Obiectivul general al strategiei îl reprezintă integrarea
sistemului de protecţie a proprietăţii intelectuale în dezvoltarea economică
şi socială a României, promovarea interesului naţional în contextul unei
largi deschideri internaţionale în acest domeniu. Sunt stabilite obiectivele
majore, măsurile strategice şi acţiunile specifice îndeplinirii acestor
obiective. Strategia ţine seama de importanţa acordată domeniului în plan
internaţional, precum şi de rolul OMPI, agenţie specializată a Organizaţiei
Naţiunilor Unite, strategia dezvoltând cadrul de cooperare între Guvernul
României şi OMPI.
În România, asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale se
realizează în principal prin două instituţii de specialitate: Oficiul de
Stat pentru Invenţii şi Mărci – în domeniul proprietăţii industriale şi
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor – în domeniul dreptului de autor şi
al drepturilor conexe.
Obiectivele strategice ale Strategie sunt:
· armonizarea legislaţiei naţionale din domeniul proprietăţii intelectuale
cu normele de drept comunitar şi cu prevederile acordurilor internaţionale
la care România este parte;
· îmbunătăţirea aplicării în România a legislaţiei din domeniul proprietăţii
intelectuale;
· constituirea unei infrastructuri administrative corespunzătoare în cadrul
instituţiilor naţionale implicate în asigurarea protecţiei proprietăţii
intelectuale;
· realizarea unei cooperări transparente între instituţiile şi organismele
naţionale implicate în asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale;
· sensibilizarea, educarea şi conştientizarea publicului cu privire la
domeniul şi importanţa drepturilor de proprietate intelectuală.
Printre cele 104 acţiuni specifice cuprinse în strategie sunt
înscrise implementarea sistemului brevetului european, elaborarea de noi
reglementări privind sistemele tradiţionale de înregistrări în domeniul
brevetelor, precum şi de reglementări conexe, cum sunt know-haw-ul şi
transferul de tehnologie. Implementarea sistemului mărcii comunitare şi a
desenului comunitar, identificarea posibilelor conflicte între denumiri (mărci,
indicaţii geografice, nume colective, denumiri ale soiurilor de plante, nume
de domiciliu), elaborarea de reglementări privind protecţia numelor
comerciale, şi conflictul între mărci şi nume de domeniu de Internet etc.
Alte acţiuni specifice se referă la transpunerea, în legislaţia
naţională, a prevederilor Tratatelor INTERNET: tratatului OMPI privind
dreptul de autor şi Tratatului OMPI privind interpretările, execuţiile şi
fonogramele – 1996, Geneva, ratificate de România, precum şi a altor
prevederi internaţionale în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor
conexe, continuarea transpunerii Directivelor Europene privind dreptul de
autor în societatea informaţională şi respectiv dreptul de suită.
Armonizarea programelor naţionale de cercetare, dezvoltare şi
inovare cu cele ale Uniunii Europene, pentru facilitarea accesului României
la spaţiul european de cercetare, îmbunătăţirea cadrului legislativ,
financiar şi organizatoric pentru asigurarea participării la Programele
Cadru ale Uniunii Europene, au scopul de a adapta sistemul de cercetare,
dezvoltare şi inovare la cerinţele de integrare în UE.
Îmbunătăţirea aplicării legislaţiei poate fi realizată, conform
strategiei, prin studierea soluţiilor definitive ale instanţele
judecătoreşti pronunţate în procesele de proprietate intelectuală, prin
intensificarea contractelor vamale, pentru depistarea mărfurilor
susceptibile a fi pirat sau contrafăcute, prin realizarea unor module
informatice şi baze de date în domeniul combaterii traficului de mărfuri
pirat şi contrafăcute etc.
Strategia prevede
măsuri de protecţie a consumatorilor împotriva
riscului de a achiziţiona produse sau de a li se presta servicii care ar
putea să le afecteze viaţa, sănătatea, securitatea sau interesele economice.
Se prevăd acţiuni specifice precum realizarea de controale tematice la nivel
naţional pe grupe de produse, în scopul depistării produselor pirat şi
contrafăcute şi informarea tuturor instituţiilor implicate în procesul de
supraveghere a pieţei, eliminarea de pe piaţă a produselor pirat şi
contrafăcute, informarea adecvată a consumatorilor asupra celor constatate.
