Nebunia cursului: risc maxim la creditele in valuta

"In ce moneda sa-mi tin banii si in ce moneda sa ma imprumut?“. Aceasta este intrebarea care staruie in mintea multora in fata evolutiei cursului de schimb. Acum doua zile, euro ajunsese la cele mai joase niveluri din ultimii doi ani, dar in doua zile a cistigat 2.300 de lei. Deci, ideea unui credit in euro, de acum trei zile, nu se dovedeste la fel de buna azi. Certitudinea apare in momentul in care cineva se intreaba in ce moneda sa-si tina economiile. Raspunsul cel mai bun este unul singur: in lei, cel putin pe termen mediu. Asta pentru ca se vede deja de citeva luni tendinta de apreciere a leului, care va continua chiar daca raportul de schimb este fluctuant.

In plus, aceasta atitudine este „ajutata“ si de dobinda la leu, care aduce un cistig baban in raport cu cea la valuta. Bancile „remunereaza“ depozitele in lei cu 13-15% pe an, fata de 2,5-3,5%, cit platesc pentru depozitele in dolari sau euro. Chiar daca exista o tendinta de scadere a dobinzilor la depozitele in lei, ele se vor plasa teoretic peste inflatie, asa ca cel care-si tine economiile in lei nu va avea nimic de pierdut. Cel mai indicat insa este sa „nu-ti tii toate ouale in acelasi cos“. De preferat pentru cei care au sume de economisit este sa foloseasca un cos valutar, adica sa pastreze majoritatea economiilor la banca in lei, dar sa aiba si un depozit in dolari, eventual sa-si asume riscul sa joace si la bursa. Ieftinire la lei, scumpire la valuta

Nesiguranta apare atunci cind vrei sa iei un credit, mai ales pe termen lung. Il iei in euro sau il iei in lei? Tentant este in euro, pentru ca dobinzile se invirt in jurul a 9,5-11% pe an, fata de 21-23% la lei. Insa politica BNR este de a limita creditarea in valuta, tocmai prin cresterea dobinzilor. Mecanismul este urmatorul: fiecare banca trebuie sa-si constituie rezerve valutare la BNR, asa-numitele rezerve minime obligatorii. BNR a anuntat recent ca in aceste rezerve va intra si un procent din sumele in valuta atrase de banci de afara. Aceste rezerve inseamna niste bani blocati la BNR, pentru care aceasta plateste o dobinda mult mai mica decit cea de pe piata. Astfel, fiecare banca comerciala are niste costuri suplimentare, pe care si le va acoperi prin cresterea dobinzilor la credite. Deci, imprumutul in valuta tinde sa devina mai scump. Imprumuturile in lei se ieftinesc insa, tot ca urmare a politicii BNR. Banca centrala este obligata sa scada dobinzile la depozite pentru a feri cit mai mult piata valutara de fonduri speculative. De aceea a si redus dobinda de interventie, incurajind bancile sa scada costul imprumutului in lei, dar si dobinda la depozite. In ultimele luni, mai multe banci au scazut dobinzile la creditele in lei, cea mai spectaculoasa reducere fiind operata de Alfa Bank, care a taiat opt puncte procentuale, astfel ca aici dobinzile la creditele in lei acordate pe maxim 25 de ani este de 14%. Totusi, costurile unui credit in valuta ramin mai mici decit cele ale unui credit in lei. Cale scurta de la extaz la agonie

Asadar, suna mai bine un credit in valuta, dar si riscul este mai mare, tocmai din cauza fluctuatiilor cursului. Volatilitatea acestuia s-a vazut si in ultimele trei zile si chiar BNR ne-a dat de inteles sa ne asteptam la o evolutie fluctuanta. Cei care au angajat credite in valuta anul trecut, cind euro a trecut si de 42.000 de lei, au avut si vor avea, fara doar si poate, de cistigat. Chiar daca isi platea rata acum doua zile, la un euro de 35.500 sau chiar daca si-a platit-o ieri, la 37.800.