- A se vedea O.G. nr. 36/2002 care prin art. 74 alin. (1) lit. b) prevede ca se constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale taxele judiciare de timbru prevazute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, iar actualizarea periodica in functie de rata inflatiei si majorarea anuala a acestor taxe se supun reglementarilor prevazute O.G. nr. 36/2002.
- Conform pct. 79.01. din Normele Metodologice de aplicare a O.G. 36/2002, incepand cu data de 1 ianuarie 2003 isi inceteaza aplicabilitatea orice prevederi prin care taxele instituite prin Legea nr. 146/1997, se constituie venituri la bugetul de stat ori la alte bugete in afara bugetelor locale.
- Taxele de timbru din prezenta lege au fost actualizate in conformitate cu anexa nr. I pct. II din Normele Metodologice, astfel cum au fost modificate prin art. II din H.G. nr. 561/2003.
- A se vedea Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, care prin pct. II din anexa reda taxele pe 2004, prevazute si de Normele Metodologice de aplicare a O.G. nr. 36/2002, astfel cum au fost modificate de H.G. nr. 561/2003.
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1. - Actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevazute in prezenta lege, si se taxeaza in mod diferentiat, dupa cum obiectul acestora este sau nu evaluabil in bani, cu exceptiile prevazute de lege.
Art. 2. - (1) Actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, se taxeaza astfel:
a) pana la valoarea de 366.000 lei 19.000 lei
b) intre 366.001 lei si 3.660.000 lei 19.000 lei + 10% pentru ce depaseste 366.000 lei
c) intre 3.660.001 lei si 36.594.000 lei 348.000 lei + 8% pentru ce depaseste 3.660.000 lei
d) intre 36.594.001 lei si 182.970.000 lei 2.982.000 lei + 6% pentru ce depaseste 36.594.000 lei
e) intre 182.970.001 lei si 365.940.000 lei 11.765.000 lei + 4% pentru ce depaseste 182.970.000 lei
f) intre 365.940.001 lei si 1.829.700.000 lei 19.084.000 lei + 2% pentru ce depaseste 365.940.000 lei
g) peste 1.829.700.001 lei 48.359.000 lei + 1% pentru ce depaseste 1.829.700.000 lei
(2) In cazul contestatiei la executarea silita, taxa se calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite. Taxa aferenta acestei contestatii nu poate depasi suma de 1.830.000 lei, indiferent de valoarea contestata.
(3) Valoarea la care se calculeaza taxa de timbru este cea declarata in actiune sau in cerere. Daca aceasta valoare este contestata sau apreciata de instanta ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevazute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.
Art. 3. - Actiunile si cererile neevaluabile in bani se taxeaza astfel:
a) cereri pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept, 183.000 lei
facute in cadrul art. 111 din Codul de procedura civila
a)1 cereri in anularea sau declararea nulitatii unui act juridic 110.000 lei
b) cereri care privesc dreptul de folosinta a locuintelor sau a unor 91.000 lei
incaperi, nelegate de plata anumitor sume de bani, precum si cereri de
ordonanta presedintiala al caror obiect nu este evaluabil in bani
c) cereri pentru stabilirea calitatii de mostenitor, a masei succesorale, 183.000 lei
cereri de raport, cereri de reductiune a liberalitatilor si cereri de partaj
d) cereri de recuzare in materie civila 37.000 lei
e) cereri de suspendare a executarii silite, inclusiv a executarii 91.000 lei
vremelnice, precum si cereri in legatura cu masurile asiguratorii
f) cereri de perimare si cereri pentru eliberarea ordonantei de adjudecare 91.000 lei
g) contestatii in anulare 91.000 lei
h) cereri de revizuire 91.000 lei
i) actiuni de granituire, in cazul in care nu cuprind si revendicarea unei 183.000 lei
portiuni de teren
j) actiuni posesorii si cereri care au ca obiect servituti 183.000 lei
k) cereri de stramutare in materie civila 37.000 lei
l) cereri pentru investirea cu formula executorie a hotararilor judecatoresti 37.000 lei
pronuntate in tara sau in alte tari si a oricaror alte hotarari sau inscrisuri prevazute
de lege, care nu sunt executorii potrivit legii
m) cereri introduse de cei vatamati in drepturile lor printr-un act
X administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritati
administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut
de lege:
- cererea pentru anularea actului sau, dupa caz, recunoasterea dreptului 37.000 lei
pretins, precum si pentru eliberarea unui certificat, unei adeverinte
sau oricarui alt inscris
- cererea cu caracter patrimonial, prin care se solicita si repararea 366.000 lei
pagubelor suferite - 10% din valoarea pretinsa, dar nu mai mult de
n) cereri pentru refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute, 37.000 lei
precum si cereri de repunere in termen
o) cereri pentru incuviintarea executarii silite 91.000 lei
o)1 cereri pentru emiterea somatiei de plata 366.000 lei
p) cereri privind instituirea de masuri asiguratorii asupra navelor si 3.660.000 lei
aeronavelor
r) cereri de asistenta judiciara, formulate de autoritatile straine, daca
X prin conventii internationale sau pe baza de reciprocitate nu s-a
stabilit ca asistenta judiciara internationala se efectueaza gratuit:
- inmanarea de acte judiciare sau extrajudiciare 366.000 lei
- efectuarea de comisii rogatorii 732.000 lei
s) cereri de infiintare a popririi 91.000 lei
t) cereri pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de copii de 19.000 lei
pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive sau irevocabile
t) cereri pentru legalizarea de copii de pe inscrisurile aflate la dosar, 8.000/pagina
pentru fiecare exemplar de copie in parte
t)1 cereri pentru eliberarea oricaror alte certificate prin care se atesta 8.000 lei
fapte sau situatii rezultate din evidentele instantelor de judecata sau
cu privire la dosarele aflate in arhiva acestora
u) notificarile si somatiile comunicate prin executorii judecatoresti, de 37.000 lei
fiecare comunicare
v) cereri adresate Ministerului Justitiei pentru supralegalizarea 8.000 lei
inscrisurilor sau copiilor de pe inscrisuri, destinate a fi utilizate in strainatate
x) cereri adresate Ministerului Justitiei pentru autorizarea 183.000 lei
traducatorilor si interpretilor
Art. 3. - (1) Cererile introduse la instantele judecatoresti, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari judecatoresti care tine loc de act autentic de instrainare a unor bunuri imobile, se taxeaza corespunzator taxei de timbru pentru autentificarea actului, prevazuta la cap. I. pct. 1 din anexa la Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, aprobata si modificata prin Legea nr. 122/1998, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Dispozitiile art. 9 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
#PAGEBREAK#
Art. 4. - Cererile pentru acordarea personalitatii juridice, pentru autorizarea functionarii si pentru inregistrarea unor persoane juridice se taxeaza dupa cum urmeaza:
a) cereri pentru inregistrarea partidelor politice 366.000 lei;
Art. 5. - Cererile formulate in domeniul drepturilor de autor si de inventator se taxeaza dupa cum urmeaza:
a) cereri pentru recunoasterea dreptului de autor si a celor conexe, pentru constatarea incalcarii acestora si repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor si a sumelor cuvenite pentru opere de arta, precum si pentru luarea de masuri in scopul prevenirii producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea repararii acestora 366.000 lei;
b) cereri pentru recunoasterea calitatii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor nascute din brevetul de inventie, din contractele de cesiune si licenta, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului 366.000 lei.
