Noi obligatii pentru achizitia de autovehicule

Miruna BOHALTEA, VASS Advisers


Contextul european

In anul 2009, Comisia Europeana a aprobat Directiva nr. 33 privind promovarea vehiculelor de transport terestru nepoluante si eficiente din punct de vedere energetic.

Directiva a fost adoptata ca urmare a angajamentului din partea Uniunii Europene propus prin Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2007 intitulata „O politica energetica pentru Europa” ca, pana in anul 2020, sa reduca cu 20% emisiile de gaze, raportat la nivelul acestora din anul 1990. Mai mult, au fost stabilite si alte tinte, cum ar fi: imbunatatirea eficientei energetice cu 20%, cresterea nivelului energiei regenerabile cu 20%, iar a nivelului energiei regenerabile in transport cu 10%, precum si diversificarea amestecului de carburanti.

Uniunea Europeana anuntase inca din iunie 2006, cu ocazia revizuirii la jumatatea perioadei a Carții albe a Comisiei din 2001 intitulate „Pentru o Europa in miscare – mobilitate durabila pentru continentul nostru”, ca va stimula inovatiile prietenoase cu mediul, in special prin introducerea de standarde succesive privind emisiile de gaze (Euro Norms) si prin promovarea vehiculelor nepoluante in cadrul procesului de achizitie publica.

In acest context, adoptarea Directivei 33 a avut ca scop stimularea pietei vehiculelor pentru transport rutier nepoluante si eficiente din punct de vedere energetic si, in special, a pietei autovehiculelor standardizate produse in cantitati mari (ex: autovehiculele pentru transport in comun). S-a pornit astfel de la premisa ca, prin asigurarea unei cereri semnificative pentru astfel de autovehicule din partea sectorului public, industria auto va fi stimulata sa investeasca in dezvoltarea unor vehicule cu un consum energetic scazut, un nivel mic al emisiilor de CO2 si al emisiilor de poluanti.

Obligatiile autoritatilor contractante
Potrivit Directivei 33, autoritatile contractante au obligatia ca, atunci cand achizitioneaza vehicule, sa ia in considerare impactul energetic si impactul asupra mediului pe intreaga perioada de viata a vehiculului, inclusiv consumul de energie si emisiile de CO2 si a altor poluanti. Astfel, autoritatile contractante au la indemana doua modalitati de conformare:
- stabilirea unor specificatii tehnice in caietele de sarcini care sa faca referire la performantele de mediu si la cele privind consumul de energie;
- includerea impactului energetic si a impactului asupra mediului in criteriul de atribuire; pentru situatiile in care impactul este cuantificat valoric, Directiva a stabilit si o metodologie de calcul a costului operational pe intreaga durata de viata a produsului.

Pentru a nu fi introduse bariere administrative excesive, Directiva prevede totusi posibilitatea exceptarii achizitiilor in cantitati mici si de vehicule construite pentru uz special.

Incepand cu data de 4 decembrie 2010 – termenul limita pentru transpunerea obligatorie in legislatiile nationale a prevederilor Directivei –, Comisia va pregati din doi in doi ani un raport privind aplicarea Directivei si masurile luate de fiecare stat membru pentru a promova autovehiculele nepoluante si eficiente energetic.

Comisia Europeana sprijina identificarea vehiculelor ecologice

In plus, la data de 4 decembrie 2010, Comisia Europeana a lansat un site web care sa ajute autoritatile publice si orice persoana preocupata de protectia mediului sa aleaga vehiculele cele mai ecologice si mai eficiente din punct de vedere energetic disponibile pe piata.

Portalul pentru vehicule ecologice – http://www.cleanvehicle.eu – ofera informatii despre legislatia referitoare la vehiculele ecologice si eficiente din punct de vedere energetic, atat la nivelul UE, cat si la nivelul tuturor statelor membre. De asemenea, ofera acces la datele tehnice din cea mai mare baza de date din Europa privind vehiculele si faciliteaza achizitiile in comun.

Potrivit vicepresedintelui Comisiei Europene responsabil cu transporturile, Siim Kallas, „aceasta directiva si acest site web vor impulsiona tehnologiile ecologice si eficiente din punct de vedere energetic, deoarece arata care este costul real al utilizarii vehiculelor. Trebuie sa se tina seama nu numai de costul initial la cumparare, ci si de consumul de energie si de emisiile poluante ale vehiculului de-a lungul duratei sale de viata. In concordanta cu politica noastra de a considera ca in pretul final intra toate costurile, este logic sa fie aleasa optiunea mai ecologica”.

Concluzie
In prezent, transpunerea Directivei 33 in legislatia romaneasca se realizeaza in cadrul unui grup de lucru format din specialisti ai Ministerului Mediului si Padurilor, Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice. Prin urmare, asteptam cu interes transpunerea Directivei 33 si in legislatia nationala. Intre timp, ofertantii de vehicule trebuie sa se pregateasca pentru a face fata noilor criterii de calificare sau de atribuire pe care autoritatile contractante vor fi obligate sa le introduca in documentatiile de atribuire atunci cand vor achizitiona vehicule de transport rutier nepoluante si eficiente energetic.