Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata la 13 august 2010

*) Republicata in temeiul art. 21 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 5/2010 pentru infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010, aprobata cu modificari prin Legea nr. 112/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 405 din 17 iunie 2010, dandu-se textelor o noua numerotare.
Legea cetateniei romane nr. 21/1991 a mai fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, iar ulterior a mai fost modificata si completata prin:

— Ordonanta Guvernului nr. 84/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 372/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 447 din 26 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 167/2001 privind suspendarea aplicarii prevederilor art. 35 din Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 802 din 14 decembrie 2001, aprobata prin Legea nr. 225/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 290 din 29 aprilie 2002;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 424 din 18 iunie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 542/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicarii unor dispozitii din Legea cetateniei romane nr. 21/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 850 din 25 noiembrie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 165/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 305 din 7 mai 2003;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 399 din 9 iunie 2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 405/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 721 din 15 octombrie 2003;
— Legea nr. 248/2003 pentru completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991, republicata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 414 din 13 iunie 2003;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 634 din 14 septembrie 2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 70/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 283 din 11 aprilie 2008;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 171/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009;
— Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 354/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1  - (1) Cetatenia romana este legatura si apartenenta unei persoane fizice la statul roman.
(2) Cetatenii romani sunt egali in fata legii; numai ei vor fi admisi in functiile publice civile si militare.
(3) Cetatenii Romaniei se bucura de protectia statului roman.
Art. 2. - Modurile de dobandire si de pierdere a cetateniei romane sunt cele prevazute in prezenta lege.
Art. 3. - Incheierea, declararea nulitatii, anularea sau desfacerea casatoriei intre un cetatean roman si un strain nu produce efecte asupra cetateniei sotilor.

CAPITOLUL II
Dobandirea cetateniei romane
Art. 4. - Cetatenia romana se dobandeste prin:
a) nastere;
b) adoptie;
c) acordare la cerere.
A. Prin nastere
Art. 5. - (1) Copiii nascuti pe teritoriul Romaniei, din parinti cetateni romani, sunt cetateni romani.
(2) Sunt, de asemenea, cetateni romani cei care:
a) s-au nascut pe teritoriul statului roman, chiar daca numai unul dintre parinti este cetatean roman;
b) s-au nascut in strainatate si ambii parinti sau numai unul dintre ei are cetatenia romana.
(3) Copilul gasit pe teritoriul statului roman este considerat cetatean roman, pana la proba contrarie, daca niciunul dintre parinti nu este cunoscut.
B. Prin adoptie
Art. 6. - (1) Cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romani. In cazul in care adoptatul este major, este necesar consimtamantul acestuia.
(2) In cazul in care numai unul dintre adoptatori este cetatean roman, cetatenia adoptatului minor va fi hotarata, de comun acord, de catre adoptatori. In situatia in care adoptatorii nu cad de acord, instanta judecatoreasca competenta sa incuviinteze adoptia va decide asupra cetateniei minorului, tinand seama de interesele acestuia. In cazul copilului care a implinit varsta de 14 ani este necesar consimtamantul acestuia.
(3) Daca adoptia se face de catre o singura persoana, iar aceasta este cetatean roman, minorul dobandeste cetatenia adoptatorului.
Art. 7. - (1) In cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman, daca domiciliaza in strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia in strainatate.
(2) In cazul desfacerii adoptiei copilul care nu a implinit varsta de 18 ani pierde cetatenia romana pe data desfacerii adoptiei, daca acesta domiciliaza in strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia in strainatate.
C. Prin acordare la cerere
Art. 8. - (1) Cetatenia romana se poate acorda, la cerere, persoanei fara cetatenie sau cetateanului strain, daca indeplineste urmatoarele conditii:
a) s-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul Romaniei sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau, in cazul in care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la data casatoriei;
b) dovedeste, prin comportament, actiuni si atitudine, loialitate fata de statul roman, nu intreprinde sau sprijina actiuni impotriva ordinii de drept sau a securitatii nationale si declara ca nici in trecut nu a intreprins asemenea actiuni;
c) a implinit varsta de 18 ani;
d) are asigurate in Romania mijloace legale pentru o existenta decenta, in conditiile stabilite de legislatia privind regimul strainilor;
e) este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman;
f) cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca, in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala;
g) cunoaste prevederile Constitutiei Romaniei si imnul national.
(2) Termenele prevazute la alin. (1) lit. a) pot fi reduse pana la jumatate in urmatoarele situatii:
a) solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan international;
b) solicitantul este cetateanul unui stat membru al Uniunii Europene;
c) solicitantul a dobandit statut de refugiat potrivit prevederilor legale in vigoare;
d) solicitantul a investit in Romania sume care depasesc 1.000.000 de euro.
(3) Daca cetateanul strain sau persoana fara cetatenie care a solicitat sa i se acorde cetatenia romana se afla in afara teritoriului statului roman o perioada mai mare de 6 luni in cursul unui an, anul respectiv nu se ia in calcul la stabilirea perioadei prevazute la alin. (1) lit. a).
Art. 9. - (1) Copilul nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie si care nu a implinit varsta de 18 ani dobandeste cetatenia romana o data cu parintii sai.
(2) In cazul in care numai unul dintre parinti dobandeste cetatenia romana, parintii vor hotari, de comun acord, cu privire la cetatenia copilului. In situatia in care parintii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, tinand seama de interesele acestuia. In cazul copilului care a implinit varsta de 14 ani este necesar consimtamantul acestuia.
(3) Copilul dobandeste cetatenia romana pe aceeasi data cu parintele sau.
(4) In cazul in care minorul a dobandit cetatenia romana in conditiile alin. (1) sau (2) si nu a fost inclus in certificatul de cetatenie al parintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetatenie potrivit dispozitiilor art. 20 alin. (5) sau (7), parintii sau, dupa caz, parintele, cetateni romani, pot solicita transcrierea ori inscrierea in registrele de stare civila romane a certificatelor sau extraselor de stare civila eliberate de autoritatile straine in conditiile Legii nr. 119/1996*) cu privire la actele de stare civila, republicata.

*) Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 743 din 2 noiembrie 2009.

(5) Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate formula in nume propriu cererea de transcriere sau inscriere a certificatului ori extrasului de nastere. In acest caz, dovada cetateniei minorului se face cu cartea de identitate sau pasaportul emisa/emis de autoritatile romane parintelui ori cu certificatul prevazut la art. 20 alin. (4).
Art. 10. - (1) Cetatenia romana se poate acorda si persoanelor care au pierdut aceasta cetatenie, precum si descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv si care cer redobandirea ei, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate, daca indeplinesc in mod corespunzator conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) lit. b)—e).
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si apatrizilor fosti cetateni romani si descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv.
(3) Redobandirea cetateniei de catre unul dintre soti nu are nicio consecinta asupra cetateniei celuilalt sot. Sotul cetatean strain sau fara cetatenie al persoanei care redobandeste cetatenia romana poate cere acordarea cetateniei romane in conditiile prezentei legi.

Art. 11. — (1) Persoanele care au dobandit cetatenia romana prin nastere sau prin adoptie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentii acestora pana la gradul III, la cerere, pot redobandi sau li se poate acorda cetatenia romana, cu posibilitatea pastrarii cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) si e).
(2) Dispozitiile art. 10 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

CAPITOLUL III
Procedura acordarii cetateniei romane
Art. 12. — Aprobarea cererilor de acordare ori de redobandire a cetateniei romane se face prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetatenie.
Art. 13. — (1) Cererea de acordare sau, dupa caz, de redobandire a cetateniei romane se formuleaza in limba romana, se adreseaza Comisiei pentru cetatenie si se depune personal sau, in cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procura speciala si autentica la sediul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, fiind insotita de acte care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazute de prezenta lege.
(2) Cererile de redobandire sau de acordare a cetateniei romane intemeiate pe dispozitiile art. 10 alin. (1) si art. 11 pot fi depuse si la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romaniei. In cazul in care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romaniei, acestea vor fi trimise de indata Comisiei pentru cetatenie din cadrul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.
Art. 14. — (1) Comisia pentru cetatenie, denumita in continuare Comisia, entitate fara personalitate juridica din cadrul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru acordarea, redobandirea, retragerea sau renuntarea la cetatenia romana.
(2) Comisia are un secretariat tehnic constituit in cadrul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.
(3) Membrii Comisiei si presedintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justitiei, pentru un mandat de 2 ani, si pot fi revocati pe toata durata mandatului prin ordin al ministrului justitiei.
(4) Comisia are activitate permanenta, este formata dintr-un presedinte si din 20 de membri, personal din cadrul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie. Lucrarile Comisiei nu sunt publice, acestea se desfasoara in prezenta a cel putin 3 membri si sunt prezidate de presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre un membru desemnat de acesta.
(5) Indeplinirea sau, dupa caz, neindeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru acordarea ori redobandirea cetateniei romane se constata printr-un raport motivat, care se adopta de Comisie cu votul majoritatii celor prezenti. In caz de paritate, votul presedintelui Comisiei sau al inlocuitorului acestuia este decisiv.