Art. 6. - In materie comerciala, se taxeaza urmatoarele cereri:
a) cereri pentru inregistrarea sau autorizarea societatilor comerciale, precum si pentru modificarea actelor constitutive ale acestora, cereri pentru excluderea unui asociat, precum si cereri de dizolvare si lichidare a unei societati comerciale - 366.000 lei;
b) cereri pentru lichidarea pozitiei dominante a unui agent economic - 366.000 lei;
c) actiuni, cereri si contestatii introduse in temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului si al Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bancilor - 366.000 lei;
d) cereri pentru contestarea devizului lucrarilor reglementate de art. 67 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 (Codul silvic) - 183.000 lei.
Art. 7. - Taxele judiciare de timbru pentru unele actiuni si cereri referitoare la raporturile de familie sunt urmatoarele:
a) pentru cererea de divort intemeiata pe art. 38 alin. 1 si 2 din Codul familiei - 366.000 lei;
b) pentru cererea de divort intemeiata pe art. 38 alin. 3 din Codul familiei, precum si in cazul in care reclamantul nu realizeaza venituri sau acestea sunt inferioare salariului minim brut pe tara - 73.000 lei;
c) pentru cererile de stabilire a locuintei minorilor, formulate potrivit art. 100 alin. 3 din Codul familiei, pentru cererea de incredintare a copiilor minori, introdusa separat de actiunea de divort, pentru cererile de reincredintare a copiilor minori ulterior divortului, pentru actiunea introdusa de un parinte care a recunoscut unul sau mai multi copii, in scopul purtarii numelui sau, precum si pentru cererile de incredintare a copiilor minori din afara casatoriei, formulate potrivit art. 65 din Codul familiei - 55.000 lei.
Art. 8. - Cererile formulate potrivit Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995 se taxeaza dupa cum urmeaza:
a) cereri pentru solutionarea conflictelor de competenta dintre birourile notarilor publici - 73.000 lei;
b) plangeri impotriva incheierii de respingere a cererii de indeplinire a unui act notarial - 73.000 lei;
c) cereri pentru supralegalizarea semnaturii si a sigiliului notarului public de catre Ministerul Justitiei - 37.000 lei.
Art. 81. - (1) Cererile pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti de copii de pe hotararile judecatoresti, cu mentiunea ca sunt definitive si irevocabile, prin care se stabilesc calitatea de mostenitor, masa succesorala, cotele si bunurile ce revin fiecarui mostenitor, daca nu s-a platit taxa de timbru pentru efectuarea procedurii succesorale notariale, se taxeaza potrivit cap. I pct. 20 din anexa la Ordonanta Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala, aprobata si modificata prin Legea nr. 122/1998, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Dupa plata taxelor succesorale, eliberarea de noi copii de pe hotararile judecatoresti prevazute la alin. (1) se taxeaza cu 19.000 lei.
Art. 82. - Cererile formulate potrivit Legii nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, cu modificarile si completarile ulterioare, se taxeaza dupa cum urmeaza:
a) cereri pentru solutionarea conflictelor de competenta intre birourile executorilor judecatoresti - 73.000 lei;
b) plangeri impotriva refuzului executorului judecatoresc de a indeplini un act sau de a efectua o executare silita - 73.000 lei;
c) cereri pentru supralegalizarea semnaturii si a stampilei executorului judecatoresc - 37.000 lei.
Art. 9. - (1) Transcrierea sau, dupa caz, intabularea in registrele de publicitate a instrainarilor de imobile, pe baza de acte sub semnatura privata, si a ordonantelor de adjudecare se taxeaza in functie de valoarea declarata de parti in act, dar nu mai putin decat valoarea terenurilor si constructiilor, avuta in vedere la stabilirea impozitelor, astfel:
a) pana la 3.660.000 lei 4%, dar nu mai putin de 37.000 lei
b) de la 3.660.001 lei la 18.297.000 lei 147.000 lei + 3% pentru suma ce depaseste 3.660.000 lei
c) de la 18.297.001 lei la 36.594.000 lei 586.000 lei + 2% pentru suma ce depaseste 18.297.000 lei
d) de la 36.594.001 lei la 54.570.000 lei 952.000 lei + 1,5% pentru suma ce depaseste 36.594.000 lei
e) peste 54.570.000 lei 1.281.000 lei + 1% pentru suma ce depaseste 54.570.000 lei
(2) Transcrierea, respectiv intabularea dreptului de proprietate asupra activelor imobiliare, definite potrivit legii, vandute de catre societatile comerciale cu capital de stat precum si de fostele cooperative agricole de productie cu ocazia lichidarii acestora, se taxeaza cu 0,02% din pretul activului dobandit.
(3) In cazul actelor autentificate de notarii publici, pentru care s-a perceput taxa de autentificare potrivit legii, nu se mai percepe si taxa de transcriere sau, dupa caz, de inscriere in registrele de publicitate.
(4) Inscrierea drepturilor reale de garantie (gaj, ipoteca, privilegii, fidejusiuni reale) se taxeaza cu 1,5% la cuantumul din creanta garantat, dar nu mai mult de 366.000 lei. Inscrierea mai multor garantii pentru acelasi credit nu poate depasi taxa maxima prevazuta mai sus.
(5) Orice alte transcrieri, inscrieri sau notari in registrele de publicitate a situatiei juridice a imobilelor, inclusiv radierea drepturilor reale de garantie se taxeaza cu 37.000 lei.
(6) Actiunile si cererile prevazute de Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare si de Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, altele decat cererile de efectuare a operatiunilor de publicitate, se taxeaza cu 73.000 lei.
