CE a stabilit prioritatile economiei digitale, prentru urmatorii 10 ani

Strategia fixeaza urmatoarele obiective:
- asigurarea accesului la broadband pentru toti cetatenii pana in anul 2013, in conditiile furnizarii unei viteze a Internetului mai mare de 30 Mbps pana in 2020 si asigurarii unor conexiuni la Internet de peste 100 Mbps pentru cel putin 50% dintre gospodariile europene;
- cresterea gradului de utilizare a internetului in randul populatiei si mai ales in randul categoriilor sociale dezavantajate;
- dublarea numarului tranzactiilor efectuate prin intermediul aplicatiilor de comert electronic, incluzand tranzactiile transfrontaliere;
- intensificarea utilizarii serviciilor de guvernare electronica in randul cetatenilor si mediului de afaceri;
- asigurarea accesibilitatii site-urilor publice pentru persoanele cu dizabilitati, in conformitate cu standardele internationale de accesibilitate;
- echiparea a 15% din cetatenii europeni cu „Pasaportul european de eHealth”, care le va permite accesul online, in conditii sigure, la datele lor personale de sanatate.

Pentru atingerea acestor obiective, a fost dezvoltata Agenda Digitala Europeana, o initiativa fanion a Strategiei UE 2020, care include 6 domenii majore de actiune:

I. Acces la internet de mare viteza

Retelele de acces rapid la internet sunt o pre-conditie esentiala pentru functionarea eficienta a economiei digitale si dezvoltarea serviciilor electronice in folosul cetatenilor si mediului de afaceri.

Importanta strategica a benzii largi se datoreaza capacitatii sale de a accelera contributia noilor tehnologii la cresterea si inovarea in toate sectoarele economiei, precum si la coeziunea sociala si regionala.

In vederea asigurarii dezvoltarii rapide a broadbandului, Comisia isi propune o abordare sprijinita pe mai multe paliere:
- stimularea investitiilor in retelele de acces de generatie urmatoare (NGA), prin stabilirea unor masuri clare si eficiente de reglementare;
- implementarea unei Strategii europene privind spectrul de frecvente radio, care sa incurajeze statele membre in alocarea spectrului de frecvente necesar pentru noile piete de broadband fara fir;
- atragerea de capital in sector, prin credite de la BEI si prin fondurile UE, pentru infrastructurile pasive si cresterea finantarilor pentru broadband, prin instrumente comunitare (de exemplu: FEDR, CIP etc.)
- sustinerea statelor membre in implementarea strategiilor nationale de broadband pentru a atinge tintele europene in materie de acoperire si viteza, prin finantare publica, in conformitate cu normele UE.

II. Crearea pietei unice digitale

Stabilirea unei piete unice digitale este esentiala pentru impulsionarea cererii in domeniu, atragerea investitiilor si furnizarea beneficiilor pentru cetatenii si mediul de afaceri european.

Piata digitala europeana este, in continuare, fragmentata, cateva exemple elocvente provenind din:
- domeniul comertului electronic, unde statisticile arata ca europenii nu pot profita pe deplin de potentialul celei mai mari piete din lume, din lipsa de acces la retele sau de incredere si, in mod similar, comerciantii online au ales sa nu-si extinda afacerile dincolo de granitele nationale;
- domeniul cultural, unde studiile evidentiaza ca cele mai recente si cele mai valoroase platforme de distributie media si de continut au fost dezvoltate peste Atlantic;
- desi exista o legislatie comunitara in domeniul comunicatiilor electronice, aceasta piata este inca fragmentata in 27 de piete nationale.

Printre masurile avute in vedere de Comisie pentru atingerea obiectivului de piata unica digitala se numara:

- stabilirea unui sistem european online pentru solutionarea litigiilor legate de tranzactiile din domeniul comertului electronic;
- consolidarea normelor europene privind drepturile de autor;
- propunerea unor masuri legislative care sa asigure promovarea radiodifuzarii on-line la nivel UE;
- stabilirea unui cadru juridic care sa faciliteze digitalizarea, difuzarea operelor europene orfane si continuarea lucrarilor Grupului la nivel inalt privind bibliotecile digitale;
- stabilirea unui instrument juridic pentru a finanta Biblioteca Digitala Europeana „Europeana” si digitalizarea;
- revizuirea Directivei nr. 98/2003/EC privind re-utilizarea informatiilor din sectorul public.