Art. 15. — (1) Cererea de acordare sau de redobandire a cetateniei este inregistrata la secretariatul tehnic al Comisiei. In cazul in care constata lipsa unor documente necesare solutionarii cererii, presedintele Comisiei solicita, prin rezolutie, completarea dosarului. In cazul in care, in termen de cel mult 6 luni de la primirea solicitarii, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesustinuta.
(2) Presedintele Comisiei, prin rezolutie, stabileste termenul la care se va dezbate cererea de acordare sau redobandire a cetateniei, dispunand totodata solicitarea de relatii de la orice autoritati cu privire la indeplinirea conditiilor prevazute la art. 8 alin. (1) lit. b) si e).
(3) La termenul stabilit in vederea dezbaterii cererii, Comisia verifica indeplinirea conditiilor necesare acordarii sau redobandirii cetateniei, cu exceptia conditiilor prevazute la art. 8 alin. (1) lit. f) si g).
(4) In cazul in care Comisia constata necesitatea audierii unor persoane care ar putea da informatii utile in vederea solutionarii cererii, dispune citarea acestora, stabilind un nou termen.
(5) In cazul in care sunt intrunite conditiile pentru acordarea cetateniei romane, Comisia stabileste, intr-un termen ce nu va depasi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea conditiilor prevazute la art. 8 alin. (1) lit. f) si g).
Art. 16. — (1) Cererea de acordare sau de redobandire a cetateniei romane, formulata potrivit art. 11, este inregistrata la secretariatul tehnic al Comisiei.
(2) Presedintele Comisiei pentru cetatenie, prin rezolutie, dispune:
a) solicitarea de relatii de la orice autoritati cu privire la indeplinirea conditiilor prevazute la art. 8 alin. (1) lit. b) si e);
b) completarea dosarului, in termen de cel mult doua luni de la primirea solicitarii secretariatului tehnic al Comisiei de catre
petent, in cazul in care se constata lipsa unor documente necesare solutionarii cererii, sub sanctiunea respingerii cererii ca nesustinuta;
c) fixarea termenului la care Comisia va verifica indeplinirea conditiilor necesare acordarii sau redobandirii cetateniei romane potrivit art. 11, termen care nu va depasi 5 luni de la data inregistrarii cererii.
Art. 17. — (1) In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru acordarea ori redobandirea cetateniei, precum si in cazul nepromovarii interviului prevazut la art. 15 alin. (5) ori al neprezentarii, in mod nejustificat, la sustinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie respingerea cererii.
(2) O noua cerere de acordare sau de redobandire a cetateniei romane se poate depune dupa 6 luni de la respingerea cererii anterioare.
Art. 18. — (1) Daca solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va intocmi un raport in care va mentiona intrunirea conditiilor legale pentru acordarea sau, dupa caz, redobandirea cetateniei.
(2) Raportul, insotit de cererea de acordare ori de redobandire a cetateniei, va fi inaintat presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.
Art. 19. — (1) Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, constatand indeplinite conditiile prevazute de prezenta lege, emite ordinul de acordare sau de redobandire a cetateniei romane, dupa caz. Ordinul de acordare sau de redobandire a cetateniei romane se comunica solicitantului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, de indata, de la data emiterii ordinului.
(2) In cazul in care constata neindeplinirea conditiilor prevazute de lege, presedintele Autoritatii Nationale pentru Cetatenie respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobandire a cetateniei.
(3) Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie de acordare sau de redobandire a cetateniei romane, respectiv ordinul de respingere a cererii de acordare sau de redobandire a cetateniei romane se comunica, de indata, solicitantului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
(4) Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobandire a cetateniei romane poate fi atacat, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia contencios administrativ. Hotararea curtii de apel este definitiva si poate fi supusa recursului la Sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Art. 20. — (1) Cetatenia romana se acorda sau se redobandeste la data depunerii juramantului de credinta.