(7) Eliberarea certificatelor de sarcini in urma cercetarii registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni si, dupa caz, a extraselor sau copiilor de carte funciara se taxeaza cu 19.000 lei pentru fiecare exemplar.
Art. 10. - Cererile reconventionale, cererile de interventie si de chemare in garantie se taxeaza dupa regulile aplicabile cererii sau actiunii principale.
Art. 11. - (1) Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului impotriva hotararilor judecatoresti se taxeaza cu 50% din:
- taxa datorata pentru cererea sau actiunea neevaluabila in bani, solutionata de prima instanta;
- taxa datorata la suma contestata, in cazul cererilor si actiunilor evaluabile in bani.
(2) Se timbreaza cu 37.000 lei cererile pentru exercitarea apelului sau recursului impotriva urmatoarelor hotarari judecatoresti:
- incheierea de scoatere in vanzare a bunurilor in actiunea de partaj;
- incheierea de suspendare a judecarii cauzei;
- hotararile de declinare a competentei si de dezinvestire;
- hotararile de anulare a cererii, ca netimbrata sau nesemnata;
- hotararile prin care s-a respins cererea, ca prematura, inadmisibila, prescrisa sau pentru autoritate de lucru judecat.
Art. 12. - Cererile in vederea declararii recursului in anulare in cauze civile, adresate Ministerului Justitiei sau Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, se taxeaza cu 73.000 lei.
Art. 13. - Toate celelalte actiuni si cereri neevaluabile in bani, cu exceptia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se timbreaza cu 73.000 lei.
Art. 14. - Cand o actiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferita, taxa judiciara de timbru se datoreaza pentru fiecare capat de cerere in parte, dupa natura lui, cu exceptia cazurilor in care prin lege se prevede altfel.
#PAGEBREAK#
Art. 15. - Sunt scutite de taxe judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, referitoare la:
a) incheierea, executarea si incetarea contractului individual de munca, orice drepturi ce decurg din raporturi de munca, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgand din executarea contractelor colective de munca si cele privind solutionarea conflictelor colective de munca, precum si executarea hotararilor pronuntate in aceste litigii;
b) plata muncii membrilor cooperativelor de productie mestesugareasca, de productie mixta agricola-mestesugareasca, de invalizi si de prestari de servicii;
c) obligatiile legale si contractuale de intretinere;
d) stabilirea si plata pensiilor, precum si alte drepturi prevazute prin sistemele de asigurari sociale;
e) stabilirea si plata ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin, a ajutorului social, a alocatiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor handicapate si a altor forme de protectie sociala prevazute de lege;
f) restituirea de catre persoanele fizice si juridice care folosesc personal salariat a sumelor acordate de organul de asigurare cu titlu de pensii si ajutoare sociale celor accidentati in munca;
f1) abrogat;
g) stabilirea si acordarea despagubirilor decurgand din condamnarea sau luarea unei masuri preventive pe nedrept;
h) adoptie, constatarea abandonului, ocrotirea minorilor, tutela, curatela, interdictie judecatoreasca, asistenta bolnavilor psihic periculosi, precum si la exercitarea de catre autoritatea tutelara a atributiilor ce si revin;
i) sanctionarea contravenientilor;
j) protectia consumatorilor, atunci cand persoanele fizice si asociatiile pentru protectia consumatorilor au calitatea de reclamant impotriva agentilor economici care au prejudiciat drepturile si interesele legitime ale consumatorilor;
k) stabilirea drepturilor persoanelor fizice actionare la societatile comerciale agricole pe actiuni;
l) valorificarea drepturilor Societatii Nationale de Cruce Rosie;
m) amenzile de orice fel:
n) exercitarea drepturilor electorale;
o) cauzele penale, inclusiv despagubirile civile pentru daunele materiale si morale decurgand din acestea;
p) orice alte actiuni, cereri sau acte de procedura pentru care se prevad, prin legi speciale, scutiri de taxa judiciara de timbru;
r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cererile, accesorii si incidente.
s) stabilirea si acordarea despagubirilor civile pentru pretinse incalcari ale drepturilor prevazute la art. 2 si 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata prin Legea nr. 30/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, cu modificarile ulterioare.
Art. 16. - Sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru si contestatiile introduse la curtea de apel impotriva hotararilor comisiilor constituite in temeiul art. 20 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
Art. 161. - Sunt scutite de taxa judiciara de timbru cererile, actiunile si caile de atac formulate de catre prefect sau primar pentru anularea actelor juridice facute sau emise cu incalcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile ulterioare.
Art. 17. - Sunt scutite de taxa judiciara de timbru cererile si actiunile, inclusiv caile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia Romaniei, Guvernul Romaniei, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, cand au ca obiect venituri publice.
Art. 171. - Sunt scutite, de taxa judiciara de timbru cererile pentru inregistrarea asociatiilor de proprietari, de locatari sau mixte, adresate judecatoriei, precum si transcrierea titlurilor de proprietate sau, dupa caz, a contractelor de dobandire a apartamentelor din cladirile cu mai multe locuinte, in vederea constituirii asociatiilor de proprietari, de locatari sau mixte.
Art. 172. - Sunt scutite de taxa judiciara de timbru cererile pentru dizolvarea societatilor comerciale si a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul National al Registrului Comertului.
Art. 18. - (1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de catre instanta de judecata sau, dupa caz, de Ministerul Justitiei.
(2) Impotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeasi instanta, in termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicarii sumei datorate.
(3) Cererea se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet, fara citarea partilor, prin incheiere irevocabila.
(4) In cazul admiterii integrale sau partiale a cererii de reexaminare, taxa de timbru se restituie total ori, dupa caz, proportional cu reducerea sumei contestate.
Art. 181. - In cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justitiei, solutionarea cererii de reexaminare este de competenta Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
Art. 19. - (1) Taxele judiciare de timbru se platesc in numerar sau prin virament, in contul bugetului de stat, la unitatile trezoreriei statului sau ale Casei de Economii si Consemnatiuni.
(2) Persoanele juridice platesc taxele judiciare de timbru in numerar sau prin virament, in contul bugetului de stat, la unitatea trezoreriei statului in raza careia isi au sediul fiscal.
Art. 20. - (1) Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat.
(2) Daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, in momentul inregistrarii actiunii sau cererii, ori daca, in cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata. In cazul cand se micsoreaza valoarea pretentiilor formulate in actiune sau in cerere, dupa ce a fost inregistrata, taxa judiciara de timbru se percepe la valoarea initiala, fara a se tine seama de reducerea ulterioara.
(3) Neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii.