Intervenţia parchetelor din cadrul Ministerului Public în combaterea
fenomenelor contrafacerii şi pirateriei va fi intensificată precum şi
activitatea unităţilor de poliţie.
Pentru
constituirea unei infrastructuri administrative
corespunzătoare în cadrul instituţiilor implicate în asigurarea protecţiei
proprietăţii intelectuale se va dezvolta sistemul informatic şi vor fi
modernizate echipamentele folosite, vor fi derulate campanii de creştere a
gradului de informare a publicului larg asupra importanţei respectării şi
protecţiei proprietăţii intelectuale.
Strategia propune
înfiinţarea unui „Centru de formare şi specializare
în domeniul Proprietăţii Intelectuale” în cadrul Facultăţii de Drept,
Universitatea Bucureşti, în baza Acordului cadru de cooperare încheiat în
2002 între Organizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală şi Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
Creşterea competitivităţii unităţilor de cercetare şi dezvoltare, a
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii precum şi a entităţilor din
infrastructura de inovare şi transfer tehnologic va fi susţinută şi prin
înfiinţarea Societăţii de transfer tehnologic şi dezvoltare care va avea ca
obiect de activitate susţinerea investiţiilor tehnologice prin acordarea de
granturi sau împrumuturi cu dobânzi avantajoase şi preluarea riscului de
piaţă pentru aplicarea rezultatelor cercetării dezvoltării.
Va fi finanţată înfiinţarea şi dezvoltarea Parcurilor Ştiinţifice şi
Tehnologice şi vor fi stimulate proiectele de cercetare, dezvoltare şi
inovare şi dezvoltare tehnologică din rândul IMM-urilor cu vocaţie
tehnologică şi absorbţia tehnologiilor noi.
Strategia adoptată de Executiv propune crearea unei Agenţii Naţionale de
Valorificare a Proprietăţii Intelectuale în scopul stimulării inovării, care
să promoveze valorificarea proprietăţii intelectuale în condiţiile economiei
de piaţă, inclusiv prin accesul la programele comunitare destinate
sectorului. Strategia propune promovarea comerţului electronic, dezvoltarea
unei infrastructuri de afaceri şi deschiderea de noi pieţe. Se va urmări
promovarea produselor, serviciilor şi a transferului tehnologic precum şi
dezvoltarea serviciilor de consiliere a entităţilor din infrastructura de
ITT (centre incubatoare de afaceri inovative, centre de transfer tehnologic,
centre de informare tehnologică, oficii de legătură cu industria) şi a
întreprinderilor mici şi mijlocii.
Strategia propune
dezvoltarea unui program de pregătire a
specialiştilor implicaţi în procesul de asigurare a protecţiei proprietăţii
intelectuale, dezvoltarea unei strânse colaborări între Academia
Mondială OMPI şi institutele de formare a tineretului din România (nivel
universitar, post universitar etc.), perfecţionarea magistraţilor şi
poliţiştilor în domeniul protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală.
Printre altele, pentru realizarea unei cooperări transparente între
instituţiile şi organizaţiile implicate în asigurarea proprietăţii
intelectuale se prevede
realizarea şi implementarea portalului de acces
la informaţii şi servicii privind proprietatea intelectuală.
Strategia prevede şi
organizarea de către Camerele de Comerţ şi
Industrie a unor cursuri de durate diferite şi pe niveluri graduale de
informare pentru instruirea operatorilor economici pe probleme privind
proprietatea intelectuală, introducerea în învăţământul liceal şi
universitar în cadrul disciplinei privind cultura antreprenorială a unui
modul specific destinat educării în domeniul utilizării eficiente a
sistemului proprietăţii intelectuale.
Instituţiile implicate în elaborarea Strategiei naţionale în
domeniul proprietăţii intelectuale sunt: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi
Mărci, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Ministerul Comunicaţiilor
şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,
Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie,
Autoritatea Naţională a Vămilor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorilor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Ministerul Integrării Europene, Ministerul
Afacerilor Externe, Ministerul Economiei şi Comerţului, Camera Naţională a
Consilierilor în Proprietate Industrială, Camera de Comerţ şi Industrie a
României şi a Municipiului Bucureşti.
Comentarii articol (0)