(2) In termen de 3 luni de la data comunicarii ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie de acordare sau redobandire a cetateniei romane, persoanele carora li s-a acordat sau care au redobandit cetatenia romana vor depune juramantul de credinta fata de Romania.
(3) Juramantul de credinta se depune in sedinta solemna in fata ministrului justitiei si a presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie sau a unuia dintre cei 2 vicepresedinti ai autoritatii delegati in acest sens si are urmatorul continut: „Jur sa fiu devotat patriei si poporului roman, sa apar drepturile si interesele nationale, sa respect Constitutia si legile Romaniei.”
(4) Dupa depunerea juramantului, Comisia elibereaza certificatul de cetatenie romana, care va fi intocmit in doua exemplare, semnate de presedintele Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, dintre care un exemplar va fi inmanat titularului. Ambele exemplare ale certificatului contin elemente de siguranta si au aplicate fotografii ale titularului.
(5) In situatia in care copiii minori dobandesc cetatenia romana odata cu parintii sau cu unul dintre ei, acestia vor fi inscrisi in certificatul de cetatenie al parintilor si nu depun juramantul.
(6) Persoana care a obtinut cetatenia romana in conditiile prevazute la art. 10 si 11, cu mentinerea domiciliului in strainatate, va depune juramantul de credinta in fata sefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al Romaniei din tara in care domiciliaza, in termenul prevazut la alin. (2). In acest caz, certificatul de cetatenie romana va fi eliberat de seful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.
(7) In cazul in care copilul devine major in timpul procesului de solutionare a cererii si pana la data dobandirii de catre parinti a cetateniei romane, acesta va depune juramantul si i se va elibera certificat de cetatenie distinct.
Art. 21. — (1) Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obtinut cetatenia romana, a juramantului de credinta, in termenul prevazut la art. 20 alin. (2), atrage incetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobandire a cetateniei romane fata de persoana in cauza.
(2) Constatarea incetarii efectelor ordinului de acordare sau de redobandire a cetateniei romane fata de persoanele care nu au depus juramantul in conditiile legii se face de catre presedintele Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, la sesizarea directiei de specialitate din cadrul autoritatii, sau, dupa caz, de seful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.
(3) Persoana care decedeaza inaintea depunerii juramantului de credinta fata de Romania este recunoscuta ca fiind cetatean roman, la cererea succesorilor sai legali, de la data emiterii ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie de acordare sau de redobandire a cetateniei romane, urmand a fi eliberat certificatul de cetatenie de catre Comisie. Cererea poate fi depusa in termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobandire a cetateniei
romane.
(4) Persoana care nu poate depune juramantul de credinta fata de Romania din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obtine cetatenia romana de la data emiterii ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie de acordare sau, dupa caz, de redobandire a cetateniei romane, pe baza cererii si a inscrisurilor medicale, transmise in acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori conventional cu mandat special, pana la data finalizarii procedurii de acordare sau, dupa caz, de redobandire a cetateniei. Cererea adresata Comisiei privind eliberarea certificatului de cetatenie poate fi formulata in termen de un an de la data luarii la cunostinta a
termenului de depunere a juramantului de credinta. Nedepunerea cererii in termenul de un an atrage incetarea efectelor ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie de acordare sau de redobandire a cetateniei romane.