(4) Daca in momentul inregistrarii sale actiunea sau cererea a fost taxata corespunzator obiectului sau initial, dar a fost modificata ulterior, ea nu va putea fi anulata integral, ci va trebui solutionata, in limitele in care taxa judiciara de timbru s-a platit in mod legal.
(5) In situatia in care instanta judecatoreasca investita cu solutionarea unei cai de atac ordinare sau extraordinare constata ca in fazele procesuale anterioare taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, va dispune obligarea partii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotararii constituind titlu executoriu. Executarea silita a hotararii se va efectua prin organele de executare ale unitatilor teritoriale subordonate Ministerului Finantelor Publice in a caror raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislatiei privind executarea silita a creantelor bugetare.
#PAGEBREAK#
Art. 21. - (1) Instanta judecatoreasca poate acorda scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru in conditiile art. 74-81 din Codul de procedura civila.
(2) Pentru taxele datorate Ministerului Justitiei, cererea de acordare a scutirilor, reducerilor, esalonarilor sau amanarilor pentru plata taxelor judiciare de timbru se solutioneaza de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti.
Art. 22. - Abrogat.
Art. 23. - (1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petitionarului, in urmatoarele cazuri:
a) cand taxa platita nu era datorata;
b) cand s-a platit mai mult decat cuantumul legal;
c) cand actiunea sau cererea ramane fara obiect in cursul procesului, ca urmare a unor dispozitii legale;
d) cand, in procesul de divort partile au renuntat la judecata ori s-au impacat;
e) cand contestatia la executare a fost admisa, iar hotararea a ramas irevocabila.
(2) In cazul prevazut la lit. d), se restituie jumatate din taxa platita, iar in cazul prevazut la lit. e), taxa se restituie proportional cu admiterea contestatiei.
(3) Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat in termen de un an de la data nasterii sale.
(4) Cererea de restituire se adreseaza instantei judecatoresti sau, dupa caz, parchetului la care s-a introdus actiunea sau cererea.
Art. 24. - (1) Taxele judiciare de timbru platite prin aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile nu se restituie.
(2) De asemenea, nu se restituie taxele judiciare de timbru platite pentru cereri si actiuni anulate ca insuficient timbrate.
Art. 25. - (1) Din sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justitiei si Ministerului Public pentru desfasurarea proceselor penale, care sunt suportate de parti sau de alti participanti la proces, in conditiile prevazute de Codul de procedura penala, precum si din amenzile judiciare, un procent de 25% constituie venituri la bugetul de stat si se cuprind distinct in bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei. Executarea silita a debitelor se efectueaza de organele de executare ale unitatilor teritoriale subordonate Ministerului Finantelor Publice in a caror raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul debitorul, potrivit legislatiei privind executarea silita a creantelor bugetare.
(2) Din diferenta de 75% din sumele prevazute la alin. (1) se constituie un fond cu destinatie speciala pentru stimularea personalului din sistemul justitiei, in contul nr. 119 01.07. "Fondul pentru stimularea personalului potrivit dispozitiilor legale".
(3) Repartizarea veniturilor pe beneficiar se face in baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului justitiei.
(4) Disponibilitatile de la finele anului se vor reporta in anul urmator, pentru a fi cheltuite cu aceeasi destinatie.
Art. 251. - In scopul colectarii sumelor prevazute la art. 25, se vor deschide pe seama Ministerului Justitiei conturi la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului - nr. 50.32. "Disponibil din sume colectate pentru bugetul de stat". Lunar, Ministerul Justitiei va vira in fondul cu destinatie speciala cota de 75% din totalul incasarilor.
Art. 26. - (1) Sumele provenind din taxele de timbru, platite pentru activitatea notariala, impozitele incasate din onorariile avocatilor si ale notarilor publici constituie venituri la bugetul de stat si se cuprind distinct in bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei.
(2) Prevederile art. 25 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator si acestor categorii de venituri.
Art. 27. - Ministerul Finantelor va crea un cont bugetar separat pentru incasarea veniturilor prevazute la art. 25 si 26 din prezenta lege, pe care il va comunica Ministerului Justitiei, Curtii Supreme de Justitie, Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Uniunii Avocatilor din Romania, Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania, Casei de Economii si Consemnatiuni, precum si tuturor bancilor.
Art. 28. - (1) Guvernul este imputernicit ca, in functie de rata inflatiei, sa actualizeze periodic taxele judiciare de timbru prevazute de prezenta lege.
(2) Pentru aplicarea prezentei legi, Ministerul Justitiei, cu avizul Ministerului Finantelor, va elabora norme metodologice in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 29. - Taxele judiciare de timbru, achitate sau transmise spre incasare inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi, raman valabile in situatia in care eliberarea actului sau prestarea serviciului taxabil are loc dupa aceasta data.
Art. 30. - (1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
- art. 1 lit. a), art. 3 lit. a), b), c), f), h), i), j) si k), art. 3 lit. e) si g), art. 9, art. 12 si 13 (numai in ce priveste actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac la instantele judecatoresti), precum si art. 6 alin. 2 (modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 4/1996) din Decretul nr. 199/1955 asupra taxelor de timbru;
- art. 1-8 si art. 14-16 din Hotararea Guvernului nr. 1.295/1990 privind taxele de timbru pentru actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si asupra actelor de notariat si serviciilor prestate de acestea, cu modificarile ulterioare;
- art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990;
- abrogat;
- cap. I din anexa nr. 2 la Ordonanta Guvernului nr. 10/1993 privind actualizarea, in functie de rata inflatiei, a unor taxe stabilite in sume fixe pentru serviciile prestate in favoarea unor persoane fizice si juridice, aprobata prin Legea nr. 102/1994;
- art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 37/1995 privind stabilirea taxelor de timbru pentru activitatea notariala, aprobata si modificata prin Legea nr. 105/1995;
- art. 150 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe;
- art. 5 lit. c) din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni;
- art. 26 lit. c) din Hotararea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii si Consemnatiuni;
- art. 69 alin. (2) din Legea locuintei nr. 114/1996;
- orice alte dispozitii contrare.
Legea nr. 146 fost adoptata de Senat si Camera Deputatilor in sedintele din 1 iulie 1997 si, respectiv 9 iulie 1997 cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
Comentarii articol (2)
Fotografierea şi amprentarea PIN-urilor care ajung în spitale ar putea rezolva problema acestor oameni
Românii fără CNP îngroapă spitalele
2007 06 16| de Alex Nedea
Pacienţii fără CNP fac găuri în bugetul spitalelor. Directorul Spitalului Caritas din Bucureşti, Bogdan Jansen, a organizat o dezbatere publică pentru rezolvarea situaţiei. 1.000 de oameni fără identitate vin la Caritas anual, producând pagube de miliarde de lei.
