Legea Nr. 304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciarã
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
TITLUL I
Dispoziþii generale
CAPITOLUL 1
Principiile organizãrii judiciare
Art.1 - (1) Puterea judecãtoreascã se exercitã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi de celelalte instanþe judecãtoreºti stabilite de lege.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenþei justiþiei.
(3) Ministerul Public îºi exercitã atribuþiile prin procurori constituiþi în parchete, în condiþiile legii.
Art.2 - (1) Justiþia se înfãptuieºte în numele legii, este unicã, imparþialã ºi egalã pentru toþi.
(2) Justiþia se realizeazã prin urmãtoarele instanþe judecãtoreºti:
a) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie;
b) curþi de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
d1) instanþe militare;
e) judecãtorii.
Art.3 - Competenþa organelor judiciare ºi procedura judiciarã sunt stabilite de lege.
Art.4 - (1) În activitatea judiciarã, Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãþii ºi apãrã ordinea de drept, precum ºi drepturile ºi libertãþile cetãþenilor.
(2) Parchetele funcþioneazã pe lângã instanþele de judecatã, conduc ºi supravegheazã nemijlocit activitatea poliþiei judiciare. Organele ierarhic superioare ale poliþiºtilor din poliþia judiciarã nu pot da îndrumãri sau dispoziþii privind cercetarea penalã ºi investigarea infracþiunilor, procurorul fiind singurul competent în acest sens.
Art.5 - Ministerul Justiþiei asigurã buna organizare ºi administrare a justiþiei ca serviciu public.
CAPITOLUL 2
Accesul la justiþie
Art.6 - (1) Orice persoanã se poate adresa justiþiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãþilor ºi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sãu la un proces echitabil.
(2) Accesul la justiþie nu poate fi îngrãdit.
Art.7 - (1) Toate persoanele sunt egale în faþa legii, fãrã privilegii ºi fãrã discriminãri.
(2) Justiþia se realizeazã în mod egal pentru toþi, fãrã deosebire de rasã, naþionalitate, origine etnicã, limbã, religie, sex, orientare sexualã, opinie, apartenenþã politicã, avere, origine ori condiþie socialã sau de orice alte criterii discriminatorii.
Art.8 - Asistenþa juridicã internaþionalã se solicitã sau se acordã în condiþiile prevãzute de lege, de convenþiile internaþionale la care România este parte sau, dupã caz, pe bazã de reciprocitate.
Art.9 - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcþioneazã ca instanþã de judecatã pentru soluþionarea contestaþiilor formulate de judecãtori ºi procurori împotriva hotãrârilor pronunþate de secþiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepþia celor date în materie disciplinarã.
CAPITOLUL 3
Dispoziþii generale privind procedura judiciarã
Art.10 - Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil ºi la soluþionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de cãtre o instanþã imparþialã ºi independentã, constituitã potrivit legii.
Art.101 - Activitatea de judecatã se desfãºoarã cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor ºi continuitãþii, cu excepþia situaþiilor în care judecãtorul nu poate participa la judecatã din motive obiective.
Art.11 - ªedinþele de judecatã sunt publice, în afarã de cazurile prevãzute de lege. Pronunþarea hotãrârilor se face în ºedinþã publicã, cu excepþia cazurilor prevãzute de lege.
Art.12 - (1) Procedura judiciarã se desfãºoarã în limba românã.
(2) Cetãþenii români aparþinând minoritãþilor naþionale au dreptul sã se exprime în limba maternã, în faþa instanþelor de judecatã, în condiþiile prezentei legi.
(3) În cazul în care una sau mai multe pãrþi solicitã sã se exprime în limba maternã, instanþa de judecatã trebuie sã asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducãtor autorizat.
(4) În situaþia în care toate pãrþile solicitã sau sunt de acord sã se exprime în limba maternã, instanþa de judecatã trebuie sã asigure exercitarea acestui drept, precum ºi buna administrare a justiþiei cu respectarea principiilor contradictorialitãþii, oralitãþii ºi publicitãþii.
(5) Cererile ºi actele procedurale se întocmesc numai în limba românã.
