Statutul Magistratilor

TITLUL I Dispozitii generale

CAPITOLUL I Principii

Art. 1. - (1) Justitia se înfaptuieste de judecatori în numele legii si are ca scop apararea ordinii de drept si garantarea respectarii drepturilor, a libertatilor si a intereselor legitime ale persoanelor.
(2) Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali.
(3) Orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor.
 Art. 2. - Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor.
Art. 3. - (1) Judecatorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, în conditiile prezentei legi.
(2) Judecatorii inamovibili pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare sau promovare, numai cu acordul lor, si pot fi suspendati sau eliberati din functie în conditiile prevazute de prezenta lege.
Art. 4. - (1) Procurorii numiti de Presedintele României se bucura de stabilitate, în conditiile prezentei legi si ale Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detasare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegati, suspendati sau eliberati din functie în conditiile prevazute de prezenta lege.
Art. 5. - (1) Magistratii sunt obligati ca, prin întreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor în fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte normele deontologice ale profesiei de magistrat si sa participe la formarea profesionala continua.
(2) Judecatorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.

CAPITOLUL II Incompatibilitati si interdictii

Art. 6. - Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior, în conditiile legii.
Art. 7. - (1) Magistratilor le este interzis:
a) sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) sa desfasoare activitati de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;
c) sa aiba calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
d) sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) Prin derogare de la regula prevazuta la alin. (1) lit. c), magistratii pot fi actionari sau asociati ca urmare a legii privind privatizarea în masa.
Art. 8. - (1) Magistratii nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor politice.
(2) Magistratii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare activitati cu caracter politic.
(3) Magistratii sunt obligati ca în exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.
Art. 9. - (1) Magistratii nu îsi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Magistratilor nu le este permis sa comenteze sau sa justifice în presa ori în emisiuni audiovizuale hotarârile sau solutiile date în dosarele rezolvate de ei.
(3) Magistratii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decât acelea în cadrul carora îsi exercita functia si nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat.
(4) Magistratilor le este permis sa pledeze, în conditiile prevazute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar si în asemenea situatii însa magistratilor nu le este îngaduit sa se foloseasca de calitatea pe care o au pentru a influenta solutia instantei de judecata sau a parchetului si trebuie sa evite a se crea aparenta ca ar putea influenta în orice fel solutia.
 Art. 10. - (1) Magistratii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate, a unor lucrari literare ori stiintifice sau la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic.
(2) Magistratii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale, cu acordul conducatorului instantei sau al parchetului.
(3) Magistratii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai asociatiilor sau fundatiilor care au scop stiintific ori profesional.
#PAGEBREAK#

TITLUL II Cariera magistratilor

CAPITOLUL I Recrutarea si formarea profesionala initiala a magistratilor

Art. 11. - Recrutarea magistratilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si a bunei reputatii.
Art. 12. - Recrutarea si formarea profesionala initiala în vederea ocuparii functiei de magistrat se realizeaza prin Institutul National al Magistraturii.
Art. 13. - (1) Admiterea la Institutul National al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparentei si egalitatii, exclusiv pe baza de concurs.
(2) La concursul pentru admiterea la Institutul National al Magistraturii se poate înscrie persoana care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) are cetatenia româna, domiciliul în România si capacitate deplina de exercitiu;
 b) este licentiata în drept;
c) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie;
d) cunoaste limba româna;
e) este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei. Comisia medicala se numeste prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii.
Art. 14. - (1) Concursul de admitere se organizeaza anual la data si locul stabilite de Institutul National al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfasurare a concursului de admitere si numarul de locuri scoase la concurs se aduc la cunostinta printr-un comunicat de presa si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii, cu cel putin 90 de zile înainte de data stabilita pentru concurs.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii stabileste în fiecare an numarul de cursanti, în functie de posturile de judecatori si procurori vacante, precum si de cele care vor fi înfiintate.
(3) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor si comisia de solutionare a contestatiilor sunt numite prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidatilor si îndeplinirea conditiilor prevazute la art. 13 alin. (2) se realizeaza de comisia de admitere.
(4) Rezultatele concursului se afiseaza la sediul Institutului National al Magistraturii si se aduc la cunostinta publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii.
(5) Candidatii nemultumiti de rezultatele concursului pot formula contestatii în termen de 3 zile de la afisare la comisia de solutionare a contestatiilor. Aceasta le va solutiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de solutionare a contestatiilor este irevocabila, dispozitiile alin. (4) fiind aplicabile în mod corespunzator.
Art. 15. - (1) Cursantii Institutului National al Magistraturii au calitatea de auditori de justitie.
(2) Formarea profesionala initiala în cadrul Institutului National al Magistraturii consta în pregatirea teoretica si practica a auditorilor de justitie pentru a deveni judecatori sau procurori.
(3) Durata cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie este de 2 ani. Dupa primul an de cursuri, auditorii de justitie opteaza, în ordinea mediilor si în raport cu numarul posturilor, pentru functia de judecator sau procuror.
(4) În perioada cursurilor, auditorii de justitie efectueaza stagii de practica în cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor, asista la sedintele de judecata si la activitatea de urmarire penala, pentru a cunoaste în mod direct activitatile pe care le desfasoara magistratii si personalul auxiliar de specialitate.
(5) Programul de formare profesionala a auditorilor de justitie se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.
Art. 16. - (1) Auditorii de justitie beneficiaza de o indemnizatie lunara corespunzatoare functiei de magistrat stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
(2) Indemnizatia auditorilor de justitie prevazuta la alin. (1) are natura si regimul juridic al unui drept salarial si se stabileste pe baza indemnizatiei brute prevazute de lege pentru magistratii stagiari.
(3) Indemnizatiile auditorilor de justitie se platesc din fondul prevazut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Perioada în care o persoana a avut calitatea de auditor de justitie, daca a promovat examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, constituie vechime în magistratura.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplica si auditorilor de justitie proveniti din alte tari, pe baza întelegerilor încheiate cu ministerele de justitie din tarile respective.
Art. 17. - (1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justitie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului National al Magistraturii se sanctioneaza disciplinar.
(2) Sanctiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justitie sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizatiei cu pâna la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni sau proportional cu numarul absentelor nemotivate, daca acestea depasesc 8 ore într-o luna;
c) exmatricularea din Institutul National al Magistraturii.
(3) Avertismentul se aplica, în scris, de directorul Institutului National al Magistraturii si poate fi contestat la consiliul stiintific al institutului.
(4) Sanctiunile prevazute la alin. (2) lit. b) si c) se aplica de consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii.
(5) Hotarârile consiliului stiintific prevazute la alin. (3) si (4) pot fi atacate la instanta de contencios administrativ si fiscal competenta.
(6) În cazul exmatricularii din Institutul National al Magistraturii, cel sanctionat este obligat sa restituie indemnizatia si cheltuielile de scolarizare.
(7) Procedura de constatare a abaterilor si de aplicare a sanctiunilor disciplinare se stabileste prin Regulamentul Institutului National al Magistraturii.
Art. 18. - (1) Dupa încheierea cursurilor în cadrul Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie sustin un examen de absolvire, constând în probe teoretice si practice, prin care se verifica însusirea cunostintelor necesare exercitarii functiei de judecator sau de procuror.
(2) Auditorii de justitie care au promovat examenul prevazut la alin. (1) vor fi numiti, potrivit legii, de regula, în functiile pentru care au optat dupa primul an de cursuri în cadrul Institutului National al Magistraturii.
(3) Auditorii de justitie care nu promoveaza examenul de absolvire se pot prezenta înca o data pentru sustinerea acestuia la urmatoarea sesiune organizata de Institutul National al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justitie nu se prezinta, în mod nejustificat, la examen sau nu promoveaza examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca magistrat si este obligat sa restituie indemnizatia si cheltuielile de scolarizare.
Art. 19. - (1) Absolventii Institutului National al Magistraturii sunt obligati sa îndeplineasca timp de 6 ani functia de judecator sau de procuror.
(2) În cazul în care un magistrat absolvent al Institutului National al Magistraturii este eliberat din functie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din initiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat sa restituie indemnizatia de auditor de justitie si cheltuielile de scolarizare efectuate cu formarea sa, proportional cu timpul ramas pâna la împlinirea termenului prevazut la alin. (1).
#PAGEBREAK#

