Guvernul vrea sa invete firmele sa faca export protejat

Oamenii de afaceri vor fi invatati, printr-o campanie de informare, cum sa se protejeze in fata riscurilor comerciale.

Pe masa vicepremierului George Copos se afla un proiect de popularizare in mediul de afaceri a unor operatiuni sau instrumente financiare derivate, mai putin utilizate de societatile romanesti: hedging, factoring sau futures. Folosirea acestora presupune asigurarea impotriva riscului valutar.

Or, de la inceputul anului moneda unica europeana a pierdut in fata leului 17%, iar aceasta scadere ii afecteaza pe exportatori.


Ce presupune hedging-ul

Pentru a se pune la adapost de riscul valutar, exportatorii pot apela la operatiunea de hedging. Sa presupunem ca in luna mai, un exportator are de incasat 100.000 de euro. Pentru a nu avea surpriza ca in trei luni un euro va fi cotat cu 33.000 lei, adica cu 3.000 de lei mai putin decit cursul de azi, exportatorul poate stabili in avans, prin hedging, cotatia la care va converti, in lei, suma in euro pe care o incaseaza in luna mai. El poate astfel sa se protejeze impotriva unei eventuale deprecieri a monedei unice europene fata de cea autohtona. Intelegerea se face cu bancile. In felul acesta, exportatorul poate fi sigur asupra pretului de vinzare al euro.

Operatiunea de factoring este un contract incheiat intre un furnizor de marfuri sau un prestator de servicii si o societate bancara, prin care cea din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor si protectia riscurilor de credit. Prin acest contract, furnizorul sau prestatorul de servicii cedeaza bancii, cu titlu de vinzare sau de gaj, creantele nascute din vinzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti.

Contracte futures doar la Sibiu

Contractul futures reprezinta o obligatie asumata de a cumpara/vinde un anumit activ (monetar, financiar, marfa), la o anumita data in viitor, la pretul stabilit in momentul incheierii tranzactiei. Deocamdata, singurul loc unde se pot tranzactiona acest tip de contracte este Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri de la Sibiu. Pentru a tranzactiona contracte futures, spun reprezentantii Bursei sibiene, un client trebuie, mai intii, sa depuna la societatea de brokeraj o suma de bani numita marja. Aceasta marja este o garantie pentru cel care cistiga ca isi va incasa banii, dar si pentru cel care pierde ca ii va plati.

Mai usor cu pichetarea

Din lipsa de informatii, exportatorii prefera sa picheteze sediul Bancii Nationale a Romaniei. Ei afirma ca aprecierea monedei nationale consfinteste decesul exportului romanesc. Iar vinovatul cel mare este, in optica exportatorilor, Banca Nationala a Romaniei, intrucit, spun ei, „a gestionat defectuos evolutia cursului de schimb in ultimele patru luni, cu variatii de pina la 5% pe zi si de aproape 20% in raport cu anul trecut“. Pe baza acestui argument, Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR) a solicitat demiterea intregului Consiliu de Administratie al BNR.

Copos cere dublarea sumelor pentru IMM-uri

Vicepremierul George Copos a declarat ca fondurile alocate de stat pentru dezvoltarea sectorului IMM vor creste in a doua jumatate a acestui an. „Potrivit legii, IMM-urilor trebuie sa li se acorde 0,2% din PIB. pentru acest an, este vorba despre 4.500 de miliarde lei. Din cauza restrictiilor de deficit bugetar cerute de Fondul Monetar International, guvernul a alocat pentru acest an fonduri de 1.400 de miliarde. La rectificarea bugetara, ma voi bate pentru dublarea sumei alocate sprijinirii si dezvoltarii IMM-urilor, pentru ca acest sector genereaza 50% din PIB“, a spus Copos. Chiar in varianta in care demersul lui Copos va reusi, IMM-urile ramin subfinantate, pentru ca o dublare inseamna 2.800 de miliarde, deci abia putin peste 60% din suma care trebuia sa fie alocata de la buget, prin lege, dezvoltarii lor.

www.cotidianul.ro