(6) Dezbaterile purtate de pãrþi în limba maternã se înregistreazã, consemnându-se numai în limba românã. Obiecþiunile formulate de cei interesaþi cu privire la traduceri ºi consemnarea acestora se rezolvã de instanþa de judecatã pânã la încheierea dezbaterilor din acel dosar consemnându-se în încheierea de ºedinþã.
(7) Interpretul sau traducãtorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a fãcut în baza traducerii sale.
Art.13 - Dreptul la apãrare este garantat. În tot cursul procesului, pãrþile au dreptul sã fie reprezentate sau, dupã caz, asistate de un apãrãtor, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
Art.14 - Hotãrârile judecãtoreºti trebuie respectate ºi aduse la îndeplinire în condiþiile legii.
Art.15 - Hotãrârile judecãtoreºti pot fi desfiinþate sau modificate numai în cãile de atac prevãzute de lege ºi exercitate conform dispoziþiilor legale.
#PAGEBREK#
TITLUL II
Instanþele judecãtoreºti
CAPITOLUL 1
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
SECÞIUNEA 1
Organizarea Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie
Art.16 - (1) În România funcþioneazã o singurã instanþã supremã, denumitã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, cu personalitate juridicã ºi cu sediul în capitala þãrii.
(2) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie asigurã interpretarea ºi aplicarea unitarã a legii de cãtre celelalte instanþe judecãtoreºti, potrivit competenþei sale.
(3) Preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie are calitatea de ordonator principal de credite.
(4) Cheltuielile necesare funcþionãrii se finanþeazã din bugetul de stat.
Art.17 - (1) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie se compune din: preºedinte, un vicepreºedinte, 4 preºedinþi de secþii ºi judecãtori.
(2) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este organizatã în 4 secþii - Secþia civilã ºi de proprietate intelectualã, Secþia penalã, Secþia comercialã, Secþia de contencios administrativ ºi fiscal -, Completul de 9 judecãtori ºi Secþiile Unite, fiecare având competenþã proprie.
Art.18 - (1) În cadrul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie funcþioneazã magistraþi-asistenþi, stabiliþi prin statul de funcþii.
(2) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie cuprinde în structurã Cancelaria, direcþii, servicii ºi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcþii.
SECÞIUNEA a 2-a
Competenþa Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie
Art.19 - Secþia civilã ºi de proprietate intelectualã, Secþia penalã, Secþia comercialã ºi Secþia de contencios administrativ ºi fiscal ale Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie judecã recursurile împotriva hotãrârilor pronunþate de curþile de apel ºi a altor hotãrâri, în cazurile prevãzute de lege.
Art.20 - Secþia penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie judecã:
a) în primã instanþã, procesele ºi cererile date prin lege în competenþa de primã instanþã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie;
b) recursurile, în condiþiile prevãzute de lege.
Art.21 - (1) Secþiile Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, în raport cu competenþa fiecãreia, soluþioneazã:
a) cererile de strãmutare, pentru motivele prevãzute în codurile de procedurã;
b) conflictele de competenþã, în cazurile prevãzute de lege;
c) orice alte cereri prevãzute de lege.
(2) Secþiile Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie soluþioneazã ºi recursurile declarate împotriva hotãrârilor nedefinitive sau a actelor judecãtoreºti, de orice naturã, care nu pot fi atacate pe nici o altã cale, iar cursul judecãþii a fost întrerupt în faþa curþilor de apel.
Art.22 - (1) Completul de 9 judecãtori soluþioneazã recursurile ºi cererile în cauzele judecate în primã instanþã de Secþia penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(2) Completul de 9 judecãtori judecã ºi alte cauze date în competenþa sa prin lege, precum ºi ca instanþã disciplinarã.
Art.23 - Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie se constituie în Secþii Unite pentru:
a) judecarea recursurilor în interesul legii;
b) soluþionarea, în condiþiile prezentei legi, a sesizãrilor privind schimbarea jurisprudenþei Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie;
c) sesizarea Curþii Constituþionale pentru controlul constituþionalitãþii legilor înainte de promulgare.
