Statisticile arata ca pensionarii sunt fie prea multi, fie insuficient de saraci sau nu sunt destul de batrani. In aceste conditii, Guvernul a considerat ca masura reducerii pensiilor cu 15% este o optiune viabila, fara a tine seama ca vizeaza o categorie sociala care la inceputul anilor 2000 era printre cele mai expuse la saracie.
„Sistemul de pensii din Romania a intrat in faliment tragand dupa sine intregul buget public. Prins intre nevoile financiare in crestere si scaderea veniturilor, Guvernul Romaniei trebuie sa ia decizii in urma carora fie un grup social, fie altul va avea de pierdut”, au fost principalele teme abordate in cadrul dezbaterii organizate, miercuri, de Societatea Academica Romana.
In cadrul discutiilor, Marian Preda, profesor in cadrul Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii Bucuresti, a discutat despre o serie de mituri create in jurul pensionarilor, pe care a incercat sa le demonteze. Printre acestea, faptul ca pensionarii sunt foarte saraci, cei mai saraci dintre romani si ca pensionarii sunt persoane varstnice care nu mai pot munci.
Trebuie sa avem in vedere ca, in conditiile in care exista mai multi pensionari (5,5 milioane) decat salariati (4,5 milioane), iar din totalul acestora, 1,8 milioane au contributie completa, iar 2,2 milioane sunt pensionati anticipat sau pe caz de boala, problema acestei categorii sociale devine o problema sociala a Romaniei.
Intr-adevar, datele statistice indica faptul ca veniturile pensionarilor au crescut din 2003 pana in prezent. Conform unui studiu World Bank, daca, in 2003, una din 5 persoane sarace era pensionara, in 2006, aceasta categorie reprezinta doar o sesime din numarul total al saracilor.
De asemenea, Marian Preda arata, pe baza datelor furnizate de Institutul National de Statistica, faptul ca persoanele varstnice nu sunt cele mai sarace din Romania, procentul acestora fiind de doar 15%, pentru anul 2007, in timp ce persoanele cu varste cuprinse intre 25 si 49 de ani sunt cele mai expuse saraciei.
Dar care va fi evolutia acestor cifre in conditiile in care Guvernul a indreptat una dintre masurile de austeritate pentru iesirea din criza spre categoria sociala care, la inceputul anilor 2000, era printre cele mai vulnerabile in fata saraciei.
In plus, exista afirmatia conform careia persoanele varstnice nu traiesc intodeauna izolat, ca au sustinerea si ajutorul familiei. Aceasta nu face decat sa intareasca statisticile care arata ca raportul de dependenta economica a persoanelor inactive, de peste 60 de ani, la 100 adulti activi economic (20-59 ani) este de 34 puncte procentuale, cu perspectiva de a creste dramatic in urmatoarele decenii.
S-a vorbit in nenumarate randuri ca Romania ar trebui sa isi dezvolte un sistem de promovare a imbatranirii active prin introducerea de masuri care sa stimuleze participarea pe piata muncii a persoanelor varstnice. Cu toate acestea, pentru cei mai multi dintre pensionarii capabili sa munceasca, piata muncii la negru ramane singura optiune, ceea ce pentru guvernanti este inca un motiv de blam.
Problema este mult mai complexa decat atat, mai ales ca statisticile care descriu problema sunt sensibile atat la diferentele de gen, cat si le cele legate de mediul de provenienta. Mai mult decat atat, felul in care gandim modul de viata al pensionarilor ii transforma pe acestia in persoane incapabile sa mai participe la viata sociala.
Daca renuntam la aceasta perspectiva minimalista si ne intrebam, cum arata viata pensionarilor din punct de vedere al bunastarii categoriilor sociale cu un venit lunar peste medie?
Sa luam exemplul unei pensii medii la nivel national de 735 de lei, din care, daca scadem 15%, asa cum prevad masurile de austeritate ale Guvernului, ramanem cu suma lunara de 624 de lei.
Dupa un calcul in care am considerat ca orice persoana, fie ea varstnica sau nu, are nevoie sa consume alimente, incepand de la carne, lactate, fructe, legume, la care adaugam si nevoia unor produse pentru igiena personala si a casei, vom ajunge la aproximativ 200 de lei pe luna.
Daca la aceasta suma mai adaugam utilitatile, in medie 185 de lei pentru intretinere, 50 de lei pentru plata facturii la curent electric, 50 de lei factura la telefonul fix si cablu, ajungem deja la un total de 485 de lei.
Cu 150 de lei, restul de bani care raman, un batran ar trebui sa mai poata cumpara si medicamentele car,e impreuna cu utilitatile, reprezinta problema cea mai dificila a celor mai multi dintre pensionari, in special pentru persoanele singure.
Ar trebui sa ne intrebam daca suma ramasa este suficienta si pentru articole de imbracaminte, necesare macar o data pe sezon sau poate pentru a pune bani deoparte, pentru zile mai negre de atat.
Dezbatere Avocatnet.ro: Sunt pensionarii cei mai saraci romani? In aceste conditii mai poate exista solidaritate intre generatii?
Comentarii articol (117)