” Jurnalul Naţional: Aţi făcut o dezbatere publică cu reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind persoanele fără identitate (PIN) în spital. Ce v-a determinat să organizaţi o atfel de întrunire?
Bogdan Jansen: Avem anual 1.000 de persoane care nu îşi declară Codul Numeric Personal (CNP) în momentul în care vin la noi şi primesc îngrijiri medicale. Cifra reprezintă 5% din totalul pacienţilor noştri. Nu ştim câţi dintre aceştia nu au avut niciodată un certificat de naştere şi câţi au un CNP, dar îşi dau date false. Aceşti oameni, adulţi şi copii, îmi provoacă anual o pagubă în buget de 2 miliarde de lei vechi. Cu aceşti bani aş putea să investesc în reparaţii pentru îmbunătăţirea gradului de confort din spitale. Am încercat la acea dezbatere să găsesc soluţii pentru acordarea unui CNP imediat ce pacientul se prezintă la mine şi spune că nu are acte. CNP-ul pe care îl iau din cartea de identitate e singura modalitate de a te repera pe tine, ca şi asigurat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Pe ei nu îi interesează că te cheamă Jansen, Popescu şi stai pe strada Traian 29. Ei se decontează cu furnizorii de servicii medicale prin CNP.
Posibilă soluţie
” Aţi găsit rezolvarea problemei în urma dezbaterii?
Am găsit atunci o serie de soluţii care, din punctul de vedere al presei şi al nostru, au fost considerate benefice. ÃŽn momentul în care copilul s-a născut şi e declarat viu, adică primeşte din partea spitalului un act constatator, trebuie să primească automat un CNP. Este viabilă această soluţie, dar instituţia care trebuie să regleze această scăpare a legii este Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA). Åži, practic, cei care au fost un pic pe frână vizavi de subiectul ăsta au fost cele trei persoane care reprezentau Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, aflat în cadrul MIRA. Legea spune că numai părintele poate să declare la primărie că acel copil este al lui şi să ceară eliberearea unui certificat de naştere. Eu zic: "Nu, domnule, în momentul în care s-a născut copilul, să primească automat un CNP!". CNP-ul nu cuprinde în combinaţia de cifre nici numele tatălui, nici al mamei. Din momentul dezbaterii, lucrurile au rămas într-o situaţie incertă. Nu s-a făcut absolut nimic pentru rezolvarea situaţiei. Consider că nu e voinţă din partea poliţiei pentru rezolvarea PIN-urilor.
” Cum ajung oamenii aceştia să fie trataţi pe gratis?
Dacă tu vii la spital şi susţii că ai o urgenţă, începând de la durere de măsea şi terminând cu situaţia în care eşti pe cale să naşti, atunci eu, ca unitate medicală, sunt obligat să îţi ofer servicii fără să-ţi cer act de identitate. O serie întreagă de categorii sociale profită de această ingerinţă în lege. Femeile care vin să nască reprezintă o problemă specifică pentru Spitalul "Caritas". Aici intră şi populaţia romă, din care o mare parte, de regulă, nu are acte de identitate pentru că nu a avut niciodată asemenea documente. Åži atunci vin să nască când sunt cu copilul aproape între genunchi. Fiind o urgenţă, suntem obligaţi să le internăm. Le oferim servicii medicale, apoi se întâmplă două fenomene: ori pleacă din spitale şi abandonează copilul, ori pleacă din spitale cu copil cu tot, fără să se mai preocupe de înregistrarea lui. De regulă, cei care îşi abandonează copilul îşi dau nume şi adrese false. Acest lucru are o repercusiune asupra copilului care va sta în unitatea noastră fără nici un act. Există două modalităţi ca acest copil să fie înregistrat: plasarea la un asistent maternal sau adopţia. Chiar în acest moment (interviul a fost luat la sfârşitul lunii mai ”“ n.r.) am doi copii abandonaţi în spital fără CNP. Problemele nu sunt cantonate doar în zona copilului născut, ci şi al celor fără adăpost care vin şi se internează în spital, iar noi nu putem să-i mai scoatem de aici. Nu te lasă conştiinţa să îi scoţi în stradă, ei neavând case. Acum nu mai avem astfel de cazuri, dar, din ce mi s-a spus, am avut oameni care stăteau şi doi-trei ani în spital. Din ce se vede în foile de observaţie există o serie de "clienţi ai casei" care din decembrie când începe iarna se mută în spital.
Jurnalul National
Românii care nu există
2007 06 11| de Alex Nedea
Pentru România suntem cu toţii o sumă de coduri numerice personale. Dacă nu ai avut niciodată un certificat de naştere, pentru statul român nu exişti. ÃŽn ţară sunt oameni care trăiesc ca şi cum nu ar fi. Fără dreptul la educaţie, fără dreptul la sănătate, fără să poată obţine vreo slujbă, fără dreptul la judecată.
Dacă un părinte nu îşi declară copilul la naştere, riscă o amendă de maximum 6 lei. Cu 1.500 de lei sunt amendaţi proprietarii de vite care nu declară viţelul la fătare. ÃŽn ţara unde şi animalele trebuie să ajungă în evidenţa autorităţilor, există oameni care pentru statul român nu figurează pe faţa pământului.
CETÄ‚Å¢EANUL NIMÄ‚NUI. ÃŽl ştie lumea în sat drept “Gorila”. Flăcău bine clădit e Gigi ăsta, a lu”™ Marcu, burtos, pieptos, musculos. De 26 de ani, de când umbreşte pământul, Gorila a trăit ca şi cum nu ar fi. Neavând un cod numeric personal, Gigi nici nu a cerut vreodată ceva de la stat, dar nici el nu i-a dat statului niciodată nimic. Locuieşte în satul gălăţean Ghidigeni, dar s-a născut hăt, peste munţi, la Haţeg, iar maică-sa nu l-a declarat la naştere. Nu i-a făcut certificat, căci, zice omul, “e vai steaua ei!”. S-ar fi ocupat el, Gigi, dacă nu ar fi fost aşa de departe locul de unde a venit. Până la 26 de ani nu a fost la şcoală şi nu a călcat niciodată pe la dispensar, tribunal, poliţie, la secţia de votare sau la Starea Civilă. Cum el nu există, nici carte de muncă nu există. Åži-a încercat norocul la Bucureşti, unde a lucrat la negru doar cinci zile. L-a dat afară patronul pe motiv că nu are cod numeric personal (CNP).