Art.24 - Dacã o secþie a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie considerã cã este necesar sã revinã asupra propriei jurisprudenþe, întrerupe judecata ºi sesizeazã Secþiile Unite ale Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, care judecã cu citarea pãrþilor din dosarul a cãrui judecatã a fost întreruptã. Dupã ce Secþiile Unite s-au pronunþat asupra sesizãrii privind schimbarea jurisprudenþei, judecata continuã.
Art.25 - (1) La sfârºitul fiecãrui an, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, în Secþii Unite, stabileºte cazurile în care este necesarã îmbunãtãþirea legislaþiei ºi le comunicã ministrului justiþiei.
(2) Preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie poate încuviinþa ca judecãtorii sã se informeze la sediul instanþelor asupra aspectelor privind aplicarea corectã ºi unitarã a legii, fãcând cunoscutã jurisprudenþa Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, ºi sã constate situaþii care justificã propuneri de îmbunãtãþire a legislaþiei.
#PAGEBREAK#
SECÞIUNEA a 3-a
Conducerea Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie
Art.26 - (1) Conducerea Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se exercitã de preºedinte, vicepreºedinte ºi colegiul de conducere.
(2) Preºedintele reprezintã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie în relaþiile interne ºi internaþionale.
(3) Preºedintele, vicepreºedintele ºi 9 judecãtori, aleºi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor, cu reprezentarea fiecãrei secþii, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Când se dezbat probleme economico-financiare ºi administrative, la ºedinþele colegiului de conducere participã managerul economic al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, care are vot consultativ.
Art.27 - (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie are urmãtoarele atribuþii:
a) aprobã Regulamentul privind organizarea ºi funcþionarea administrativã, precum ºi statele de funcþii ºi de personal ale Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie;
b) recomandã Consiliului Superior al Magistraturii numirea la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a judecãtorilor în funcþie cãrora le expirã mandatul de 6 ani;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea ºi încetarea din funcþie a magistraþilor-asistenþi;
d) organizeazã ºi supravegheazã rezolvarea petiþiilor, în condiþiile legii;
e) exercitã acþiunea disciplinarã împotriva preºedintelui, vicepreºedintelui, preºedinþilor de secþii, judecãtorilor ºi magistraþilor-asistenþi ai Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, precum ºi împotriva preºedinþilor curþilor de apel;
f) propune proiectul de buget al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie;
g) exercitã alte atribuþii prevãzute în Regulamentul privind organizarea ºi funcþionarea administrativã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie este prezidat de cãtre preºedinte, iar în lipsa acestuia, de cãtre vicepreºedinte.
(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se întruneºte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preºedintelui Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie sau la solicitarea a cel puþin 3 dintre membrii sãi.
(4) Hotãrârile colegiului de conducere al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se adoptã cu votul majoritãþii membrilor sãi.
Art.28 - Adunarea generalã a judecãtorilor Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se întruneºte pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dã publicitãþii;
b) aprobarea bugetului Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanþelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiþiile legii.
SECÞIUNEA a 4-a
Completele de judecatã
Art.29 - (1) Completele de judecatã se compun din 3 judecãtori ai aceleiaºi secþii.
(2) Dacã numãrul de judecãtori necesar formãrii completului de judecatã nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecãtori de la celelalte secþii, desemnaþi de cãtre preºedintele sau vicepreºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
Art.30 - Completul de 9 judecãtori este prezidat de preºedintele sau vicepreºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preºedinte de secþie sau de un judecãtor desemnat în acest scop de preºedintele ori vicepreºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(2) Completul de 9 judecãtori se constituie, de regulã, din judecãtori specializaþi, în funcþie de natura cauzei.
Art.31 - (1) Preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie prezideazã Secþiile Unite, Completul de 9 judecãtori, iar în cadrul secþiilor orice complet, când participã la judecatã.
(2) În lipsa preºedintelui, ºedinþele la care acesta trebuie sã ia parte sunt prezidate de vicepreºedintele instanþei sau de un preºedinte de secþie.
(3) Preºedinþii de secþii pot prezida orice complet de judecatã din cadrul secþiei, iar ceilalþi judecãtori prezideazã prin rotaþie.
