Ce solutii propun patronatele pentru eficientizarea relatiei Fisc-contribuabil

Acestia au propus un set de solutii pentru eficientizarea relatiei Fisc-contribuabil, dar si pentru imbunatatirea sistemului de compensare a datoriilor pe care firmele le au fata de stat.

Propunerile CNIPMMR:

I. Relatia contribuabil - administratie fiscala

- Generalizarea sistemului de transmitere a declaratiilor fiscale on-line evitandu-se astfel contactul direct cu personalul bugetar, ceea ce genereaza coruptie si birocratie; fixarea unui termen de implementare obligatoriu pentru toate firmele (un an).
- Actualul sistem de gestiune on-line de la ANAF functioneaza greoi, se blocheaza frecvent si ca atare trebuie regandit (vezi sistemul on-line de la ANOFM).
- Revederea procedurii de transmitere a dosarului fiscal al firmelor de la o Administratie Fiscala la alta (in prezent dureaza de la 3 la 6 luni), generand penalizari si intarzieri din cauza ANAF-ului, dar pe seama
contribuabilului.
- Fisa de platitor a firmei sa fie accesibila on-line (in prezent se ridica de la un ghiseul ANAF).
- Declararea contributiilor sociale intr-o singura pozitie (acum se face pe 7 pozitii diferite) si repartizarea lor conform unui algoritm (acum se face aleatoriu si trebuie sa le modifice ulterior contribuabilul, cu implicatii in contabilitatea proprie),
- Rigiditatea ANAF in raport cu contribuabilul, in sensul unui dialog amanat, greoi si cu solutii adesea gresite si/sau ineficiente.
- Situatia speciala a relatiei vamale cu importatorii si exportatorii (de monitorizare a evaziunii realizate din operatiuni intracomunitare).

II. Experienta privind auditarea

Ministerul Finantelor a modificat Legea nr.672/24.12.2002 cu privire la auditul intern la institutii publice, ca acesta sa se realizeze doar de organismul intern al Ministerului Finantelor si nu de auditori financiari membri ai CAFR, generand astfel lipsa de transparenta, subordonare politica, situatie de monopol. Institutiile statului (ANAF-ul) nu sanctioneaza contribuabilii pentru necontractarea auditului financiar de catre firmele obligate la acesta; in conditiile actuale de criza, un procent de peste 30% dintre societati, au renuntat la auditul financiar din ratiuni financiare.

III. Experienta contribuabililor care au avut datorii catre Administratia Fiscala

Sistemul de comunicare a administratiilor fiscale este deficitar (avertizarile prevazute in codul de procedura fiscala - somatii, titlul executoriu - adesea nu sunt utilizate in ordinea normala si in termenele legale; de exemplu, concomitent cu somatia se transmite si titlul executoriu).

Compensarea actuala se face doar intre pozitii ale bugetului de stat (impozit pe venit cu TVA) si cu toate ca se colecteaza si declara catre ANAF si bugetul de asigurari sociale, in cazul ultimului nu se fac compensari cu bugetul de stat (de exemplu TVA compensat cu obligatiile la bugetul de asigurari sociale).

Deblocarea conturilor de catre ANAF, in cazul in care plata s-a facut in mod voluntar de catre debitor, cu intarzieri de 3-5 zile, blocand activitatea firmei in aceasta perioada.

IV. Experienta contribuabililor in cazul unor dispute fiscale

Judecarea disputelor dintre contribuabil si ANAF se face frecvent de la prezumtia ca agentul economic este incorect, ceea ce influenteaza verdictul, iar la valori mici contribuabilul renunta de foarte multe ori la caile legale de atac de frica razbunarii fiscale (sicane!).

V. Dimensionarea penalizarii corelate cu marimea si gravitatea pagubelor

Exista o discrepanta in legislatia fiscala romaneasca intre gravitatea faptelor si nivelul penalizarilor; de exemplu, pentru o semnatura lipsa pe un document de casa, penalizarea este de la 1000 lei in sus, iar pentru gestiunea frauduloasa
(netinerea gestiunii), penalizarea este intre 3000 si 5000 lei.

Privatizarea sistemului de declarare, monitorizare si colectare a veniturilor la bugetul statului ar reprezenta o solutie de eficientizare, de reducere semnificativa a costurilor bugetare si eliminarea influentei politice asupra acestei zone.