CAPITOLUL II Magistratii stagiari

Art. 20. - (1) Judecatorii stagiari si procurorii stagiari sunt numiti în functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii.
(2) Judecatorii stagiari si procurorii stagiari pot fi numiti în functie numai la judecatorii sau, dupa caz, la parchetele de pe lânga acestea.
Art. 21. - (1) Durata stagiului este de 3 ani.
(2) În perioada stagiului, judecatorii si procurorii sunt obligati sa continue formarea profesionala, sub coordonarea unui judecator sau procuror anume desemnat de presedintele judecatoriei sau, dupa caz, de prim-procurorul parchetului de pe lânga aceasta instanta.
(3) Conducerea instantelor si a parchetelor este obligata sa asigure toate conditiile pentru buna desfasurare a stagiului.
Art. 22. - (1) Judecatorii stagiari au dreptul sa faca parte din completul de judecata numai alaturi de un judecator inamovibil.
(2) Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii în instanta, sa efectueze si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate. Modificat de Ordonanta de urgenta nr. 124 din 24/11/2004 Articolul 2 la 09/12/2004
Art. 23. - (1) Judecatorul sau procurorul care raspunde de coordonarea magistratilor stagiari întocmeste anual un referat de evaluare individuala privind însusirea cunostintelor practice specifice activitatii de judecator sau de procuror.
(2) În vederea prezentarii la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuala cuprinde în mod obligatoriu avizul consultativ al presedintelui curtii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lânga curtea de apel.
Art. 24. - (1) Dupa încheierea perioadei de stagiu, magistratii stagiari sunt obligati sa se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care magistratul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat sa se prezinte la sesiunea urmatoare.
(2) Lipsa nejustificata de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitatii de judecator stagiar sau de procuror stagiar.
(3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate sustine acest examen daca de la încheierea stagiului pâna la data fixata pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispozitiile alin. (2) se aplica în mod corespunzator.
(4) Dupa trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevazute la alin. (3) sunt obligate sa efectueze din nou stagiul, potrivit legii.
Art. 25. - (1) Examenul de capacitate al magistratilor stagiari se organizeaza anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului National al Magistraturii.
(2) Data, locul si modul de desfasurare a examenului de capacitate se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii, cu cel putin 90 de zile înainte de data stabilita pentru examenul de capacitate.
(3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însotite de referatele de evaluare si de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al magistratilor stagiari, se depun la Institutul National al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.
Art. 26. - (1) Comisia pentru examenul de capacitate este alcatuita din judecatori de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, procurori de la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, judecatori de la curtile de apel, procurori de la parchetele de pe lânga curtile de apel, cadre didactice din învatamântul juridic universitar acreditat sau din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Comisiile pentru examenul de capacitate sunt alcatuite, dupa caz, din judecatori, respectiv procurori, precum si din cadre didactice din învatamântul juridic universitar acreditat.
Art. 27. - (1) Examenul de capacitate consta în verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe scrise si orale.
(2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constitutionale ale statului de drept, institutiile de baza ale dreptului, organizarea judiciara si Codul deontologic al magistratilor. La sustinerea probelor orale participa cel putin 3 membri ai comisiei prevazute la art. 26 alin. (1).
(3) Probele cu caracter practic constau în solutionarea de spete si întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecatori si procurori, în functie de specificul activitatii acestora.
Art. 28. - (1) Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidatilor, care se afiseaza la sediul Institutului National al Magistraturii si se aduc la cunostinta publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii.
(2) Dupa întocmirea tabelului de clasificare a candidatilor, Consiliul Superior al Magistraturii valideaza examenul de capacitate, în prima sedinta care urmeaza afisarii rezultatelor.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constata ca nu au fost respectate conditiile prevazute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau ca exista dovada savârsirii unor fraude.
Art. 29. - (1) Dupa validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecatorii si parchetele de pe lânga aceste instante se publica de îndata, separat pentru judecatori si procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si se afiseaza la sediile instantelor si parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Candidatii declarati admisi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, sa-si aleaga posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Judecatorii stagiari pot opta numai pentru posturi de judecator, iar procurorii stagiari numai pentru posturi de procuror.
(3) Candidatului care nu si-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevazut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în urmatoarea ordine, detinatorul titlului de doctor în drept, cel care are o vechime mai mare în magistratura ori magistratul care functioneaza la instanta sau parchetul pentru care a optat.
(5) Repartizarea pe posturi se afiseaza la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instantelor si al parchetelor, se comunica persoanelor interesate si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
#PAGEBREAK#

