Proiectul noului Cod de procedura penala, aprobat de Guvern

Proiectul noului Cod de procedura penala are drept scop esential crearea unui cadru legislativ modern in materie procesual penala, care sa raspunda pe deplin imperativelor functionarii unei justitii moderne, adaptate asteptarilor sociale, precum si necesitatii cresterii calitatii acestui serviciu public.

Dispozitiile proiectului noului Cod de procedura penala urmaresc sa raspunda unor cerinte actuale, precum accelerarea duratei procedurilor penale, simplificarea acestora si crearea unei jurisprudente unitare, in acord cu jurisprudenta CEDO. In egala masura, proiectul urmareste sa raspunda si exigentelor de previzibilitate a procedurilor judiciare ce decurg din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, implicit, din cele statuate in jurisprudenta CEDO.

Noul Cod de procedura penala reglementeaza in mod expres principiile fundamentale ale procesului penal: alaturi de principiile clasice (al aflarii adevarului, al prezumtiei de nevinovatie, al dreptului la aparare, al respectarii demnitatii umane) au fost introduse principii noi, precum cel al dreptului la un proces echitabil desfasurat intr-un termen rezonabil, al separarii functiilor judiciare in procesul penal, al obligativitatii actiunii penale strans legat de cel subsidiar al oportunitatii, non bis in idem, al dreptului la libertate si siguranta, iar in materia probatiunii, al loialitatii in obtinerea probelor.

In privinta participantilor in procesul penal, proiectul aduce cateva modificari substantiale in raport cu actuala reglementare. Astfel, in cadrul organelor judiciare, alaturi de instantele judecatoresti si organele de urmarire penala, au fost cuprinsi judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara, care vor avea atributii specifice in materia drepturilor si libertatilor suspectului sau inculpatului, respectiv in verificarea legalitatii administrarii probelor in faza de urmarire penala si a legalitatii sesizarii instantei de judecata de catre procuror.

De asemenea, au fost definite partile in procesul penal (inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente), cu drepturile si obligatiile acestora. Alaturi de parti, printre participantii la procesul penal, figureaza si subiectii procesuali principali (suspectul si persoana vatamata), precum si alti subiecti procesuali (martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare etc.).

Proiectul noului Cod de procedura penala propune o echilibrare a competentei materiale a instantelor judecatoresti, in paralel cu o reasezare a cailor de atac, cu aplicarea principiului apropierii justitiei de cetatean. A fost regandita impartirea competentei de prima instanta intre tribunale si judecatorii, cu precizarea ca tribunalele au competenta generala, iar judecatoriile o competenta limitata la cazurile de mai mica importanta. Astfel, judecatoria judeca in prima instanta infractiunile pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, precum si cele pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult cinci ani. In consecinta, tribunalul judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date in mod expres in competenta judecatoriei. Curtile de apel vor judeca toate apelurile, in timp ce Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca recursul in casatie - cale extraordinara de atac.

Competenta judecatorului de drepturi si libertati si a judecatorului de camera preliminara este de asemenea stabilita, tinandu-se seama de atributiile specifice ale acestor organe judiciare. Judecatorul de drepturi si libertati solutioneaza cererile, propunerile, plangerile, contestatiile sau orice alte sesizari referitoare la masurile preventive, la masurile asiguratorii, la masurile de siguranta cu caracter provizoriu, la actele procurorului, in cazurile prevazute de lege, la autorizarea perchezitiilor, a tehnicilor speciale de supraveghere sau de cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii, la administrarea anticipata a probelor, precum si orice alte cazuri prevazute de lege.

Judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea administrarii probelor in faza de urmarire penala si a trimiterii in judecata, solutioneaza plangerile impotriva solutiilor de netrimitere in judecata, precum si orice alte cazuri prevazute de lege.

Proiectul renunta la enumerarea limitativa a mijloacelor de proba, prevazand ca pot fi folosite in cadrul procesului penal orice mijloace de proba care nu sunt interzise de lege.

Proiectul reglementeaza pentru prima oara in mod expres principiul loialitatii procedurilor in administrarea probelor, in vederea evitarii utilizarii oricaror mijloace ce ar putea avea ca scop administrarea cu rea-credinta a unui mijloc de proba sau care ar putea avea ca efect provocarea comiterii unei infractiuni, in scopul protejarii demnitatii persoanei, precum si a dreptului acesteia la un proces echitabil si la viata privata.

In acord cu jurisprudenta CEDO, se realizeaza reglementarea explicita a principiului proportionalitatii oricarei masuri preventive cu gravitatea acuzatiei aduse unei persoane, precum si a principiului necesitatii unei astfel de masuri pentru realizarea scopului legitim urmarit prin dispunerea sa. Ca regula generala, s-a reglementat necesitatea informarii scrise a persoanei supuse oricarei masuri preventive asupra tuturor drepturilor pe care legea i le recunoaste.

In privinta arestarii preventive, este prevazut, la nivel de principiu, caracterul sau exceptional si, totodata, caracterul subsidiar al acesteia in raport cu celelalte masuri preventive neprivative de libertate. Ca noutate absoluta pentru legislatia procesual penala romaneasca, se propune reglementarea unei noi masuri preventive, respectiv arestul la domiciliu, dupa modelul Codului de procedura penala italian, urmarindu-se, prin introducerea acestei institutii, largirea posibilitatilor de individualizare a masurilor preventive, in raport cu principiile anterior mentionate.

