Comisia Europeana a adoptat, marti, o strategie care sa asigure punerea efectiva in aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care este obligatorie din punct de vedere juridic odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. In acest sens, Comisia va verifica daca toate actele legislative ale UE respecta carta, in fiecare etapa a procesului legislativ, de la activitatea initiala de pregatire, efectuata in cadrul Comisiei, pana la adoptarea proiectelor de acte legislative de catre Parlamentul European si Consiliu si, ulterior, in aplicarea acestora de catre statele membre ale UE.
Comisia va furniza cetatenilor informatii privind situatiile in care aceasta poate interveni in chestiuni legate de drepturile fundamentale si va publica un raport anual privind aplicarea dispozitiilor cartei, pentru monitorizarea progresele realizate. Prin aceasta, Comisia raspunde apelurilor Parlamentului European.
„Carta reprezinta o reflectare a valorilor noastre comune si a traditiilor noastre constitutionale”, a declarat Viviane Reding, comisar european pentru justitie, drepturi fundamentale si cetatenie.
„Carta trebuie sa circumscrie toate politicile UE. Comisia Europeana, si cu precadere departamentul justitie al acesteia, va fi foarte vigilenta in a se asigura ca dispozitiile cartei sunt respectate in toate propunerile legislative ale UE, in toate modificarile introduse de Consiliu si de Parlamentul European, precum si de catre statele membre atunci cand pun in aplicare legislatia UE. Strategia adoptata de Comisie reprezinta un pas important in crearea unei culturi europene a drepturilor fundamentale”, adauga aceasta.
Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona (1 decembrie 2009), Carta drepturilor fundamentale a UE a devenit obligatorie din punct de vedere juridic pentru institutiile UE si pentru statele membre atunci cand acestea pun in aplicare dreptul UE. Carta consacra toate drepturile din Conventia europeana a drepturilor omului, precum si alte drepturi si principii care decurg din traditiile constitutionale comune ale statelor membre ale UE, jurisprudenta Curtii Europene de Justitie si alte instrumente internationale. Este o codificare foarte moderna si include drepturi fundamentale de a treia generatie, precum protectia datelor, garantii in ceea ce priveste bioetica si administratia transparenta.
In cadrul strategiei, Comisia explica masurile pe care le poate lua pentru ca bilantul UE in ceea ce priveste drepturile fundamentale sa fie exemplar si pentru o mai buna cunoastere de catre public a protectiei drepturilor fundamentale in Europa prin:
1. Garantarea unei respectari ireprosabile a drepturilor fundamentale in UE
- Toate propunerile de legislatie UE trebuie sa respecte dispozitiile cartei. Comisia va intensifica, prin urmare, evaluarile impactului in ceea ce priveste drepturile fundamentale pentru noile propuneri legislative. Pe baza unei „liste de verificare” a drepturilor fundamentale, serviciile Comisiei vor identifica drepturile fundamentale care ar putea fi afectate de o propunere si vor evalua sistematic impactul fiecarei optiuni de politica avute in vedere asupra acestor drepturi.
- Pe parcursul procesului legislativ, inclusiv compromisul final intre Parlamentul European si Consiliu, Comisia va colabora cu colegislatorii pentru a se asigura ca legea UE respectiva este in conformitate cu dispozitiile cartei. Comisia va lansa un dialog interinstitutional pentru a determina metodele de abordare a modificarilor care ridica probleme de compatibilitate cu drepturile fundamentale.
- Statele membre UE sunt deja obligate prin drepturile fundamentale garantate in temeiul constitutiilor lor nationale. Cu toate acestea, atunci cand pun in aplicare dreptul european, trebuie sa respecte, de asemenea, drepturile fundamentale. Comisia va folosi toate instrumentele disponibile, inclusiv procedura de sanctionare a nerespectarii obligatiilor care decurg din calitatea de stat membru, daca este cazul, pentru a asigura respectarea dispozitiilor cartei in punerea in aplicare a dreptului UE.
2. O mai buna informare a cetatenilor
- Cetatenii ar trebui sa stie cui trebuie sa solicite asistenta in cazurile de violare a drepturilor fundamentale. Acestia vor avea acces la informatii privind caile de atac in toate statele membre prin intermediul noului portal e-Justice portal al Comisiei, din 2011.
- Comisia va oferi explicatii cu privire la cazurile in care poate sau nu poate interveni in cazurile de plangeri privind drepturile fundamentale, atunci cand acestea nu intra in sfera de competenta a UE. Carta nu stabileste o competenta generala pentru Comisie de a interveni in domeniul drepturilor fundamentale. Aceasta poate interveni doar daca este vorba de dreptul UE (de exemplu, atunci cand se adopta legislatie UE sau cand o masura nationala aplica o lege UE intrun mod incompatibil cu dispozitiile cartei). Statele membre au propriul lor sistem de asigurare a protectiei drepturilor fundamentale prin constitutiile nationale si prin activitatea instantelor; carta nu le inlocuieste. Prin urmare, asigurarea respectarii drepturilor fundamentale revine in primul rand instantelor nationale.
3. Monitorizarea progreselor
- Comisia va publica un raport anual cu privire la aplicarea cartei. Raportul va monitoriza progresele in domeniile in care UE detine competenta de a actiona: va indica modul in care s-a tinut seama de carta in cazuri concrete (cum ar fi atunci cand se propune o legislatie noua). Aceasta va oferi oportunitatea unui schimb anual de opinii cu Parlamentul European si Consiliul si va actiona ca un mijloc de imbunatatire a informatilor destinate publicului.
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost initial proclamata cu solemnitate de presedintii Parlamentului European, Consiliului si Comisiei la Consiliul European de la Nisa din 7 decembrie 2000. La acel moment, aceasta nu avea efecte juridice obligatorii. Articolul 6 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, astfel cum a fost modificat de Tratatul de la Lisabona, prevede obligativitatea, din punct de vedere juridic, a cartei precum si faptul ca aceasta are aceeasi valoare juridica cu cea a tratatelor; acesta inseamna, in special, ca legislatia UE care incalca drepturile fundamentale garantate de carta ar putea fi anulata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Tratatul stipuleaza, totodata, ca dispozitiile cartei nu extind in niciun fel competentele Uniunii astfel cum sunt definite in tratate. Articolul 51 din carta prevede ca „Dispozitiile prezentei carte se adreseaza institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiaritatii, precum si statelor membre numai in cazul in care acestea pun in aplicare dreptul Uniunii.”
Pentru prima data, membrii Colegiului Comisarilor s-au angajat printr-o declaratie solemna sa respecte carta, precum si tratatele, in luna mai a acestui an.
Mai multe informatii aici.
Comentarii articol (1)