CAPITOLUL III Numirea magistratilor

Art. 30. - (1) Judecatorii inamovibili si procurorii care se bucura de stabilitate sunt numiti de Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 3 luni de la data validarii examenului de capacitate.
(3) În perioada dintre data validarii examenului de capacitate si data intrarii în vigoare a actului de numire de catre Presedintele României, magistratii în functie primesc salariul corespunzator functiei imediat superioare celei de magistrat stagiar.
Art. 31. - (1) Pot fi numiti în magistratura, pe baza de concurs, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor potrivit prezentei legi, precum si avocatii, notarii, asistentii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit functii de specialitate juridica în aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cu o vechime în specialitate de cel putin 5 ani.
(2) În termen de cel mult 3 luni de la data validarii concursului prevazut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea în functia de judecator sau, dupa caz, de procuror a candidatilor admisi.
(3) Dupa numirea în functia de magistrat, persoanele prevazute la alin. (1) sunt obligate sa urmeze, pe o perioada de 6 luni, un curs de formare profesionala în cadrul Institutului National al Magistraturii.
(4) Judecatorii Curtii Constitutionale care, la data numirii, aveau functia de judecator sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, sa revina la postul detinut anterior.
(5) Profesorii universitari din învatamântul juridic superior acreditat, precum si persoanele care au îndeplinit functia de magistrat sau magistrat-asistent la Înalta Curte de Casatie si Justitie cel putin 5 ani de la numire în conditiile legii si care si-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite în magistratura fara concurs.
Art. 32. - (1) Înainte de a începe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramânt: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi îndeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire."
(2) Refuzul depunerii juramântului atrage, de drept, nulitatea numirii în functie.
(3) Juramântul se depune în sedinta solemna, în fata magistratilor instantei sau, dupa caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, dupa citirea actului de numire.
(4) Depunerea juramântului se consemneaza într-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parchetului si de doi dintre magistratii prezenti, precum si de cel care a depus juramântul.
(5) Depunerea juramântului nu este necesara în cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului în alta functie în cadrul corpului magistratilor.
(6) Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea juramântului sunt nule.

CAPITOLUL IV Formarea profesionala continua si evaluarea periodica a magistratilor

Art. 33. - (1) Formarea profesionala continua a magistratilor constituie garantia independentei si impartialitatii în exercitarea functiei.
(2) Formarea profesionala continua trebuie sa tina seama de dinamica procesului legislativ si consta, în principal, în cunoasterea si aprofundarea legislatiei interne, a documentelor europene si internationale la care România este parte, a jurisprudentei instantelor judecatoresti si a Curtii Constitutionale, a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de magistrat, precum si în abordarea multidisciplinara a institutiilor cu caracter de noutate.
Art. 34. - Responsabilitatea pentru formarea profesionala continua a magistratilor revine Institutului National al Magistraturii, conducatorilor instantelor sau parchetelor la care acestia îsi desfasoara activitatea, precum si fiecarui magistrat, prin pregatire individuala.
Art. 35. - (1) Magistratii participa, cel putin o data la 3 ani, la programe de formare profesionala continua organizate de Institutul National al Magistraturii, de institutii de învatamânt superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea Institutului National al Magistraturii, programul de formare profesionala continua a magistratilor.
(3) Formarea profesionala continua a magistratilor se realizeaza tinându-se seama de necesitatea specializarii lor.
Art. 36. - (1) În cadrul fiecarei curti de apel si în cadrul fiecarui parchet de pe lânga curtea de apel se organizeaza periodic activitati de formare profesionala continua, constând în consultari, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului National al Magistraturii. Tematica acestora se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Presedintele curtii de apel sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe lânga curtea de apel desemneaza magistratii care raspund de organizarea activitatii de formare profesionala continua a magistratilor de la curtea de apel si instantele din circumscriptia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lânga curtea de apel si parchetele subordonate.
Art. 37. - (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenta profesionala a magistratilor, activitatea acestora este supusa anual unei evaluari privind îndeplinirea cu celeritate a lucrarilor, practica de casare sau, dupa caz, infirmarile de solutii, obligatia de formare profesionala continua, comportamentul în cadrul raporturilor de serviciu si îndeplinirea celorlalte îndatoriri profesionale prevazute de lege.
(2) Evaluarea prevazuta la alin. (1) se face de comisii constituite în circumscriptia curtii de apel, respectiv a parchetului de pe lânga curtea de apel, prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecatori si procurori.
(3) Evaluarea judecatorilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a procurorilor din Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie se face de comisii constituite prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a magistratilor sunt prevazute în anexa care face parte integranta din prezenta lege.
(5) Regulamentul privind procedura de evaluare a activitatii profesionale a magistratilor se aproba prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 38. - (1) Prin raportul de evaluare a activitatii profesionale a magistratului, întocmit de comisiile prevazute la art. 37 alin. (2) sau (3), se poate acorda unul dintre calificativele: foarte bine, bine, satisfacator sau nesatisfacator.
(2) Judecatorii sau procurorii nemultumiti de calificativul acordat pot face contestatie la sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) În solutionarea contestatiei, sectiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducatorului instantei sau parchetului ori comisiilor prevazute la art. 37 alin. (2) sau (3) orice informatii pe care le considera necesare, iar citarea magistratului pentru a fi audiat este obligatorie.
(4) Hotarârile sectiilor pot fi atacate la plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotarârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanta de judecata, sunt definitive si irevocabile.
Art. 39. - (1) Magistratii care primesc calificativul nesatisfacator sunt obligati sa urmeze pentru o perioada cuprinsa între 3 si 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul National al Magistraturii.
(2) Magistratii care primesc calificativul satisfacator în urma a doua evaluari consecutive sunt obligati sa urmeze pentru o perioada cuprinsa între 3 si 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul National al Magistraturii.
(3) Cursurile prevazute la alin. (1) si (2) se încheie prin sustinerea unui examen, în conditiile prezentei legi.
(4) Magistratul care primeste în urma a doua evaluari consecutive calificativul nesatisfacator sau care nu a promovat examenul prevazut la alin. (3) este eliberat din functie pentru incapacitate profesionala de catre Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 40. - (1) Evolutia carierei de magistrat de la intrarea în magistratura pâna la încetarea functiei se consemneaza în fisa din dosarul profesional, care se întocmeste si se pastreaza de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Datele continute în dosarul profesional sunt confidentiale, în conditiile prevazute de lege.
(3) Magistratul are acces la propriul dosar profesional si poate obtine copii ale actelor existente în dosar.
Art. 41. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii constituie si actualizeaza o baza de date cuprinzând magistratii care s-au remarcat în activitatea lor profesionala.
(2) În aprecierea activitatii profesionale se acorda importanta urmatoarelor criterii:
a) rezultatele evaluarilor activitatii profesionale a magistratului;
b) detinerea de titluri si grade academice sau didactice în învatamântul juridic superior;
c) absolvirea unor cursuri de specializare;
d) sustinerea de comunicari stiintifice, referate sau alte lucrari în cadrul unor congrese, seminarii, mese rotunde sau al altor forme de dezbatere stiintifica;
e) publicarea de lucrari de specialitate juridica;
f) detinerea unor functii de specialitate în institute de cercetare interne sau internationale;
g) cunoasterea unor limbi straine;
h) detinerea cunostintelor de operare pe calculator;
i) orice alte asemenea elemente care pot caracteriza cariera magistratului.
(3) Prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în baza de date prevazuta la alin. (1) se realizeaza în conditiile legii.
#PAGEBREAK#

