Stilul de viata si sindromul metabolic. Cum se influenteaza?

Articol scris de dr. Nicoleta Brezan, Medic Primar Medicina Interna

Care sunt efectele rezistentei la insulina?

Din cauza rezistentei la insulina, glucoza nu mai poate fi metabolizata, ceea ce determina acumularea ei in muschi, ficat, grasime si declansarea bolilor cardiovasculare, a ficatului steatozic si a dibetului zaharat.

Cauzele aparitiei sindromului metabolic

Tinerii cu varsta cuprinsa intre 20 si 40 sunt cei mai afectati de problema sindromului metabolic, iar incidenta bolii este chiar in crestere la aceasta grupa de varsta. De cele mai multe ori, sindromul metabolic se produce din cauza:

• sedentarismului
• alimentatiei bogate in grasimi saturate, care include Fast Food si produse semipreparate

Cauze neelucidate inca: apneea in somn (in randul barbatilor), sindromul ovarelor polichistice (in randul femeilor), statusul proinflamator al organismului cu cresterea proteinei C reactive in sange, statusul protrombotic cu cresterea fibrinogenului in sange, alaturi de un stil de viata nesanatos.

Diagnosticarea cu usurinta a sindromului metabolic se poate face tinand cont de criteriile ( revizuite in anul 2009) stabilite de societatile stiintifice internationale.

Cum va dati seama daca suferiti de sindrom metabolic?

Sindromul metabolic poate fi depistat daca observati ca va incadrati la cel putin trei criterii din urmatoarele:

1. Va creste glicemia pe nemancate la valori de peste 100mg/dl (sau administrarea unui tratament pentru diabet zaharat diagnosticat anterior)

2. Va creste tensiunea arteriala sistolica la valori de peste130mmHg si a celei diastolice la valori ce depasesc 85mmHg (sau administrarea unui tratament pentru hipertensiune arteriala)

3. Va creste nivelul trigliceridelor la valori de peste 150mg/dl (sau administrarea unui tratament pentru trigiceride crescute)

4. Nivelul colesterolului HDL (grasimea buna) scade sub valoarea de 40 mg/dl la barbat si sub valoarea de 50 mg/dl la femei (sau administrarea unui tratament pentru HDL scazut)

5. Obezitatea abdominala. Prezenta acestei probleme se depisteaza prin masurarea circumferintei abdominale. In randul femeilor europene, se considera ca au obezitate abdominala daca depasesc 80 cm in circumferinta. In ceea ce ii priveste pe barbati, obezitatea abdominala este confirmata de o circumferinta mai mare de 94 cm.

Sunt necesare trei criterii pentru stabilirea acestui sindrom, care dubleaza riscul de boli cardiovasculare si care creste de 4-5 ori riscul de aparitie a diabetului zaharat.

Pe langa criteriile de mai sus, care ajuta la stabilirea sindromului metabolic, mai exista cateva criterii “aditionale” care sunt la fel de importante prin complicatiile pe care le pot produce:

1. Cresterea “grasimii rele” din sange, a LDL - colesterolului;
Mentinerea crescuta a LDL-ului duce, in timp (ani), la depunerea particulelor de “colesterol rau” sub primul strat de celule de pe fata interna a arterelor, initiind procesul de ateroscleroza. Formarea placutelor de ateroscleroza pe vasele care iriga muschiul inimii, vor duce, in timp, la aparitia durerilor cardiace (angina pectorala) si a infarctului de miocard. Cand acestea se formeaza pe vasele din creier sau pe arterele care duc sange catre creier (carotide), pot predispune la aparitia accidentelor vasculare cerebrale. Prezenta lor in arterele renale duce la cresterea necontrolata a hipertensiunii arteriale, iar daca se formeaza pe arterele de la membrele inferioare, duc la ingreunarea circulatiei arteriale cu aparitia arteriopatiei obliterante.

2. Cresterea protenei C reactive (test de inflamatie acuta) in sange, prin statusul proinflamator, sugereaza risc crescut de boala cardiovasculara. Un efect similar il are cresterea in circulatie a fibrinogenului, care sugereaza un risc crescut de tromboze intravasculare.

3. Din grasimea depozitata abdominal, se elibereaza in circulatie citokine cu rol tot proinflamator si cu risc crescut de boala cardiovasculara.

Masuri de tratament

1. Pacientii fumatori trebuie identificati si introdusi intr-un program de consiliere pentru abandonarea fumatului. Fumatul creste riscul cardiovascular.

2. Pacientilor cu glicemia crescuta li se recomanda scaderea aportului de glucide. Trebuie sa faca sport cel putin 30 minute, in fiecare zi. Cei care sunt diagnosticati deja cu diabet trebuie sa respecte numarul de glucide din dieta recomandata (astfel incat glicemia si hemoglobina glicozilata sa fie mentinute in limite normale). Trebuie mentinut tratamentul cu antidiabetice, iar recomandarea pentru activitate fizica de 30 minute zilnic (mers pe jos, mers pe bicicleta) ramane valabila si in acest caz.

3. Hipertensivii au ca tinta atingerea unei tensiuni arteriale mai mici de 140/90mmHg. Se recomanda o dieta saraca in sodiu, fara alcool, fara cafea, bogata in fructe, legume, lactate, saraca in grasimi animale si – bineinteles - asociata cu activitate fizica.

4. Pentru persoanele cu dislipidemie (cele cu colesterol LDL si trigliceride crescute si cu HDL scazut) se recomanda o dieta (bazata pe aportul de grasimi nesaturate preluate din vegetale, urmata de un continut crescut de fibre din legume si fructe) si o medicatie impotriva grasimilor.

5. Pentru a scadea riscul de tromboze intravasculare se recomanda administrarea de aspirina.

6. Persoanelor cu obezitate abdominala li se recomanda scaderea in greutate (aproximativ 10% din greutate in primele 6-12 luni) cu atingerea, intr-un final, a greutatii corporale normale, cu ajutorul unei diete sarace in calorii, sub indrumarea nutritionistului. Se recomanda si sportul.

De retinut: Un stil de viata sanatos, bazat pe o dieta saraca in grasimi saturate (animale), bogata in fructe, legume, activitate fizica zilnica, fara consum de alcool si fara fumat, previne sau ingreuneaza aparitia sindromului metabolic.