ANAF: O noua procedura pentru stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale

Procedura nu se va aplica:
a) contribuabililor prevazuti la art.78 alin.(5) din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, declarati inactivi, potrivit reglementarilor legale in vigoare;
b) contribuabililor aflati in stare de insolventa sau pentru care s-a pronuntat sau a fost adoptata o hotarare de dizolvare;
c) persoanelor fizice, supuse impozitului pe venit

Decizia de impunere din oficiu pentru impozitele, taxele si contributiile cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa, emisa prin intermediul mijloacelor informatice, este valabila fara semnatura si stampila organului emitent, indeplinind cerintele legale aplicabile actelor administrative.

Stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa se efectueaza de catre compartimentul cu atributii in gestiunea declaratiilor fiscale din cadrul organului fiscal competent in administrarea contribuabilului.

Stabilirea obligatiei de plata se efectueaza pentru fiecare tip de impozit, taxa sau contributie cuprinse in vectorul fiscal, atasat fiecarui contribuabil si pentru fiecare perioada fiscala pentru care nu au fost depuse declaratii, conform legii, dupa regulile proprii impozitului, taxei sau contributiei.

Prezenta procedura se aplica pentru obligatiile fiscale cuprinse in vectorul fiscal, care se stabilesc prin urmatoarele declaratii fiscale:- 100 “Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat”;
- 101 “Declaratie privind impozitul pe profit”, pentru organizatiile nonprofit si de contribuabilii care obtin venituri majoritar din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura si viticultura;
-102 “Declaratie privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si fondurilor speciale”;
- 300 “Decont de taxa pe valoarea adaugata”.

In cazul modificarii denumirii formularelor mentionate, lista acestora se actualizeaza corespunzator, cu denumirile noi, potrivit actelor normative de aprobare.

Stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor si contributiilor se face in cadrul perioadei de prescriptie si nu priveste perioadele in care obligatia respectiva a facut obiectul unei inspectii fiscale.

Cuantumul impozitelor, taxelor si contributiilor se stabileste sub rezerva verificarii ulterioare. Compartimentul de specialitate este indreptatit sa examineze, din oficiu, starea de fapt, sa obtina si sa utilizeze toate informatiile si documentele necesare pentru determinarea situatiei fiscale a contribuabilului.

Stabilirea din oficiu a obligatiilor de plata

In aplicarea procedurii privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor si contributiilor, compartimentul de specialitate efectueaza urmatoarele operatiuni:

Instiintarea contribuabililor care nu si-au indeplinit obligatiile declarative

Fiscul va indentifica contribuabililii care aveau obligatia declararii impozitelor, taxelor si contributiilor cuprinse in vectorul fiscal si nu si-au indeplinit aceasta obligatie, conform legii.

Compartimentul de specialitate compara obligatiile fiscale declarate cu obligatiile de declarare inscrise in vectorul fiscal, atasat fiecarui contribuabil si editeaza Lista contribuabililor care nu si-au indeplinit obligatiile declarative, conform procedurii de administrare in vigoare.

Compartimentul de specialitate are obligatia sa instiinteze contribuabilii privind depasirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale prin comunicarea unei notificari.

Notificarile privind nedepunerea in termen a declaratiilor fiscale se emit conform procedurilor administrative in vigoare si se transmit contribuabililor, in termen de 15 zile de la expirarea termenului legal de depunere a declaratiilor fiscale, prin posta, cu confirmare de primire.

Procedura de comunicare a notificarilor este cea prevazuta pentru comunicarea actelor administrative. inregistrarea datei comunicarii catre contribuabili a notificarilor privind nedepunerea in termen a declaratiilor fiscale se face pe baza confirmarilor de primire remise de catre posta sau pe baza proceselor verbale de comunicare prin publicitate.

Pentru contribuabilii care nu au depus declaratii fiscale, compartimentul de specialitate verifica, pentru perioada precedenta, din cadrul perioadei de prescriptie, existenta a cel putin 4 declaratii fiscale pentru fiecare impozit, taxa sau contributie datorat/datorata.

Analiza se efectueaza avand in vedere o perioada de maximum 24 de luni, pentru obligatiile lunare sau 36 de luni, pentru obligatiile trimestriale sau semestriale.

Pe baza informatiilor cuprinse in ultimele 4 declaratii fiscale depuse pentru perioada precedenta perioadei de raportare, compartimentul de specialitate stabileste din oficiu suma datorata in perioada curenta.