CAPITOLUL V Promovarea magistratilor si accesul la functiile de conducere

SECTIUNEA 1 Promovarea în functii de executie la tribunale, curti de apel si la parchete

Art. 42. - (1) Promovarea în functii de executie reprezinta recunoasterea performantelor profesionale ale magistratilor si constituie o componenta a carierei acestora.
(2) Promovarea magistratilor se face numai cu consimtamântul lor.
Art. 43. - (1) Promovarea magistratilor în functii de executie se face numai prin concurs organizat la nivel national, tinându-se seama de vechimea în magistratura si de activitatea profesionala a magistratului, precum si de posturile vacante existente la tribunale si curti de apel sau, dupa caz, la parchete.
(2) Concursul pentru promovarea magistratilor în functii de executie se organizeaza, anual sau ori de câte ori este nevoie, de Institutul National al Magistraturii, prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Data, locul, modul de desfasurare a concursului si posturile vacante pentru care se organizeaza concurs se comunica tuturor magistratilor, prin curtile de apel si parchete, cu cel putin 60 de zile înainte de data stabilita pentru concurs.
Art. 44. - (1) Pot participa la concursul de promovare în functii de executie magistratii care în ultimii 3 ani înaintea concursului au avut calificativul foarte bine, n-au savârsit abateri disciplinare si îndeplinesc urmatoarele conditii minime de vechime:
a) 8 ani vechime în magistratura, pentru promovarea în functiile de judecator de tribunal sau tribunal specializat si procuror la parchetul de pe lânga tribunal sau la parchetul de pe lânga tribunalul specializat pentru minori si familie;
b) 12 ani vechime în magistratura, pentru promovarea în functiile de judecator de curte de apel si procuror la parchetul de pe lânga curtea de apel;
c) 15 ani vechime în magistratura, pentru promovarea în functia de procuror la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii verifica îndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1).
Art. 45. - Magistratii care îndeplinesc conditiile prevazute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovarii pe loc, în limita numarului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 46. - (1) Concursul de promovare în functii de executie consta în probe scrise si orale, cu caracter teoretic si practic, precum si în elaborarea unui studiu de specialitate.
(2) Probele scrise si orale se sustin la una dintre urmatoarele discipline, în functie de specializarea magistratului: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar si fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept international privat, precum si, indiferent de specializare, procedura civila sau procedura penala. Studiul de specialitate va aborda probleme ce tin de competenta instantei sau a parchetului unde magistratul solicita promovarea, jurisprudenta instantelor judecatoresti si a Curtii Constitutionale, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene si drept comparat.
Art. 47. - În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotarâre, promovarea magistratilor declarati admisi.

SECTIUNEA a 2-a Accesul la functiile de conducere din cadrul judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si parchetelor

Art. 48. - (1) Promovarea în functii de conducere la instantele judecatoresti si parchete se face pe o perioada de 5 ani, fara posibilitatea reînvestirii, de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre magistratii care au calificativul foarte bine în ultimii 5 ani, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesionala si au o buna capacitate de organizare si decizie.
(2) Evidenta posturilor vacante de conducere de la instantele judecatoresti si parchete este publica si disponibila permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Magistratii îsi pot depune candidaturile însotite de un proiect privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere la instanta ori parchetul pentru care candideaza, precum si orice alte acte considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicare, la Consiliul Superior al Magistraturii. (4) Selectia magistratilor pentru promovarea în functii de conducere se face de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza dosarelor profesionale, a criteriilor stabilite prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii, a informatiilor cuprinse în baza de date prevazuta la art. 41 alin. (1), a proiectului mentionat la alin. (3) si a unui interviu.
(5) Pentru realizarea selectiei prevazute la alin. (4) sunt necesare cel putin doua candidaturi.
Art. 49. - (1) Pentru promovarea în functii de conducere, sunt necesare urmatoarele conditii minime de vechime:
a) pentru functia de presedinte si vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe lânga judecatorie si adjunct al acestuia, o vechime de 8 ani în magistratura;
b) pentru functia de presedinte, vicepresedinte si presedinte de sectie de tribunal sau tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe lânga tribunal sau al parchetului de pe lânga tribunalul pentru minori si familie, adjunct al acestuia si procuror sef sectie al parchetului de pe lânga tribunal sau al parchetului de pe lânga tribunalul pentru minori si familie, o vechime de 10 ani în magistratura;
c) pentru functia de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lânga curtea de apel si adjunct al acestuia, procuror sef sectie al parchetului de pe lânga curtea de apel, judecator inspector si procuror inspector, o vechime de 15 ani în magistratura;
d) pentru functia de consilier al procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si procuror sef sectie al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, o vechime de 18 ani în magistratura.
(2) Pentru promovarea în functii de conducere, magistratul trebuie sa aiba dreptul sa functioneze la instanta sau, dupa caz, parchetul la care solicita promovarea în functia de conducere.
Art. 50. - (1) La încetarea mandatului functiei de conducere, magistratul poate opta între depunerea candidaturii pentru o alta functie de conducere din magistratura la aceeasi instanta sau la acelasi parchet ori la alta instanta sau parchet ori pentru exercitarea functiei de magistrat la orice instanta sau la orice parchet, în conditiile legii.
(2) Revocarea din functia de conducere se poate dispune, dupa caz, de Consiliul Superior al Magistraturii din oficiu, la propunerea colegiilor de conducere ale instantelor sau ale parchetelor ori ca sanctiune disciplinara, în conditiile legii.
#PAGEBREAK#