Art.32 - În cazul în care Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie judecã în Secþii Unite, la judecatã trebuie sã ia parte cel puþin douã treimi din numãrul judecãtorilor în funcþie. Decizia poate fi luatã numai cu majoritatea voturilor celor prezenþi.
#PAGEBREAK#
CAPITOLUL 2
Curþile de apel, tribunalele, tribunalele specializate ºi judecãtoriile
SECÞIUNEA 1
Organizarea curþilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate ºi a judecãtoriilor
Art.33 - (1) Curþile de apel sunt instanþe cu personalitate juridicã, în circumscripþia cãrora funcþioneazã mai multe tribunale, potrivit anexei care face parte integrantã din prezenta lege.
(2) se abrogã.
(3) În cadrul curþilor de apel funcþioneazã secþii sau, dupã caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori ºi de familie, cauze de contencios administrativ ºi fiscal, cauze privind conflicte de muncã ºi asigurãri sociale, precum ºi, în raport cu natura ºi numãrul cauzelor, secþii maritime ºi fluviale sau pentru alte materii.
Art.34 - (1) Tribunalele sunt instanþe cu personalitate juridicã, organizate la nivelul fiecãrui judeþ ºi al municipiului Bucureºti, ºi au, de regulã, sediul în municipiul reºedinþã de judeþ.
(2) se abrogã.
(3) În circumscripþia fiecãrui tribunal sunt cuprinse toate judecãtoriile din judeþ sau, dupã caz, din municipiul Bucureºti.
(4) În cadrul tribunalelor funcþioneazã secþii sau, dupã caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori ºi de familie, cauze de contencios administrativ ºi fiscal, cauze privind conflicte de muncã ºi asigurãri sociale, precum ºi, în raport cu natura ºi numãrul cauzelor, secþii maritime ºi fluviale sau pentru alte materii.
Art.35 - (1) În domeniile prevãzute de art.34 alin.(4) se pot înfiinþa tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instanþe fãrã personalitate juridicã, care pot funcþiona la nivelul judeþelor ºi al municipiului Bucureºti ºi au, de regulã, sediul în municipiul reºedinþã de judeþ.
Art.36 - (1) Judecãtoriile sunt instanþe fãrã personalitate juridicã, organizate în judeþe ºi în sectoarele municipiului Bucureºti, potrivit anexei.
(2) Localitãþile care fac parte din circumscripþiile judecãtoriilor din fiecare judeþ se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiþiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art.37 - În raport cu natura ºi numãrul cauzelor, în cadrul judecãtoriilor se pot înfiinþa secþii sau complete specializate.
(2) În cadrul judecãtoriilor se vor organiza secþii sau complete specializate pentru minori ºi familie.
Art.371 - (1) Completele ºi secþiile specializate pentru minori ºi familie, precum ºi tribunalele specializate pentru minori ºi familie judecã atât infracþiunile sãvârºite de minori, cât ºi infracþiunilor sãvârºite asupra minorilor.
(2) Când în aceeaºi cauzã sunt mai mulþi inculpaþi, unii minori ºi alþii majori ºi nu este posibilã disjungerea, competenþa aparþine tribunalului specializat pentru minori ºi familie.
(3) Dispoziþiile Codului de procedurã penalã se aplicã în mod corespunzãtor.
Art.38 - (1) Secþiile ºi completele specializate ale curþilor de apel ºi ale instanþelor din circumscripþia acestora se înfiinþeazã la propunerea colegiilor de conducere ale fiecãrei instanþe, prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componenþa secþiilor ºi completelor specializate se stabileºte de colegiul de conducere al instanþei, în raport cu volumul de activitate, þinându-se seama de specializarea judecãtorului.
(3) În mod excepþional, în situaþia în care în cadrul unei secþii nu se poate constitui un complet de judecatã, colegiul de conducere al instanþei poate dispune participarea unor judecãtori de la alte secþii.
Art.39 - În raport cu volumul de activitate, cu natura ºi complexitatea cauzelor deduse judecãþii, pentru curþile de apel, tribunale ºi judecãtorii se pot înfiinþa sedii secundare cu activitate permanentã în alte localitãþi din judeþ sau în municipiul Bucureºti.