Aşa că Marcel se mulţumeşte momentan să muncească cu ziua. Acolo, la prăşit printre “păp”™şoi” nu e nevoie nici de carte de muncă, şi nici nu trebuie să dea impozit la stat. Zice că e căsătorit. Bineînţeles, doar cu vorba. Are şi un copil. Bineînţeles, fiul nu are tată pentru statul român. O singură dată s-a apropiat ţara asta, pe nume România, de el. Cum trăia el aşa ca neica Nimeni, deodată s-a trezit că cineva de la armată îl caută. Să-l ia cu arcanul, nu alta! Nu ştie cum de a fost găsit. Trebuia să se prezinte la recrutare în ziua x. Dar chiar de şi-ar fi dorit, fără CNP nici “dreptul” la armată nu avea. Un prieten l-a ajutat să înceapă demersurile de înregistrare tardivă a naşterii la tribunal. Neîncrezător, Gigi ne priveşte mai mult cu un ochi: “Dar dacă îmi vine certificatul, mă luaţi în armată?”. Istoria curge pe lângă Gorila şi pentru românii aflaţi în situaţia lui. România a intrat fără el în UE. Gigi nu e cetăţean european. De fapt, e cetăţeanul nimănui.
PERSOANE ÃŽN AFARA EVIDENÅ¢EI PERSOANELOR. România nu are o bază de date cu persoanele care nu au o identitate, pentru că nici o instituţie centrală nu şi-a asumat rolul de a identifica aceste cazuri. ÃŽn evidenţa Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) există 551 de persoane cu identitate necunoscută. 20% dintre acestea sunt minori. Dar numărul acesta nu reflectă numărul persoanelor fără CNP din ţară, ci doar al celor ajunşi în atenţia poliţiei şi care nu îşi pot declina identitatea, în general din cauza unor afecţiuni psihice. “O bază de date cu cei neînregistraţi la naştere se găseşte la INEP (Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor ”“ n.r.)”, ne îndrumă şeful Serviciului Urmăriri din cadrul IGP, Adrian Dumitrescu. Spre INEP ne îndrumă şi cei de la Agenţia Naţională pentru Romi (ANR), o instituţie guvernamentală.Singura statistică pe care INEP o are e legată doar de numărul copiilor instituţionalizaţi care nu au o identitate. “Avem doar datele celor aflaţi în instituţiile de plasament din ţară. Pe cei care sunt pe acasă nu avem de unde să-i ştim”, ne spune şeful Serviciului Stare Civilă din cadrul INEP, Doina Å¢ăpîrlea.
ÃŽn numai cinci luni, doar în judeţul Galaţi au fost găsite 1.400 de persoane care nu au avut niciodată certificate de naştere. Identificarea acestora a fost posibilă datorită unei angajate a Prefecturii de acolo, care s-a pus pe treabă şi i-a căutat pe cei fără certificat. Mai apoi a demarat un program susţinut de fonduri PHARE. “După ce s-a terminat programul am continuat să consiliez persoane care aveau nevoie de înregistrare tardivă a naşterii. Cred că am ajuns la 3.000 de persoane din judeţul Galaţi care, până să îi ajutăm noi, nu aveau CNP”, spune Viorica Gotu, angajata Prefecturii Galaţi care a coordonat programului.Prefectura din Prahova a avut şi ea un program asemănător. Comparativ cu cel de la Galaţi pare o machetă. Cei de acolo au accesat fonduri doar pentru 100 de înregistrări la tribunal. De ce o cifră aşa de mică? Să fie doar atâtea persoane fără cod numeric într-un judeţ cu aproape aceeaşi dimensiune ca Galaţiul? “Probabil cei de la Galaţi s-au concentrat mai mult pe aspectul acesta al înregistrărilor tardive şi de aceea au avut un număr aşa de mare. Pe noi ne-au interesat mai mult cei fără buletine”, găseşte o justificare consilierul pe problemele romilor din cadrul prefecturii Prahova, Lucian Glăman. ÃŽn 1998, raportul “Progresul naţiunilor” al organizaţiei internaţionale Unicef face referire pentru prima dată la situaţia copiilor neînregistraţi din România, fără a reuşi însă să găsească o cifră exactă a persoanelor care nu au un CNP. Unicef menţionează doar că 14% din totalul copiilor instituţionalizaţi din ţara noastră nu au o identitate.
AUTORITÄ‚Å¢I OBLIGATE. Convenţia Drepturilor Copilului stipulează la articolul 7 că “Orice copil trebuie înregistrat imediat după naştere”. ÃŽn calitate de semnatară al Convenţiei Drepturilor Copilului, România s-a pregătit la partea de legislaţie, dar mai puţin la proba practică. Există o serie de legi care obligă autorităţile să înregistreze copilul la naştere. Conform art. 8 din Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, “dacă un copil este lipsit, în mod ilegal, de elemente constitutive ale identităţii sale sau de unele din acestea, instituţiile şi autorităţile publice sunt obligate să ia de urgenţă toate măsurile necesare în vederea restabilirii identităţii copilului”. Dar legea asta nu le-a folosit nicăieri până acum Verginicăi Feraru din Iveşti, lui Zorilă, lui Marcel a”™ lui Marcu din Ghidigeni sau Adinei Neculai, Narcisei a lui Boian, Mirabelei şi Biancăi Filişan, toţi de prin satele din Prahova. Verginica Feraru e mama unui copil de 4 ani, pe care nu l-a înregistrat nici acum. Recunoaşte chiar în faţa reprezentantului primăriei din localitate, venit cu noi la poarta ei, că nu a făcut nimic până acum pentru a-i obţine copilului certificat şi nici nu are de gând să mişte un deget. Strângându-şi în pumn ca pe o hârtie oarecare propriul certificat de naştere rupt, mama zice că nici măcar nu ştie ce trebuie să facă pentru a-i obţine o identitate copilului.Conform Legii 119/1996, Verginica, pentru că nu şi-a înregistrat copilul la naştere, riscă o amendă între 30.000 şi 40.000 de lei vechi. Conform HG 984/2005, dacă ar avea în bătătură un bou care nu a fost declarat la fătare, sancţiunea ar fi de 375 de ori mai mare.