Atacat prin Decizie nr. 433 din 21/10/2004 la 29/12/2004

SECTIUNEA a 3-a Promovarea în functia de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie si accesul la functiile de conducere din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie si al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie

Art. 51. - (1) Promovarea în functia de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecatorii sau procurorii care au calificativul foarte bine în ultimii 5 ani, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesionala si au o vechime efectiva în magistratura sau în învatamântul juridic superior acreditat de cel putin 15 ani.
(2) Evidenta posturilor vacante de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie este publica si disponibila permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) Magistratii care îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) îsi pot depune candidaturile pentru functia de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie, însotite de orice înscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicare, la Consiliul Superior al Magistraturii. (4) Candidaturile prevazute la alin.
(3) se analizeaza de colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care prezinta Consiliului Superior al Magistraturii un raport consultativ asupra promovarii.
Art. 52. - (1) Presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie care au o vechime minima de 18 ani în magistratura sau în învatamântul juridic superior acreditat, pe o perioada de 5 ani, fara posibilitatea reînvestirii.
(2) Presedintele României nu poate refuza numirea în functiile de conducere prevazute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
(3) Judecatorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie care îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) îsi pot depune candidaturile pentru functia de presedinte sau vicepresedinte al Înaltei Curti de Casatie si Justitie ori presedinte de sectie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care functia de presedinte, vicepresedinte sau presedinte de sectie a devenit vacanta. (4) Revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ca sanctiune disciplinara.
Art. 53. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, precum si procurorul general al Parchetului National Anticoruptie si adjunctul acestuia sunt numiti de catre Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandarea ministrului justitiei, dintre procurorii care au o vechime minima de 18 ani în magistratura, pe o perioada de 5 ani, fara posibilitatea reînvestirii. Dispozitiile art. 52 alin. (2) se aplica în mod corespunzator.
(2) Revocarea din functie a procurorilor cu functii de conducere prevazuti la alin. (1) se face de catre Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ca sanctiune disciplinara.
Art. 54. - La încetarea mandatului pentru functiile de conducere prevazute la art. 52 si 53, magistratul poate opta între depunerea candidaturii pentru o alta functie de conducere la aceeasi instanta sau parchet sau la alta instanta sau parchet ori pentru exercitarea functiei de magistrat la orice instanta sau parchet.

CAPITOLUL VI Delegarea, detasarea si transferul

Art. 55. - (1) În cazul în care o judecatorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei instante din circumscriptia acelei curti de apel, poate delega, cu acordul lor, judecatori de la alte instante din circumscriptia mentionata.
(2) Delegarea judecatorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul lor, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel, cu respectarea celorlalte conditii prevazute la alin. (1).
(3) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegati de catre procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(4) Delegarea magistratilor se poate face pe o perioada de cel mult 60 de zile si poate fi prelungita cu acordul magistratului cel mult 60 de zile într-un an.
(5) Pe perioada delegarii magistratii beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege.
Art. 56. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune detasarea magistratilor, numai cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice.
(2) Durata detasarii este cuprinsa între 6 luni si 3 ani. Detasarea poate fi prelungita pentru o durata de pâna la 3 ani, o singura data, cu respectarea conditiilor prevazute la alin. (1).
(3) În perioada detasarii, judecatorii si procurorii îsi pastreaza calitatea de magistrati si beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat. Când salariul si celelalte drepturi banesti prevazute pentru functia în care este detasat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiaza în calitatea sa de magistrat, el îsi pastreaza indemnizatia de încadrare lunara si celelalte drepturi banesti ale functiei de magistrat pe care o detine.
(4) Dupa încetarea detasarii, magistratul revine la postul detinut anterior.
Art. 57. - Delegarea si detasarea nu se pot face la instante sau parchete de nivel superior celor la care magistratul are dreptul sa functioneze potrivit legii.
Art. 58. - Transferul magistratilor de la o instanta la alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor în cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 59. - La cerere, judecatorii pot fi numiti în functia de procuror, iar procurorii în functia de judecator, prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute în prezenta lege.
#PAGEBREAK#

CAPITOLUL VII Suspendarea din functie si încetarea functiei de magistrat

Art. 60. - (1) Magistratul este suspendat din functie în urmatoarele cazuri: a) când a fost pusa în miscare actiunea penala împotriva sa; b) când sufera de o boala psihica, care îl împiedica sa-si exercite functia în mod corespunzator. (2) Suspendarea din functie a magistratului se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii. (3) În perioada suspendarii din functie, magistratului nu i se platesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime în magistratura.
Art. 61. - (1) În cazul prevazut la art. 60 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunica de îndata magistratului si conducerii instantei sau parchetului unde acesta functioneaza hotarârea prin care s-a dispus suspendarea din functie.
(2) Daca se dispune scoaterea de sub urmarire penala, încetarea urmaririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal fata de magistrat, suspendarea din functie înceteaza, iar magistratul este repus în situatia anterioara, i se platesc drepturile banesti de care a fost lipsit pe perioada suspendarii din functie si i se recunoaste vechimea în magistratura pentru aceasta perioada.
 Art. 62. - (1) În cazul prevazut la art. 60 alin. (1) lit. b), boala psihica se constata printr-o expertiza de specialitate, la sesizarea presedintelui instantei sau, dupa caz, a conducatorului parchetului, iar suspendarea din functie se dispune pe perioada recomandata de comisia medicala de specialitate, numita în conditiile art. 13 alin. (2) lit. e).
 (2) Dupa expirarea perioadei prevazute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotarî încetarea suspendarii si repunerea în functie a magistratului, prelungirea acesteia sau, daca boala este ireversibila, propune Presedintelui României eliberarea sa din functie. (3) În perioada suspendarii, magistratului i se platesc drepturile de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii.
Art. 63. - (1) Magistratii sunt eliberati din functie în urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer într-o alta functie, în conditiile legii;
d) incapacitate profesionala;
e) ca sanctiune disciplinara;
f) condamnarea definitiva a magistratului pentru o infractiune;
g) neîndeplinirea oricareia dintre conditiile prevazute la art. 13 alin. (2).
(2) Eliberarea din functie a magistratilor se dispune prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În situatia prevazuta la alin. (1) lit. e), Consiliul Superior al Magistraturii comunica hotarârea de aplicare a sanctiunii ramasa irevocabila Administratiei Prezidentiale, în vederea emiterii decretului de eliberare din functie de catre Presedintele României.
(3) Eliberarea din functie a magistratilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.
(4) În cazul în care magistratul cere eliberarea din functie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devina efectiva, daca prezenta magistratului este necesara.
(5) Magistratul eliberat din functie din motive neimputabile îsi pastreaza gradul profesional dobândit în ierarhia instantelor sau a parchetelor.
Art. 64. - (1) Magistratii pot fi mentinuti în functie, dupa împlinirea vârstei de pensionare prevazute de lege, pâna la vârsta de 68 de ani, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea presedintelui curtii de apel sau, dupa caz, a procurorului general al parchetului de pe lânga curtea de apel, a presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie.
(2) În mod exceptional, magistratii pensionati pentru limita de vârsta pot fi reîncadrati în functie pâna la împlinirea vârstei de 68 de ani, cu respectarea procedurii prevazute la alin. (1).

