Procurorul general propune recunoasterea vinovatiei ca solutie pentru reducerea duratei proceselor

Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a transmis Ministrului Justitiei, la data de 11 martie 2010, un set de propuneri cu privire la modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala in vigoare.

“Aceste propuneri se intemeiaza pe necesitatea modificarii normelor de procedura care sa permita scaderea numarului de dosare aflate pe rolul organelor judiciare”, dupa cum se arata in comunicatul de presa al Ministerului Public.

Potrivit Procurorului General, propunerile urmaresc scaderea numarului de dosare aflate pe rolul instantelor, prin reglementarea unei proceduri simplificate asemanatoare acordului de recunoastere a vinovatiei, reglementat in proiectul codului de procedura penala.

Una dintre propunerile Parchetului General de pe langa ICCJ are in vedere introducere unui nou articol prin care sa se prevada ca, in cazul in care a fost inceputa urmarirea penala si au fost administrate suficiente probe cu privire la autorul faptei si la imprejurarile in care a fost savarsita, procurorul sau instanta ar putea aplica una din sanctiunile cu caracter administrativ, precum mustrarea, mustrarea cu avertisment sau amenda.

De asemenea, tribunalele ar putea avea posibilitatea de a judeca, in prima instanta, infractiunile de spalare a banilor si evaziune fiscala, insa, nu vor mai putea judeca, in prima instanta cauzele cu referire la infractiunea de spalare a banilor.

Totodata, instantele vor putea sa judece atat orice chestiune prealabila de care depinde solutionarea cauzei, chiar daca, prin natura ei, acea chestiune este de competenta altei instante, cat si orice exceptie.

In ce priveste procedura sechestrului, procurorul general propune sa poata fi valorificate si bunurile a caror valoare se diminueaza in timp.

In cazul in care intr-o plangerea lipseste unul din urmatoarele elemente: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului daca este cunoscut si a mijloacelor de proba, procurorul general propune restituirea documentului petitionarului pe cale administrativa, cu indicarea elementelor care lipsesc.

Modificarile propuse se refera si la dispunerea inceperii sau neinceperii urmarii penale. Astfel, chiar daca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, organul de urmarire penala nu va mai inainta dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub urmarire penala. In acest sens, procurorul a dispus abrogarea alin 2 al art. 228 din Codul de Procedura Penala.

De asemenea, in cazul in care procurorul este de acord propunerea, va emite, in acest sens, o rezolutie. Daca procurorul isi insuseste argumentele cuprinse in propunerea organului de cercetare penala, motivarea rezolutiei va fi facultativa sau poate cuprinde doar argumentele suplimentare.

Pentru astfel de situatii, verificarea solutiei se va realiza prin prisma motivarii organului de cercetare penala. Daca rezolutia nu a fost motivata, se va comunica si o copie a referatului intocmit de organul de cercetare penala.

In acelasi timp, procurorii nu ar mai putea dispune prin ordonanta scoaterea de sub urmarire penala.

Totodata, in situatia in care complexitatea cauzei nu permite prezentarea materialului de urmarire penala intr-o singura zi, activitatea se poate desfasura pe parcursul a cel mult 3 zile consecutive, procurorul avand posibilitatea de a prelungi termenul in cazuri exceptionale.

Recunoasterea vinovatiei ar reduce durata proceselor

Procurorul general propune posibilitatea inculpatului de a se declara vinovat, recunoscand in totalitate savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si solicitarea ca judecata sa se faca doar in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, pana la inceperea cercetarii judecatoresti.

Astfel, la termenul de judecata, instanta il va intreaba pe inculpat daca solicita ca judecata sa aiba loc in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.

In continuare, instanta de judecata poate admite cererea atunci cand, din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse, procedand totodata la ascultarea inculpatului. In acelasi timp, cererea poate fi respinsa daca, raportat la gravitatea faptei cu care a fost sesizata, instanta apreciaza ca nu s-ar putea aplica limitele de pedeapsa prevazute.

In cazul admiterii cererii, instanta va putea dispune, din oficiu sau la cererea procurorului, administrarea de probe, daca se considera necesar acest lucru.

Potrivit propunerilor Procurorului general, partea vatamata va avea posibilitatea de a se constitui parte civila, urmand ca partile sa se pronunte in legatura cu administrarea probelor.

In continuare, instanta ar putea separa doua litigii care fusesera unite, spre a le cerceta si solutiona pe fiecare in parte, daca pentru solutionarea acesteia este necesara administrarea de probe, prin care s-ar prelungi in mod nejustificat solutionarea actiunii penale.

Astfel, in caz de admitere a cererii, inculpatul ar putea beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei amenzii. Daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani.

Insa, daca cererea este respinsa, instanta poate continua judecarea cauzei potrivit proceduri de drept comun.

Totodata, ministrul Justitiei a prezentat, marti, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor impune instituirea unor norme procedurale cu efecte imediate pentru a facilita eficientizarea procedurilor judiciare si solutionarea cu celeritate a proceselor, MJ propune masuri legislative punctuale, care vizeaza, in principal, simplificarea si sporirea celeritatii solutionarii cauzelor, cu impact direct si asupra executarii hotararilor.

Potrivit acestui proiect, judecatorii ar putea fi obligati sa fixeze termene de judecata scurte, chiar de la o zi la alta, iar instiintarea partilor s-ar putea realiza si prin intermediul email-ului pentru a se reduce termenul de judecata al proceselor, instantele ar putea incuviinta executarile silite, in termen de 3 zile, iar Avocatul Poporului ar putea sa inainteze recursuri in interesul legii.