BIROCRAÅ¢IE
Conform Legii 119/1996, după trecerea unui an de la naşterea copilului, întocmirea actului de naştere se mai poate face doar pe baza unei hotărâri judecătoreşti de înregistrare tardivă a naşterii, părinţii trebuind să suporte o adevărată birocraţie. Procesul pentru dobândirea hotărârii judecătoreşti poate dura între trei luni şi un an. Instanţa cere iniţial poliţiei efectuarea cercetărilor pentru stabilirea identităţii copilului, precum şi avizul medicului legist pentru stabilirea vârstei şi sexului solicitantului. ÃŽn mod normal, expertiza costă în jur de 300.000 de lei pentru persoanele care au depăşit 18 ani. ÃŽn cazul în care persoana a fost născută la domiciliu, în instanţă trebuie să prezinţi şi mărturiile unor rude ale persoanei fără identitate.
Notă: Documentarea serialului s-arealizat în perioada mai-iunie 2007
Realitatea Romaneasca
Fonduri de peste 700.000 de euro pentru incluziunea sociala
Simona Necula
Incluziunea sociala a unor categorii defavorizate va fi sprijinita prin intermediul unor proiecte Phare, in valoare de 747.000 de euro. Fondurile sunt alocate diferit pe regiuni pentru a reduce disparitatile dintre acestea. Categoriile sociale respective vor avea acces la formare profesionala, care va facilita accesul lor pe piata muncii.
Autoritatile locale, companiile private, organizatiile neguvernamentale, cele patronale sau sindicatele pot propune proiecte pentru finantare privind incluziunea sociala in cadrul a doua proiecte Phare. Valoarea fondurilor care sunt alocate pentru regiunea Bucuresti-Ilfov este de 747.000 de euro. Propunerile de proiecte trebuie sa vizeze in special incluziunea sociala a rromilor, a persoanelor cu dizabilitati si a tinerilor care provin din centrele de plasament. Valoarea totala a finantarii nerambursabile pentru un proiect poate fi intre 10.000 si 150.000 de euro, iar contributia solicitantului intre 10% si 20%.
Actiunile eligibile pentru finantare vizeaza in special facilitarea accesului grupurilor-tinta pe piata muncii prin aplicarea de masuri active de formare profesionala, prin formare initiala, calificare, recalificare sau evaluarea competentelor dobandite si combaterea discriminarilor si inegalitatilor pe piata muncii prin furnizarea de informatii relevante privind piata muncii. De asemenea, vor fi desfasurate activitati de informare a grupurilor-tinta sau masuri individuale de sprijin.
Alocarea fondurilor pe regiuni, inegala
Alocarea fondurilor pe regiuni de dezvoltare este inegala, deoarece se urmareste reducerea disparitatilor existente intre regiuni, a declarat secretarul de stat pe probleme de afaceri europene si relatii externe din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse (MMFES), Valer Bindea. Potrivit secretarului de stat, proiectele bune, care vor fi depuse pentru cele doua programe Phare 2005 si 2006, privind coeziunea economica si sociala si nu vor primi finantare vor fi retinute pentru urmatoarele programe ce urmeaza sa fie lansate. Propunerile de proiecte pentru Phare 2005 si 2006 pot fi depuse pana la 31 august.
Valer Bindea a declarat, la lansarea regionala a apelurilor pentru propuneri de proiecte, ca informatiile potrivit carora Romania nu a accesat fondurile europene si a pierdut foarte multi bani sunt false, intrucat niciun stat nu poate accesa aceste fonduri imediat dupa aderare. "Timp de sase luni se poarta discutii ca sa se ajunga in faze finale ale programelor operationale sectoriale", a explicat secretarul de stat. Acesta a precizat ca informatiile de acest tip nu fac decat sa dezinformeze populatia si provin fie din nestiinta sau incompetenta, fie din anumite interese politice.
Romania Libera
Peste 13.000 de copii fara acte
C.B.
Sambata, 09 Iunie 2007
In Capitala, 13.474 de copii care au implinit deja 14 ani nu au acte de identitate, conform statisticilor Directiei Generale de Evidenta a Persoanelor a Municipiului Bucuresti. Din total, 10.332 au implinit varsta in anii anteriori si, in lipsa actelor, nu pot beneficia de drepturile legale. Cei care doresc sa primeasca acte de identitate trebuie sa faca o cerere scrisa si sa depuna documentele prin care fac dovada numelui, starii civile, cetateniei romane si a domiciliului.
Romanii care nu exista
Pentru Romania suntem cu totii o suma de coduri numerice personale. Daca nu ai avut niciodata un certificat de nastere, pentru statul roman nu existi. In tara sunt oameni care traiesc ca si cum nu ar fi. Fara dreptul la educatie, fara dreptul la sanatate, fara sa poata obtine vreo slujba, fara dreptul la judecata.
Daca un parinte nu isi declara copilul la nastere, risca o amenda de maximum 6 lei. Cu 1.500 de lei sunt amendati proprietarii de vite care nu declara vitelul la fatare. In tara unde si animalele trebuie sa ajunga in evidenta autoritatilor, exista oameni care pentru statul roman nu figureaza pe fata pamantului.
CETA?TEANUL NIMA?NUI. Il stie lumea in sat drept a??Gorilaa??. Flacau bine cladit e Gigi asta, a lua?? Marcu, burtos, pieptos, musculos. De 26 de ani, de cand umbreste pamantul, Gorila a trait ca si cum nu ar fi. Neavand un cod numeric personal, Gigi nici nu a cerut vreodata ceva de la stat, dar nici el nu i-a dat statului niciodata nimic. Locuieste in satul galatean Ghidigeni, dar s-a nascut hat, peste munti, la Hateg, iar maica-sa nu l-a declarat la nastere. Nu i-a facut certificat, caci, zice omul, a??e vai steaua ei!a??. S-ar fi ocupat el, Gigi, daca nu ar fi fost asa de departe locul de unde a venit. Pana la 26 de ani nu a fost la scoala si nu a calcat niciodata pe la dispensar, tribunal, politie, la sectia de votare sau la Starea Civila. Cum el nu exista, nici carte de munca nu exista. A?i-a incercat norocul la Bucuresti, unde a lucrat la negru doar cinci zile. L-a dat afara patronul pe motiv ca nu are cod numeric personal (CNP).