CAPITOLUL VIII Magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie

Art. 65. - (1) Prim-magistratul-asistent, magistratii-asistenti sefi si magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie fac parte din corpul magistratilor si se bucura de stabilitate.
(2) Magistratii-asistenti sunt numiti si promovati în functie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza de concurs.
(3) Conditiile generale de numire a magistratilor-asistenti sunt cele prevazute pentru functia de magistrat.
Art. 66. - (1) Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistratii-asistenti sefi cu o vechime de cel putin 4 ani în aceasta functie.
(2) Magistratii-asistenti sefi gradul III sunt promovati dintre magistratii-asistenti cu cel putin 3 ani vechime în aceasta functie. Dupa o perioada de 2 ani ca magistrati-asistenti sefi pot fi trecuti în gradul II si dupa alti 5 ani în gradul I.
(3) Magistratii-asistenti gradul III sunt numiti fara concurs dintre judecatorii sau procurorii cu o vechime în magistratura de cel putin 4 ani. Dupa o perioada de 3 ani în aceasta functie, magistratii-asistenti pot fi trecuti în gradul II, iar dupa alti 3 ani în gradul I.
(4) Magistratii-asistenti gradul III pot fi numiti, prin concurs, si dintre avocati, notari, consilieri juridici, cadre didactice din învatamântul superior cu o vechime de cel putin 6 ani, precum si grefieri cu studii superioare juridice de la curtile de apel si Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu o vechime de cel putin 10 ani.
Art. 67. - (1) Prim-magistratul-asistent are urmatoarele atributii:
a) coordoneaza activitatea magistratilor-asistenti din sectii si a functionarilor din Cancelaria Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) ia parte la sedintele Sectiilor Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie si ale Completului de 9 judecatori, ca instanta disciplinara.
(2) Prim-magistratul-asistent are si alte atributii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativa si functionarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
Art. 68. - Magistratii-asistenti sefi au urmatoarele atributii: a) participa la sedintele de judecata ale sectiilor si ale Completului de 9 judecatori; b) repartizeaza magistratii-asistenti care participa la sedintele de judecata; c) asigura tinerea în bune conditii a evidentelor sectiilor si realizarea la timp a tuturor lucrarilor.
Art. 69. - Magistratii-asistenti participa la sedintele de judecata ale sectiilor.
Art. 70. - Magistratii-asistenti care participa la sedintele de judecata ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie redacteaza încheierile, participa cu vot consultativ la deliberari si redacteaza hotarâri, conform repartizarii facute de presedinte pentru toti membrii completului de judecata.
Art. 71. - Magistratii-asistenti aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredintate de Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, de vicepresedinte sau de presedintele sectiei.
#PAGEBREAK#