Pentru a asigura respectarea caracterului eminamente preventiv al arestarii dispuse in cursul procesului penal, proiectul, inspirandu-se din Codul de procedura penala italian, propune instituirea unor termene maxime ale arestarii preventive si pentru faza de judecata.

Pentru a raspunde cerintei de desfasurare cu celeritate a procesului penal, proiectul propune o simplificare a etapei de urmarire penala, inclusiv prin prisma reasezarii rolului procurorului de a conduce si supraveghea aceasta activitate, in concordanta cu dispozitiile constitutionale, precum si introducerea principiului oportunitatii. Un alt element de noutate il constituie regandirea categoriilor solutiilor de neurmarire. Se are in vedere, in primul rand, ca o consecinta a principiului oportunitatii, reglementarea solutiilor alternative la urmarire, date in competenta procurorului, respectiv a renuntarii la urmarire. Astfel, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de pana la 5 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala a inculpatului cand, in raport de persoana si conduita inculpatului, de continutul faptei, de modul si mijloacele de savarsire, de scopul urmarit si de imprejurarile concrete de savarsire, stabileste ca nu exista un interes public in urmarirea acestuia.

Prin institutia camerei preliminare, proiectul urmareste sa raspunda exigentelor de legalitate, celeritate si echitate a procesului penal. Institutia camerei preliminare are ca scop rezolvarea chestiunilor ce tin de legalitatea trimiterii in judecata si de legalitatea administrarii probelor, asigurandu-se premisele pentru solutionarea cu celeritate a cauzei in fond.

In scopul asigurarii celeritatii procesului penal si a reducerii duratei de solutionare a cauzei penale, in conditiile in care au fost sporite garantiile in faza de urmarire penala si la judecata in prima instanta, in materia cailor de atac, proiectul prevede calea ordinara de atac a apelului, integral devolutiva.

Proiectul Codului de procedura penala propune modificari de substanta in materia cailor extraordinare de atac. Recursul este o cale extraordinara de atac, exercitata doar in cazuri exceptionale, numai pentru motive de nelegalitate.

Astfel, recursul in casatie urmareste asigurarea unei practici unitare la nivelul intregii tari. Prin intermediul acestei cai extraordinare de atac, a carei solutionare este numai in competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, este analizata conformitatea hotararilor definitive atacate cu regulile de drept, prin raportare la cazurile de casare expres si limitativ prevazute de lege. Cazurile in care se poate exercita recursul in casatie vizeaza exclusiv legalitatea hotararii, si nu chestiuni de fapt. Acestea pot constitui temei al casarii hotararii doar daca nu au fost invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului ori daca, desi au fost invocate, au fost respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor.

Proiectul noului Cod de procedura penala cuprinde unele proceduri speciale, in scopul asigurarii eficacitatii administrarii actului de justitie. Sunt prevazute reglementari care asigura accesul justitiabililor la mijloace si forme procedurale mai simple, avandu-se in vedere accelerarea procedurii, pentru asigurarea celeritatii solutionarii cauzelor. Introducerea acordului de recunoastere a vinovatiei, chiar limitat la infractiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a inchisorii de cel mult 5 ani, presupune o schimbare radicala a procesului penal roman. Procedura acordului de recunoastere a vinovatiei nu numai ca reduce durata judecarii cauzei, dar simplifica si activitatea din cadrul urmaririi penale. Acordul de recunoastere a vinovatiei este institutia propusa ca o solutie legislativa inovatoare ce va asigura solutionarea cauzelor intr-un termen optim si previzibil, fiind totodata un remediu pentru eliminarea unei deficiente majore a sistemului judiciar roman, respectiv durata mare a desfasurarii procedurilor judiciare.

Acordul se poate incheia numai cu privire la infractiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a inchisorii de cel mult 5 ani, si numai atunci cand, din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse. Acordul este supus controlului instantei cu privire la obiectul sau si la conditiile incheierii, iar in cazul admiterii instanta va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsa ce nu poate fi mai mare decat cea solicitata de procuror prin acord.

Atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecarii cauzelor cu minori, proiectul prevede obligativitatea citarii serviciului de probatiune, precum si a directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului din localitatea unde se desfasoara audierea. Desfasurarea judecatii se face in acord cu regulile procesului de tip adversial in ce priveste ordinea cercetarii judecatoresti, iar pentru protectia suplimentara a minorului in fata instantei s-a prevazut regula unei singure ascultari a acestuia, cu posibilitatea reascultarii in cazuri temeinic justificate. In cauzele in care sunt judecati inculpati minori cu majori, competenta va apartine intotdeauna instantei specializate pentru minori si familie.

Proiectul noului Cod de procedura penala a fost elaborat de o comisie constituita la nivelul Ministerului Justitiei, formata din reputati practicieni si teoreticieni si a fost supus dezbaterilor publice la care au fost invitati atat judecatori, procurori, alti reprezentanti ai mediului juridic, cat si reprezentanti ai societatii civile.