

Este de dorit ca,in ceea ce priveste consumul zilnic de cafea,acesta sa nu depaseasca 3 cesti pe zi,(de preferat cafea naturala), iar fumatul sa fie abandonat.

Se poate apela,in afara respectarii unei alimentatii echilibrate,la suplimente cu vitamine si minerale(vitamine C,complex vitaminic B,calciu,magneziu,selenium,zinc,etc),dar numai la recomandarea medicului.Desi tendinta multora este de a-si administra cu de la sine putere aceste suplimente,folosite in mod incorect,acestea pot determina efecte adverse de nedorit.