TITLUL III Drepturile si îndatoririle magistratilor

Art. 72. - Stabilirea drepturilor magistratilor se face tinându-se seama de locul si rolul justitiei în statul de drept, de raspunderea si complexitatea functiei de magistrat, de interdictiile si incompatibilitatile prevazute de lege pentru magistrati si urmareste garantarea independentei si impartialitatii acestora.
Art. 73. - (1) Pentru activitatea desfasurata, magistratii au dreptul la o remuneratie stabilita în raport cu nivelul instantei sau al parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea în magistratura si cu alte criterii prevazute de lege.
(2) Drepturile salariale ale magistratului nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevazute de prezenta lege. Salarizarea magistratilor se stabileste prin lege speciala.
(3) Salarizarea judecatorilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie se stabileste prin legea privind indemnizatiile pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica.
Art. 74. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independentei justitiei, are dreptul si obligatia de a apara corpul magistratilor si pe membrii acestuia împotriva oricarui act care ar putea afecta independenta sau impartialitatea magistratului în înfaptuirea actului de justitie ori crea suspiciuni cu privire la acestea.
(2) Magistratul care considera ca independenta si impartialitatea îi sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea judiciara sau de influentare a evolutiei sale profesionale se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune masurile necesare, conform legii.
(3) Informatiile de interes public referitoare la activitatea judiciara a magistratilor, care intra sub incidenta Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, se pot solicita numai prin intermediul birourilor de informatii si relatii publice din cadrul instantelor si parchetelor sau prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 75. - (1) Magistratii sunt liberi sa se asocieze sau sa adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, în scopul apararii intereselor lor profesionale, precum si la cele prevazute de art. 10 alin. (3).
(2) Este interzis organizatiilor profesionale ale magistratilor sa constituie sau sa adere la alte asociatii decât cele profesionale.
Art. 76. - (1) Magistratii în functie sau pensionari au dreptul de a li se asigura masuri speciale de protectie împotriva amenintarilor, violentelor sau a oricaror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
(2) Masurile speciale de protectie, conditiile si modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Administratiei si Internelor.
Art. 77. - (1) Magistratii beneficiaza de asigurare pentru risc profesional, realizata din fondurile bugetare ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei sau, dupa caz, ale Ministerului Public, pentru viata, sanatate si bunuri, în limita veniturilor pentru anii lucrati în aceste functii, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.
(2) La eliberarea din functie, asigurarea prevazuta la alin. (1) înceteaza.
(3) Asigurarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza în conditiile stabilite prin hotarâre a Guvernului.
4) Magistratii se pot asigura pentru risc profesional peste limita prevazuta la alin. (1).
(5) Prin hotarâre a Guvernului, se poate înfiinta Casa de asigurari a magistratilor.
Art. 78. - (1) Magistratii beneficiaza anual de un concediu de odihna platit de 35 de zile lucratoare.
(2) Magistratii au dreptul la concedii de studii de specialitate platite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în tara sau în strainatate, pentru pregatirea si sustinerea examenului de capacitate si de doctorat, precum si la concedii fara plata, potrivit Regulamentului privind concediile magistratilor.
(3) Magistratii au dreptul la concedii medicale si la alte concedii, în conformitate cu legislatia în vigoare.
(4) Magistratii în activitate sau pensionari, precum si sotul sau sotia si copiii aflati în întretinerea acestora beneficiaza în mod gratuit de asistenta medicala, medicamente si proteze, în conditiile respectarii dispozitiilor legale privind plata contributiei la asigurarile sociale.
(5) Magistratii au dreptul la atribuirea locuintelor de serviciu, iar dupa 10 ani de vechime în magistratura le pot cumpara.
Art. 79. - Magistratii beneficiaza anual de 6 calatorii în tara dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferata clasa I, auto, naval si aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 calatorii în tara dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectueaza cu autoturismul.
Art. 80. - (1) Magistratii cu vechime continua în magistratura în ultimii 20 de ani înainte de data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile beneficiaza de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de încadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii.
2) Indemnizatia prevazuta la alin. (1) se acorda o singura data în decursul carierei de magistrat si se înregistreaza, potrivit legii.
(3) Modul de calcul al vechimii continue în magistratura se stabileste prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Prevederile alin. (1) se aplica si în cazul decesului magistratului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizatie beneficiaza sotul/sotia si copiii care se afla în întretinerea magistratului la data decesului.
Art. 81. - (1) Magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani în magistratura beneficiaza, la împlinirea vârstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima luna de activitate înainte de data pensionarii.
(2) Pentru fiecare an care depaseste vechimea în magistratura prevazuta la alin. (1) se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venit, fara a se putea depasi venitul brut avut la data pensionarii.
(3) De pensia de serviciu beneficiaza si magistratii cu o vechime în magistratura între 20 si 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevazut la alin. (1) fiind micsorat cu 1% pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala.
(4) Persoanele care îndeplinesc conditiile de vechime prevazute la alin. (1) si (3) numai în functia de judecator sau procuror beneficiaza de pensie de serviciu, chiar daca la data pensionarii au o alta ocupatie. În acest caz, pensia se stabileste pe baza drepturilor salariale pe care le are un magistrat în functie în conditii identice de vechime si nivel al instantei sau parchetului.
(5) De prevederile alin. (4) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din functia de magistrat din motive neimputabile.
Art. 82. - Sotul supravietuitor si copiii magistratilor care au dreptul la pensie de serviciu potrivit art. 81 beneficiaza de pensie de urmas daca îndeplinesc conditiile prevazute pentru aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 83. - (1) Partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul public al asigurarilor sociale se suporta din bugetul de stat.
(2) Pensiile de serviciu ale magistratilor se actualizeaza în raport cu nivelul indemnizatiei brute a magistratilor în activitate.
(3) De dispozitiile alin. (2) beneficiaza si magistratii pensionari.
Art. 84. - Magistratii pot fi pensionati anticipat în conditiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, respectându-se, în mod corespunzator, drepturile prevazute în prezenta lege.
Art. 85. - Constituie vechime în magistratura perioada în care magistratul sau persoana asimilata acestuia a îndeplinit functiile de judecator, procuror, personal de specialitate juridica din fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justitie sau personal de specialitate juridica asimilat magistratilor, precum si perioada în care o persoana a fost avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit functii de specialitate juridica în aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, potrivit prezentei legi.
Art. 86. - (1) Personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei, din Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul National de Criminologie si din Institutul National al Magistraturii este asimilat magistratilor pe durata îndeplinirii functiei.
(2) Prevederile prezentei legi referitoare la drepturile si îndatoririle magistratilor, inclusiv sustinerea examenului de admitere, evaluarea anuala a activitatii profesionale, sustinerea examenului de capacitate si de promovare se aplica în mod corespunzator si personalului de specialitate juridica prevazut la alin. (1).
Art. 87. - (1) Pentru merite deosebite în activitate, respectarea îndatoririlor prevazute de lege si vechime îndelungata în magistratura ca judecator sau procuror, magistratii în activitate, care au obtinut numai calificative de foarte bine în ultimii 10 ani, pot fi distinsi cu Diploma Meritul judiciar clasele I-III.
(2) În mod exceptional, Diploma Meritul judiciar poate fi conferita si magistratilor pensionari care îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) si au avut o contributie deosebita la înfaptuirea actului de justitie, precum si personalului de specialitate juridica asimilat magistratilor, daca au avut o contributie deosebita la organizarea si administrarea justitiei, la elaborarea legislatiei ori la formarea initiala si continua a personalului din sistemul justitiei.
(3) Diploma Meritul judiciar se acorda de Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 88. - (1) Diploma Meritul judiciar se confera astfel:
a) Diploma Meritul judiciar clasa I, pentru 20 de ani vechime;
b) Diploma Meritul judiciar clasa II, pentru 15 ani vechime;
c) Diploma Meritul judiciar clasa III, pentru 10 ani vechime.
(2) Modelul diplomelor si modul de confectionare a acestora se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de ministrul justitiei.
Art. 89. - (1) Magistratii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în profesie si în societate.
(2) Relatiile magistratilor la locul de munca si în societate se bazeaza pe respect si buna-credinta.
Art. 90. - (1) Magistratii sunt obligati sa rezolve lucrarile în termenele stabilite si sa solutioneze cauzele în termen rezonabil, în functie de complexitatea acestora.
(2) Magistratii sunt obligati sa desfasoare activitatea judiciara în mod independent, dând dovada de o conduita impartiala si sa respecte secretul profesional.
(3) Judecatorul este obligat sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupa încetarea exercitarii functiei.
Art. 91. - (1) Magistratii sunt obligati sa aiba, în timpul sedintelor de judecata, tinuta vestimentara corespunzatoare instantei la care functioneaza.
(2) Tinuta vestimentara se stabileste prin hotarâre a Guvernului si se asigura în mod gratuit.
Art. 92. - Magistratii sunt obligati sa prezinte, în conditiile si la termenele prevazute de lege, declaratia de avere si declaratia de interese.
#PAGEBREAK#

TITLUL IV Raspunderea magistratilor

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 93. - Magistratii raspund civil, disciplinar, administrativ si penal, în conditiile legii.
Art. 94. - (1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Raspunderea statului este stabilita în conditiile legii si nu înlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
(3) Cazurile în care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savârsite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penala.
(4) Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savârsite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotarâre definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a magistratului pentru o fapta savârsita în cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.
(5) Nu este îndreptatita la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la savârsirea erorii judiciare de catre magistrat.
(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate îndrepta cu actiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.
(7) Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotarârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o actiune în despagubiri împotriva magistratului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savârsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.
(8) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune în toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an.
Art. 95. - (1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parchetelor, în legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a unui magistrat, încalcarea obligatiilor profesionale în raporturile cu justitiabilii ori savârsirea de catre acesta a unor abateri disciplinare.
(2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) nu poate pune în discutie solutiile pronuntate prin hotarârile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.