Asa ca Marcel se multumeste momentan sa munceasca cu ziua. Acolo, la prasit printre a??papa??soia?? nu e nevoie nici de carte de munca, si nici nu trebuie sa dea impozit la stat. Zice ca e casatorit. Bineinteles, doar cu vorba. Are si un copil. Bineinteles, fiul nu are tata pentru statul roman. O singura data s-a apropiat tara asta, pe nume Romania, de el. Cum traia el asa ca neica Nimeni, deodata s-a trezit ca cineva de la armata il cauta. Sa-l ia cu arcanul, nu alta! Nu stie cum de a fost gasit. Trebuia sa se prezinte la recrutare in ziua x. Dar chiar de si-ar fi dorit, fara CNP nici a??dreptula?? la armata nu avea. Un prieten l-a ajutat sa inceapa demersurile de inregistrare tardiva a nasterii la tribunal. Neincrezator, Gigi ne priveste mai mult cu un ochi: a??Dar daca imi vine certificatul, ma luati in armata?a??. Istoria curge pe langa Gorila si pentru romanii aflati in situatia lui. Romania a intrat fara el in UE. Gigi nu e cetatean european. De fapt, e cetateanul nimanui.
PERSOANE IN AFARA EVIDENTEI PERSOANELOR. Romania nu are o baza de date cu persoanele care nu au o identitate, pentru ca nici o institutie centrala nu si-a asumat rolul de a identifica aceste cazuri. In evidenta Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR) exista 551 de persoane cu identitate necunoscuta. 20% dintre acestea sunt minori. Dar numarul acesta nu reflecta numarul persoanelor fara CNP din tara, ci doar al celor ajunsi in atentia politiei si care nu isi pot declina identitatea, in general din cauza unor afectiuni psihice. a??O baza de date cu cei neinregistrati la nastere se gaseste la INEP (Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor a?' n.r.)a??, ne indruma seful Serviciului Urmariri din cadrul IGP, Adrian Dumitrescu. Spre INEP ne indruma si cei de la Agentia Nationala pentru Romi (ANR), o institutie guvernamentala.Singura statistica pe care INEP o are e legata doar de numarul copiilor institutionalizati care nu au o identitate. a??Avem doar datele celor aflati in institutiile de plasament din tara. Pe cei care sunt pe acasa nu avem de unde sa-i stima??, ne spune seful Serviciului Stare Civila din cadrul INEP, Doina Tapirlea.
In numai cinci luni, doar in judetul Galati au fost gasite 1.400 de persoane care nu au avut niciodata certificate de nastere. Identificarea acestora a fost posibila datorita unei angajate a Prefecturii de acolo, care s-a pus pe treaba si i-a cautat pe cei fara certificat. Mai apoi a demarat un program sustinut de fonduri PHARE. a??Dupa ce s-a terminat programul am continuat sa consiliez persoane care aveau nevoie de inregistrare tardiva a nasterii. Cred ca am ajuns la 3.000 de persoane din judetul Galati care, pana sa ii ajutam noi, nu aveau CNPa??, spune Viorica Gotu, angajata Prefecturii Galati care a coordonat programului.Prefectura din Prahova a avut si ea un program asemanator. Comparativ cu cel de la Galati pare o macheta. Cei de acolo au accesat fonduri doar pentru 100 de inregistrari la tribunal. De ce o cifra asa de mica? Sa fie doar atatea persoane fara cod numeric intr-un judet cu aproape aceeasi dimensiune ca Galatiul? a??Probabil cei de la Galati s-au concentrat mai mult pe aspectul acesta al inregistrarilor tardive si de aceea au avut un numar asa de mare. Pe noi ne-au interesat mai mult cei fara buletinea??, gaseste o justificare consilierul pe problemele romilor din cadrul prefecturii Prahova, Lucian Glaman. In 1998, raportul a??Progresul natiunilora?? al organizatiei internationale Unicef face referire pentru prima data la situatia copiilor neinregistrati din Romania, fara a reusi insa sa gaseasca o cifra exacta a persoanelor care nu au un CNP. Unicef mentioneaza doar ca 14% din totalul copiilor institutionalizati din tara noastra nu au o identitate.
AUTORITA?TI OBLIGATE. Conventia Drepturilor Copilului stipuleaza la articolul 7 ca a??Orice copil trebuie inregistrat imediat dupa nasterea??. In calitate de semnatara al Conventiei Drepturilor Copilului, Romania s-a pregatit la partea de legislatie, dar mai putin la proba practica. Exista o serie de legi care obliga autoritatile sa inregistreze copilul la nastere. Conform art. 8 din Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului, a??daca un copil este lipsit, in mod ilegal, de elemente constitutive ale identitatii sale sau de unele din acestea, institutiile si autoritatile publice sunt obligate sa ia de urgenta toate masurile necesare in vederea restabilirii identitatii copiluluia??. Dar legea asta nu le-a folosit nicaieri pana acum Verginicai Feraru din Ivesti, lui Zorila, lui Marcel aa?? lui Marcu din Ghidigeni sau Adinei Neculai, Narcisei a lui Boian, Mirabelei si Biancai Filisan, toti de prin satele din Prahova. Verginica Feraru e mama unui copil de 4 ani, pe care nu l-a inregistrat nici acum. Recunoaste chiar in fata reprezentantului primariei din localitate, venit cu noi la poarta ei, ca nu a facut nimic pana acum pentru a-i obtine copilului certificat si nici nu are de gand sa miste un deget. Strangandu-si in pumn ca pe o hartie oarecare propriul certificat de nastere rupt, mama zice ca nici macar nu stie ce trebuie sa faca pentru a-i obtine o identitate copilului.Conform Legii 119/1996, Verginica, pentru ca nu si-a inregistrat copilul la nastere, risca o amenda intre 30.000 si 40.000 de lei vechi. Conform HG 984/2005, daca ar avea in batatura un bou care nu a fost declarat la fatare, sanctiunea ar fi de 375 de ori mai mare.
BIROCRATIE
Conform Legii 119/1996, dupa trecerea unui an de la nasterea copilului, intocmirea actului de nastere se mai poate face doar pe baza unei hotarari judecatoresti de inregistrare tardiva a nasterii, parintii trebuind sa suporte o adevarata birocratie. Procesul pentru dobandirea hotararii judecatoresti poate dura intre trei luni si un an. Instanta cere initial politiei efectuarea cercetarilor pentru stabilirea identitatii copilului, precum si avizul medicului legist pentru stabilirea varstei si sexului solicitantului. In mod normal, expertiza costa in jur de 300.000 de lei pentru persoanele care au depasit 18 ani. In cazul in care persoana a fost nascuta la domiciliu, in instanta trebuie sa prezinti si marturiile unor rude ale persoanei fara identitate.
Nota: Documentarea serialului s-arealizat in perioada mai-iunie 2007
Alex Nedea
Sursa: Jurnalul National
Arhiva Muzeului Å¢ăranului Romăn
Joi 20 septembrie 2007
2007 09 20| de Ramona Vintila