CAPITOLUL IV
Dovada cetateniei romane

Art. 22. — (1) Dovada cetateniei romane se face cu cartea de identitate sau, dupa caz, cu buletinul de identitate, pasaportul ori cu certificatul prevazut la art. 20 alin. (4).
(2) Cetatenia copilului pana la varsta de 14 ani se dovedeste cu certificatul sau de nastere, insotit de buletinul ori cartea de identitate, dupa caz, sau pasaportul oricaruia dintre parinti.
(3) In cazul in care copilul este inscris in pasaportul unuia dintre parinti sau, dupa caz, in buletinul de identitate, dovada cetateniei se face cu oricare dintre aceste acte.
Art. 23. — In caz de nevoie misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei elibereaza, la cerere, dovezi de cetatenie pentru cetatenii romani aflati in strainatate.

CAPITOLUL V
Pierderea cetateniei romane
Art. 24. — Cetatenia romana se pierde prin:
a) retragerea cetateniei romane;
b) aprobarea renuntarii la cetatenia romana;
c) in alte cazuri prevazute de lege.
A. Prin retragerea cetateniei romane
Art. 25. — (1) Cetatenia romana se poate retrage persoanei care:
a) aflata in strainatate, savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele statului roman sau lezeaza prestigiul Romaniei;
b) aflata in strainatate, se inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau cu care este in stare de razboi;
c) a obtinut cetatenia romana prin mijloace frauduloase;
d) este cunoscuta ca avand legaturi cu grupari teroriste sau le-a sprijinit, sub orice forma, ori a savarsit alte fapte care pun in pericol siguranta nationala.
(2) Cetatenia romana nu poate fi retrasa persoanei care a dobandit-o prin nastere.
Art. 26. — Retragerea cetateniei romane nu produce efecte asupra cetateniei sotului sau copiilor persoanei careia i s-a retras cetatenia.
B. Prin aprobarea renuntarii la cetatenia romana
Art. 27. — Pentru motive temeinice se poate aproba renuntarea la cetatenia romana persoanei care a implinit varsta de 18 ani si care:
a) nu este invinuita sau inculpata intr-o cauza penala ori nu are de executat o pedeapsa penala;
b) nu este urmarita pentru debite catre stat, persoane fizice sau juridice din tara sau, avand astfel de debite, le achita ori prezinta garantii corespunzatoare pentru achitarea lor;
c) a dobandit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobandi o alta cetatenie.
Art. 28. — (1) Pierderea cetateniei romane prin aprobarea renuntarii nu produce niciun efect asupra cetateniei sotului sau copiilor minori.
(2) Cu toate acestea, in cazul in care ambii parinti obtin aprobarea renuntarii la cetatenia romana, iar copilul minor se afla impreuna cu ei in strainatate ori paraseste impreuna cu ei tara, minorul pierde cetatenia romana odata cu parintii sai, iar daca acestia au pierdut cetatenia romana la date diferite, pe ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia in strainatate, paraseste tara dupa ce ambii parinti au pierdut cetatenia romana pierde cetatenia romana pe data plecarii sale din tara.
(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul in care numai unul dintre parinti este cunoscut sau este in viata.
(4) Copilul minor, incredintat prin hotarare judecatoreasca parintelui care are domiciliul in strainatate si care renunta la cetatenie, pierde cetatenia romana pe aceeasi data cu parintele caruia i-a fost incredintat si la care locuieste, cu conditia obtinerii acordului celuilalt parinte, cetatean roman.
(5) In situatiile prevazute la alin. (2)—(4) copilului care a implinit varsta de 14 ani i se cere consimtamantul.
C. Alte cazuri de pierdere a cetateniei romane
Art. 29. — (1) Copilul minor, cetatean roman, adoptat de un cetatean strain, pierde cetatenia romana, daca, la cererea adoptatorului sau, dupa caz, a adoptatorilor, dobandeste cetatenia acestora in conditiile prevazute de legea straina. Minorului care a implinit varsta de 14 ani i se cere consimtamantul.
(2) Data pierderii cetateniei romane in conditiile alin. (1) este data dobandirii de catre minor a cetateniei adoptatorului.
(3) In cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a pierdut niciodata cetatenia romana.
Art. 30. — (1) In situatia prevazuta la art. 5 alin. (3) copilul gasit pierde cetatenia romana, daca pana la implinirea varstei de 18 ani i s-a stabilit filiatia fata de ambii parinti, iar acestia sunt cetateni straini.
(2) Cetatenia romana se pierde si in cazul in care filiatia s-a stabilit numai fata de un parinte cetatean strain, celalalt parinte ramanand necunoscut.
(3) Data pierderii cetateniei romane in conditiile alin. (1) si (2) este data stabilirii filiatiei copilului.