Suma stabilita din oficiu se calculeaza ca media artimetica a sumelor de plata (pozitive) reprezentand impozite, taxe sau contributii declarate de contribuabil in perioadele fiscale precedente perioadei de raportare.

In situatia in care, in cadrul perioadei de analiza nu au fost depuse 4 declaratii fiscale sau informatiile existente la dispozitia organului fiscal nu conduc la obtinerea unui rezultat cat mai apropiat situatiei de fapt, precum si in cazul impozitului pe profit datorat de organizatiile nonprofit si de contribuabilii care obtin venituri majoritar din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura si viticultura, se va efectua analiza documentara.

Analiza documentara
In cazul in care, in evidenta fiscala, nu sunt identificate elementele prevazute mai sus si in cazul taxei pe valoarea adaugata, compartimentul de specialitate va efectua o analiza documentara, avand in vedere toate datele si documentele care au relevanta pentru stabilirea din oficiu a obligatiei de plata, identificandu-se acele elemente care sunt cele mai apropiate situatiei de fapt fiscale.

Compartimentul de specialitate va decide asupra felului si volumului examinarilor, in functie de circumstantele fiecarui caz in parte si de limitele prevazute de lege.

Analiza documentara se va efectua pe baza urmatoarelor documente si informatii relevante pentru impunere, existente la data inceperii analizei:
a) documente existente la dosarul fiscal al contribuabilului, referitoare la perioade de raportare privind anul in curs sau anii anteriori, dupa caz, din cadrul perioadei de prescriptie:
- declaratii fiscale;
- declaratii informative;
- fise fiscale;
- decizii emise de inspectia fiscala;
b) situatii financiar-contabile;
c) informatii de la terti, obtinute in baza protocoalelor de schimb de informatii incheiate de catre
Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
d) alte informatii care au relevanta.

In cazul impozitului pe profit, se va avea in vedere si impozitul minim, prevazut de Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, corespunzator situatiei contribuabilului, determinat pe baza documentelor care ofera informatii privind veniturile realizate (situatii financiare, deconturi de TVA, cereri de inregistrare fiscala etc.).

In cazul impozitului pe veniturile din salarii se vor avea in vedere si numarul mediu de salariati, nivelul contributiilor sociale aferente perioadelor anterioare, etc.

Stabilirea din oficiu a TVA-ului
In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, organul fiscal estimeaza, in conditiile prezentei proceduri, taxa pe valoarea adaugata de plata in perioada pentru care se face stabilirea din oficiu.

In vederea stabilirii din oficiu a taxei datorate, compartimentul de specialitate realizeaza o analiza documentara folosind informatiile privind taxa pe valoarea adaugata colectata din formularul (300) Decont de taxa pe valoarea adaugata depus de persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal, precum si informatiile din formularul (394) Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national cuprinse in baza de date, pe o perioada de 12 luni calendaristice anterioare perioadei supuse impunerii din oficiu.

In cazul in care, in cadrul perioadei de analiza de 12 luni nu s-a depus nici un decont de taxa pe valoarea adaugata sau contribuabilul nu se regaseste in nici o declaratie informativa, se extinde analiza la o perioada de 24 luni calendaristice anterioare.

Dupa identificarea deconturilor depuse se extrag sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata colectata si se calculeaza media acestora (suma taxei pe valoarea adaugata colectate din fiecare decont/numarul deconturilor depuse).

Din baza de date care cuprinde informatiile din formularele (394) Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national se selecteaza TVA totala din Lista achizitiilor de bunuri si servicii efectuate pe teritoriul national pentru care contribuabilul supus prezentei proceduri figureaza ca si furnizor/prestator, se calculeaza media acestora (suma taxei pe valoarea adaugata colectate din fiecare declaratie/numarul deconturilor pe care ar fi trebuit sa le depuna in perioada respectiva, conform perioadei fiscale inscrisa in vectorul fiscal).

Se compara suma medie a TVA colectate obtinuta din deconturile de taxa pe valoarea adaugata cu suma medie a TVA colectate obtinuta din declaratiile informative.

Taxa datorata pentru perioada fiscala analizata, stabilita din oficiu, se considera suma medie cea mai mare obtinuta in urma compararii.

In situatia in care, din deconturile de taxa pe valoarea adaugata depuse de contribuabil in perioadele precedente a rezultat numai taxa pe valoarea adaugata de rambursat, iar din informatiile furnizate din baza de date pentru declaratii informative nu exista datele necesare stabilirii din oficiu a taxei datorate, cazul va fi transmis, inspectiei fiscale in vederea includerii in programul de inspectie fiscala.