III. Dezvoltarea societatii digitale sustenabile

In opinia Comisiei, o societate digitala sustenabila trebuie sa se bazeze pe imbunatatirea competentelor digitale (eSkills) ale cetatenilor europeni, pe servicii de e-guvernare eficiente, pe informatizarea sistemelor de sanatate si utilizarea solutiilor ICT pentru a asigura dezvoltarea si imbunatatirea deprinderilor de viata independenta si pe folosirea ICT in vederea reducerii emisiilor de carbon.

In acest sens, Comisia va lua urmatoarele masuri:
- Va propune includerea alfabetizarii digitale pe lista prioritatilor Strategiei europene pentru ocuparea fortei de munca si ale Regulamentului privind Fondul Social European (2014-2020);
- Va propune „Actul european privind accesibilitatea”, pentru a asigura accesibilitatea deplina a tuturor site-urilor publice pana in anul 2015;
- Va dezvolta o noua generatie de servicii de telemedicina standardizate;
- Va sustine actiuni concrete de sprijinire a utilizarii mai eficiente a energiei, cum ar fi standardele deschise pentru contorizare inteligenta;
- Va continua initiativa eYouGuide si va emite o Carta a Drepturilor UE online;
- Va monitoriza punerea in aplicare a noului cadru de reglementare in domeniul telecomunicatiilor („Pachetul Telecom”), cu accent pe managementul retelei si neutralitatea internetului.


IV. Consolidarea masurilor in domeniul securitatii si al increderii in tehnologiile online

Necesitatea consolidarii securitatii si increderii in societatea informationala este o responsabilitate impartasita de toti utilizatorii. Comisia considera prioritare cresterea gradului de constientizare in randul utilizatorilor si intensificarea cooperarii la nivel international si guvernamental in punerea in aplicare a principiilor de securitate IT.

Pentru a spori increderea cetatenilor in societatea digitala, legislatia referitoare la protejarea datelor cu caracter personal si a vietii private trebuie implementata, in mod eficient, folosind sanctiuni descurajatoare.

Cadrul legislativ revizuit al UE in domeniul comunicatiilor electronice („Pachetul Telecom”) clarifica responsabilitatile furnizorilor de servicii, inclusiv obligatia de a notifica incalcarile legate de protectia datelor cu caracter personal, care trebuie sa fie puse in aplicare, cat mai curand posibil, la nivel comunitar.

In acest sens, Comisia are in vedere:
- elaborarea unui cadru general de reguli si proceduri pentru a asigura implementarea dispozitiilor legate de notificarea incalcarilor de securitate;
- implementarea unor instrumente juridice care sa faciliteze recunoasterea transfrontaliera a identitatii electronice (eID), autentificarea si semnatura electronica;
- stabilirea unei retele functionale de centre de expertiza in domeniul securitatii informatice (CERT) care sa acopere tot spatiul european, inclusiv institutiile UE.

V. Cercetarea si inovarea

Tehnologia Informatiei continua sa fie motorul principal al modernizarii economice si sociale, jucand un rol important in consolidarea inovarii, creativitatii si competitivitatii in toate sectoarele industriale si de servicii.

Chiar daca ICT este unul dintre sectoarele cele mai inovatoare si dinamice din lume, Europa investeste mai putin de jumatate din cat investesc principalii sai parteneri comerciali.

Din acest motiv, Comisia considera ca Europa trebuie sa ia masuri urgente, mai ales in privinta:

- simplificarii normelor legate de finantarile UE in domeniul cercetarii in ICT, pentru a oferi scheme "rapide si usoare", in special pentru IMM-uri;
- promovarii centrelor de inovare si a infrastructurilor comune, care joaca un rol din ce in ce mai important in progresul cunoasterii si tehnologiei si in exploatarea acestora;
- stabilirii unei Strategii Europene privind tehnologia „cloud computing” (o platforma ce ofera soft-uri si solutii IT prin internet);
- asigurarii unei mai bune coordonari cu statele membre si cu industria pentru promovarea, sustinerea si finantarea inovarii, bazate pe cerere si pe nevoia sociala.


VI. Standardele deschise si interoperabilitatea

Consumatorii si organizatiile publice si private ar trebui sa fie capabile sa-si interconecteze dispozitivele lor digitale si aplicatiile intr-o maniera simpla si rapida. Pana in prezent a fost deosebit de dificila definirea unor linii directoare privind standardele deschise si interoperabilitatea, ceea ce reprezinta o bariera in imbunatatirea mecanismelor de coordonare si interoperabilitate transfrontaliera si a eficientei prestarii de servicii publice.