CAPITOLUL VI
Procedura retragerii cetateniei romane si aprobarii renuntarii la cetatenia romana

Art. 31. — (1) Cererea de renuntare la cetatenia romana, insotita de actele doveditoare prevazute la art. 27, se depune la secretariatul tehnic al Comisiei sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale Romaniei din tara in care solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.
(2) In cazul in care constata lipsa documentelor necesare solutionarii cererii, presedintele Comisiei solicita, prin rezolutie, completarea dosarului. In cazul in care, in termen de cel mult 6 luni de la comunicare, nu sunt transmise actele necesare, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.
(3) In cazul in care dosarul cuprinde toate documentele necesare solutionarii cererii de renuntare la cetatenia romana, presedintele Comisiei, prin rezolutie, dispune solicitarea de relatii de la orice autoritati cu privire la indeplinirea conditiei prevazute, dupa caz, la art. 27 lit. a) si b).
(4) Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cetatenie dispune, prin ordin, aprobarea sau, dupa caz, respingerea cererii de renuntare la cetatenia romana, pe baza raportului Comisiei, prin care aceasta constata indeplinirea sau neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 27.
(5) Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie de aprobare sau, dupa caz, de respingere a cererii de renuntare la cetatenia romana se comunica solicitantului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
(6) Ordinul de respingere a cererii de renuntare la cetatenia romana poate fi atacat, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la Curtea de Apel Bucuresti. Hotararea curtii de apel este definitiva si este supusa recursului la Sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(7) Pierderea cetateniei romane prin renuntare are loc la data eliberarii adeverintei de renuntare la cetatenia romana.
(8) Dovada renuntarii la cetatenia romana se face cu adeverinta eliberata de secretariatul Comisiei, pentru persoanele cu domiciliul in Romania, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei, pentru persoanele cu domiciliul sau resedinta in strainatate, in baza ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.
Art. 32. — (1) Orice autoritate sau persoana care are cunostinta de existenta unui motiv pentru retragerea cetateniei romane poate sesiza, in scris, Comisia, avand obligatia sa prezinte dovezile de care dispune.
(2) Presedintele Comisiei stabileste, prin rezolutie, termenul la care se va dezbate sesizarea de retragere, dispunand totodata:
a) solicitarea punctului de vedere al autoritatilor competente cu privire la indeplinirea conditiilor legale privind retragerea cetateniei;
b) invitarea persoanei care a formulat sesizarea, precum si a oricarei persoane care ar putea da informatii utile solutionarii cererii;
c) citarea persoanei in cauza la domiciliul cunoscut sau, daca acesta nu se cunoaste, prin publicarea citatiei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a. Citarea persoanei are loc cu cel putin 6 luni inainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizarii.
(3) La termenul stabilit pentru dezbaterea sesizarii, Comisia verifica indeplinirea conditiilor necesare retragerii cetateniei romane. Aceasta audiaza persoanele citate potrivit alin. (2) lit. b), precum si persoana in cauza. Lipsa persoanei legal citate nu impiedica desfasurarea procedurilor de retragere a cetateniei romane.
(4) In cazul in care constata indeplinirea sau, dupa caz, neindeplinirea conditiilor legale de retragere a cetateniei romane, Comisia va propune presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, printr-un raport motivat, aprobarea retragerii cetateniei romane sau, dupa caz, respingerea sesizarii.
(5) Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, constatand indeplinite conditiile prevazute de lege, emite ordinul de retragere a cetateniei romane, respectiv de respingere a sesizarii de retragere a cetateniei, in cazul in care constata neindeplinirea conditiilor prevazute de lege.
(6) Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie de admitere sau de respingere a sesizarii de retragere a cetateniei se comunica persoanei in cauza, precum si persoanei care a facut sesizarea, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
(7) Ordinul poate fi atacat, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la sectia de contencios administrativ a curtii de apel de la domiciliul sau, dupa caz, resedinta solicitantului. Daca solicitantul nu are domiciliul sau resedinta in Romania, ordinul poate fi atacat, in acelasi termen, la Sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti. Hotararea curtii de apel este definitiva si irevocabila.
(8) Pierderea cetateniei romane prin retragere are loc la data emiterii ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie de aprobare a retragerii cetateniei romane

