Cum il salvam pe Pristanda?

Toata lumea il stie pe Ghita. Care Ghita? Ei ... cum "care Ghita?" Ce, va faceti ca nu-l stiti? Pristanda! Ghita Pristanda, jandarmul orasului. Vedeti ca-l stiti!

Pristanda e atat de popular incat nici n-a deschis bine gura si lumea incepe sa rada. Insa grija lui pentru "famelia"compusa din "paispce" suflete pentru care fura, minte si-si incovoaie slugarnic spinarea e atat de etern-omeneasca si impresionanta.

Pristanda nu m-a facut niciodata sa rad. Pristanda e mincinos si las pentru ca nu poate trai altfel. Daca nu s-ar purta asa ar fi aruncat pe drumuri impreuna cu cele "paispce" suflete"de care are grija. Nu-i asa ca acum nu va mai vine sa radeti de Ghita? Cuvintele acestea despre Pristanda nu sunt ale mele ci ale d-lui George Toparceanu iar dilema lui Pristanda e una la fel de etern omeneasca: "Cinstea sau Famelia". Si trebuie sa recunoasteti ca Pristanda e om atunci cand alege sa tina la "famelia" sa in detrimentul cinstei.

Tipatescu este odios, misel si profund necinstit insa de Stefan Tipatescu nimeni nu rade. La Tipatescu lustrul manierelor ii acopera fondul de necinste si este singurul personaj din Scrisoarea pierduta care-si poate da seama de situatie.

Cu toate acestea, veti auzi infinit mai des pe unii zicand depreciativ despre cineva ca "are apucaturi de Pristanda", fara sa auziti ca satrapii locali, care sunt destui si astazi, dupa cum erau si acum 140 de ani, sunt invinuti ca se poarta ca Tipatescu. Tipatescu nu e chinuit de vreo dilema.

Il vedem pe Ghita peste tot si-l condamnam fara sa facem nimic pentru a-l ajuta pe Ghita Pristanda sa-si indrepte spinarea si sa zica: "Nu, coane Fanica, nu mai ascult de porunca matale decat daca e curat legala".

Cum il salvam oare pe Ghita, cum il eliberam de dilema lui chinuitoare?

U.b.i.k., 20 mai 20011