CAPITOLUL II Raspunderea disciplinara a magistratilor

Art. 96. - Magistratii raspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei.
Art. 97. - Constituie abateri disciplinare:
a) încalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind magistratii;
b) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al magistratilor;
c) interventiile pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, precum si imixtiunea în activitatea altui magistrat;
d) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atributiilor de serviciu;
e) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter;
f) nerespectarea în mod repetat a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor;
g) refuzul de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces;
h) retinerea repetata a dosarelor peste timpul necesar efectuarii lucrarilor sau studiului dosarului;
i) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii sau dispusa, potrivit legii, de conducatorul instantei ori parchetului;
j) neglijenta grava sau repetata în rezolvarea lucrarilor;
k) efectuarea cu întârziere a lucrarilor;
l) absentele nemotivate de la serviciu sau întârzierea ori plecarea de la program, în mod repetat;
m) atitudinile ireverentioase în timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili.
Art. 98. - Sanctiunile disciplinare care se pot aplica magistratilor, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizatiei de încadrare lunare brute cu pâna la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni;
c) mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate în circumscriptia aceleiasi curti de apel ori în circumscriptia aceluiasi parchet de pe lânga curtea de apel;
d) revocarea din functia de conducere ocupata;
e) excluderea din magistratura.
Art. 99. - Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 98 se aplica de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii sale organice.
#PAGEBREAK#

TITLUL V Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 100. - (1) Magistratii în functie la data intrarii în vigoare a prezentei legi se considera ca îndeplinesc conditiile legale pentru ocuparea functiilor în care sunt numiti.
(2) Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu încuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Pâna la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, încuviintarea se acorda de catre ministrul justitiei.
(3) În caz de infractiune flagranta, judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat neîntârziat de organul care a dispus retinerea sau perchezitia. Pâna la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, va fi informat ministrul justitiei. Atacat prin Decizie nr. 391 din 05/10/2004 la 06/01/2005 Atacat prin Decizie nr. 455 din 28/10/2004 la 13/12/2004

Art. 101. - (1) Judecatorii în functie ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie îsi continua activitatea pâna la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti.
(2) Judecatorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie carora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiti ori, dupa caz, sunt eliberati din motive neimputabile, îsi pastreaza gradul dobândit în ierarhie si pot ocupa o functie de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie si pot reveni pe functia de magistrat detinuta anterior sau pe o alta functie de judecator ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatura sau notariat, fara examen.
Art. 102. - Magistratii care au, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, norma de baza la institutii de învatamânt superior juridic, au obligatia ca, începând cu anul universitar urmator, sa-si transfere norma de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza ori sa renunte la calitatea de magistrat.
Art. 103. - (1) Magistratii în functie si personalul de specialitate juridica asimilat acestora care au beneficiat de vechime în magistratura potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, îsi pastreaza aceasta vechime.
(2) Salarizarea magistratilor-asistenti se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, aprobata prin Legea nr. 347/2003, în baza coeficientilor de multiplicare prevazuti la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistratii-asistenti gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistratii-asistenti sefi, gradul I, II, III si la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.
Art. 104. - (1) Dispozitiile prezentei legi privind vechimea necesara pentru ocuparea functiei de judecator sau procuror si pentru promovarea în aceste functii se aplica începând cu 1 ianuarie 2005.
(2) Pâna la data de 1 ianuarie 2005, pot fi numite în magistratura, în conditiile art. 31, si persoanele care au ocupat cel putin 5 ani functia de personal de specialitate juridica din fostele arbitraje de stat, magistrat consultant, asistent judiciar, avocat, notar, jurisconsult, consilier juridic, cadru didactic din învatamântul superior acreditat ori de cercetare în Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Române sau functii de specialitate juridica în administratia publica, în aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Curtii de Conturi, Avocatului Poporului sau Consiliului Legislativ.
Art. 105. - (1) Dispozitiile prezentei legi se aplica în mod corespunzator si magistratilor militari.
(2) Perioada în care judecatorii financiari, judecatorii financiari inspectori, procurorii financiari si consilierii sectiei jurisdictionale ai Curtii de Conturi au exercitat aceste functii în cadrul Curtii de Conturi se considera vechime în magistratura.
(3) Perioada în care personalul de specialitate juridica a functionat în fostele arbitraje de stat constituie vechime în magistratura.
Art. 106. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii aproba, prin hotarâre care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I:
a) Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, probele de examen, procedura de desfasurare a concursului de admitere si a examenului de absolvire, precum si media minima de admitere si de absolvire a Institutului National al Magistraturii;
b) Regulamentul Institutului National al Magistraturii;
c) Regulamentul privind examenul de capacitate al magistratilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, probele de examen, procedura de desfasurare si media minima de promovare a examenului de capacitate al magistratilor stagiari;
 d) Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului de admitere în magistratura;
e) Regulamentul privind modul de desfasurare a cursurilor de formare profesionala continua a magistratilor si atestare a rezultatelor obtinute;
f) Regulamentul privind concursul de promovare în functii de executie a magistratilor; g) Regulamentul privind concediile magistratilor.
(2) Regulamentele prevazute la alin. (1) se adopta în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intra în vigoare la data intrarii în vigoare a dispozitiilor prezentei legi.
Art. 107. - (1) Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga:
a) dispozitiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 si art. 59-69 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) dispozitiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-1201 si art. 121-1311 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia dispozitiilor art. 66 privind vechimea în magistratura necesara pentru promovarea în functia de judecator sau procuror, care se abroga pe data de 1 ianuarie 2005.
3) Dispozitiile art. 13 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga pe data de 1 ianuarie 2005.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, în conditiile art. 77 alin. (2) si cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.