Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a dobandit forta juridica obligatorie odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, in principal pentru institutiile UE (Parlamentul European, Consiliul si Comisia Europeana), atunci cand elaboreaza noi acte normative europene, dar si pentru autoritatile nationale in cazul in care acestea pun in aplicare dreptul UE, se arata intr-un comunicat de presa al Executivului European.
Raportul anual privind aplicarea cartei arata ca drepturile fundamentale au relevanta pentru o gama larga de politici – de la protectia datelor la imigratie si azil - si ca interesul public in ceea ce priveste carta este ridicat.
Cu toate acestea, raportul evidentiaza, de asemenea, ca aceasta carta este adesea inteleasa gresit. In 2010, Comisia a primit peste 4 000 de scrisori din partea publicului larg pe teme legate de drepturile fundamentale, insa aproximativ trei sferturi dintre acestea au vizat cazuri care nu se incadrau in domeniul de aplicare al dreptului UE.
„Pentru ca aceasta carta sa functioneze in practica, cetatenii trebuie sa isi cunoasca drepturile si sa stie cum sa le aplice astfel incat sa se faca dreptate. UE nu este un jandarm al drepturilor fundamentale. Carta se aplica in principal institutiilor UE. Obligatia de a asigura respectarea drepturilor revine in primul rand instantelor nationale, in temeiul constitutiilor nationale”, a declarat Viviane Reding, vicepresedinte al Comisiei Europene si comisar al UE pentru justitie.
Potrivit CE, scopul raportului publicat joi este de a contribui la o mai buna informare a cetatenilor si pentru a stabili situatiile in care se pot baza pe dispozitiile cartei, ceea va facilita accesul europenilor la justitie.
“In special, raportul urmareste sa clarifice rolul statelor membre si al sistemelor nationale de protectie a drepturilor, pe de o parte, si cel al Comisiei Europene, pe de alta parte. Persoanele care considera ca le-au fost incalcate drepturile fundamentale trebuie sa stie la ce autoritate sa apeleze pentru a avea acces la justitie”, explica comunicatul de presa.
Raportul este structurat in sase capitole care reflecta cele sase titlurile ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: Demnitatea, Libertatile, Egalitatea, Solidaritatea, Drepturile cetatenilor si Justitia aratandu-se ca aceasta carta este relevanta intr-o serie de politici care tin de competenta UE.
De exemplu, in ceea ce priveste utilizarea scanerelor corporale in aeroporturi, Comisia a subliniat necesitatea de a se respecta drepturile fundamentale precum demnitatea umana, viata privata si de familie si confidentialitatea datelor.
In ceea ce priveste gestionarea frontierelor, Comisia Europeana a propus noi norme prin care sa se eficientizeze supravegherea frontierelor pe mare si, in acelasi timp, sa se garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale migrantilor interceptati pe mare.
Totodata, Executivul european a propus modificari ale normelor care reglementeaza functionarea Frontex, agentia UE pentru gestionarea frontierelor externe. Conform acestor propuneri, autoritatile de control de la frontiera sunt obligate sa urmeze cursuri de formare in domeniul drepturilor fundamentale si orice incidente din timpul operatiunilor, inclusiv legate de drepturile fundamentale, trebuie sa fie raportate autoritatilor nationale si sa faca obiectul unei monitorizari din partea acestora.
Curtea de Justitie a UE a jucat, de asemenea, un rol important in sprijinirea cartei. In special, in ceea ce priveste dreptul la protectia datelor cu caracter personal, la 9 noiembrie 2010, Curtea a hotarat dispozitiile legislatiei UE care prevedeau obligatia publicarii numelor persoanelor fizice, beneficiari ai finantarilor din Fondul european de garantare agricola si din Fondului european agricol pentru dezvoltare rurala. Intr-o cauza care constituie un reper in materie de egalitate, Curtea a hotarat, la 1 martie, ca practicarea unor prime de asigurare diferite pentru femei si barbati constituie discriminare pe motive de sex si este incompatibila cu carta. Statele membre nu au dreptul de a deroga de la acest principiu important in legislatia lor nationala.
In 2010, Executivul european a luat masuri pentru a garanta dreptul tuturor cetatenilor UE de a circula si de a se stabili intr-o alta tara a spatiului comunitar si dreptul de a nu fi discriminati. Pentru a garanta aceste drepturi, CE a luat masuri imediate ca urmare a evenimentelor din vara anului 2010 care au implicat expulzarea unor cetateni ai UE de origine roma din Franta.
"Comisia a verificat cu atentie daca operatiunile in cauza au fost efectuate in deplina conformitate cu cerintele UE. Ca urmare a actiunii Comisiei, Franta si celelalte state membre isi modifica in prezent normele, astfel incat acestea sa fie in deplina conformitate cu normele UE privind libera circulatie", se mai precizeaza in comunicatul de presa.
Comentarii articol (2)