CAPITOLUL VII
Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 33. — Sunt si raman cetateni romani persoanele care au dobandit si au pastrat aceasta cetatenie potrivit legislatiei anterioare.
Art. 34. — (1) Cererile privind acordarea cetateniei romane si aprobarea renuntarii la cetatenia romana sunt supuse unei taxe prevazute de lege.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), redobandirea cetateniei romane potrivit art. 10 alin. (2) si art. 11 este scutita de plata taxelor prevazute de lege.
Art. 35. — Persoanele carora li s-a acordat cetatenia romana, potrivit legii, au toate drepturile si libertatile, precum si obligatiile prevazute prin Constitutie si prin legile tarii pentru cetatenii romani.
Art. 36. — (1) Cetatenia romana cu titlu de „cetatenie de onoare” se poate acorda unor straini pentru servicii deosebite aduse tarii si natiunii romane, la propunerea Guvernului, fara nicio alta formalitate, de catre Parlamentul Romaniei.
(2) Persoanele care au dobandit cetatenia de onoare se bucura de toate drepturile civile si politice recunoscute cetatenilor romani, cu exceptia dreptului de a alege si de a fi ales si de a ocupa o functie publica.
Art. 37. — Pentru situatiile in care se cere consimtamantul celuilalt parinte sau al minorului care a implinit varsta de 14 ani, acesta trebuie facut in forma unei declaratii autentice date in fata notarului public sau, in strainatate, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale Romaniei.
Art. 38. — (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei.
(2) Cererile aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei legi se vor rezolva in conformitate cu prevederile acesteia. Conditiile de dobandire a cetateniei romane raman supuse reglementarilor in vigoare la data depunerii cererii.
Art. 39. — Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 24/1971 — Legea cetateniei romane, Decretul-lege nr. 137/1990 rivind unele dispozitii referitoare la cetatenia romana, prevederile art. 3 si ale art. 8 din Decretul lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetatenilor romani si a fostilor cetateni romani, precum si orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.

NOTA:
Reproducem mai jos prevederi care nu sunt incorporate in forma republicata a Legii nr. 21/1991 si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale actelor modificatoare:
1. Art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991:
„Art. IV. — Litera n) a articolului 11 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.”
2. Art. II din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991:
„Art. II*). — Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, in vederea inregistrarii cererilor de redobandire sau acordare a cetateniei
romane, formulate in temeiul dispozitiilor art. 101**) din Legea
cetateniei romane nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, se vor infiinta birouri teritoriale in
subordinea Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.”

*) Art. II a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 5/2010 pentru infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010.
**) Art. 101 a devenit in urma renumerotarii art. 11.