SECÞIUNEA a 2-a
Competenþa instanþelor judecãtoreºti
Se abrogã.
SECÞIUNEA a 3-a
Conducerea instanþelor judecãtoreºti
Art.46 - (1) Fiecare instanþã judecãtoreascã este condusã de un preºedinte.
(2) Preºedinþii curþilor de apel ºi ai tribunalelor exercitã, de asemenea, atribuþii de coordonare ºi control ale administrãrii instanþei unde funcþioneazã, precum ºi ale instanþelor din circumscripþie.
(3) Preºedinþii judecãtoriilor ºi ai tribunalelor specializate exercitã ºi atribuþii de administrare a instanþei.
Art.47 - Preºedinþii curþilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preºedinþii tribunalelor au calitatea de ordonator terþiar de credite.
Art.48 - (1) În funcþie de volumul de activitate ºi de complexitatea cauzelor, la curþile de apel, tribunale ºi tribunale specializate, preºedintele poate fi ajutat de 1 - 2 vicepreºedinþi, iar la judecãtorii, preºedintele poate fi ajutat de un vicepreºedinte.
(2) La Curtea de Apel Bucureºti ºi la Tribunalul Bucureºti, preºedintele poate fi ajutat de 1 - 3 vicepreºedinþi.
Art.49 - (1) Preºedinþii ºi vicepreºedinþii instanþelor judecãtoreºti iau mãsuri pentru organizarea ºi buna funcþionare a instanþelor pe care le conduc ºi, dupã caz, a instanþelor din circumscripþiile acestora, asigurã ºi verificã respectarea obligaþiilor statutare ºi a regulamentelor de cãtre judecãtori ºi personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificãrile efectuate personal de preºedinþi sau vicepreºedinþi sau prin judecãtori anume desemnaþi, trebuie sã respecte principiile independenþei judecãtorilor ºi supunerii lor numai legii, precum ºi autoritatea de lucru judecat.
Art.50 - Preºedinþii instanþelor desemneazã judecãtorii care urmeazã sã îndeplineascã, potrivit legii, ºi alte atribuþii decât cele privind activitatea de judecatã.
Art.51 - Secþiile instanþelor judecãtoreºti sunt conduse de câte un preºedinte de secþie.
Art.52 - (1) În cadrul fiecãrei instanþe judecãtoreºti funcþioneazã un colegiu de conducere, care hotãrãºte cu privire la problemele generale de conducere a instanþei, îndeplineºte atribuþiile prevãzute la art.38 ºi exercitã acþiunea disciplinarã, în condiþiile legii.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar de membri ºi au urmãtoarea componenþã:
a) la curþile de apel ºi tribunale: preºedintele ºi 6 judecãtori, aleºi pe o perioadã de 1 an în adunarea generalã a judecãtorilor;
b) la tribunale specializate ºi judecãtorii: preºedintele ºi 2-4 judecãtori, aleºi pe o perioadã de 1 an în adunarea generalã a judecãtorilor,;
(21) Hotãrârile colegiului de conducere se adoptã cu votul majoritãþii membrilor sãi.
(3) La curþile de apel ºi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la ºedinþele acestuia participã ºi managerul economic al instanþei, cu vot consultativ.
(4) În funcþie de problemele supuse dezbaterii, la ºedinþele colegiilor de conducere ale curþilor de apel, ale tribunalelor ºi tribunalelor specializate pot fi invitaþi ºi judecãtori de la alte instanþe, care nu au drept de vot.
Art.53 - (1) La instanþele judecãtoreºti se organizeazã, anual sau ori de câte ori este necesar, adunãri generale ale judecãtorilor.
(2) Adunãrile generale ale judecãtorilor se convoacã dupã cum urmeazã:
a) adunarea generalã a curþii de apel ºi adunarea generalã a judecãtorilor din circumscripþia acesteia - de preºedintele curþii de apel;
b) adunarea generalã a tribunalului ºi adunarea generalã a judecãtorilor din circumscripþia acestuia - de preºedintele tribunalului;
c) adunarea generalã a tribunalului specializat - de preºedintele acestuia;
d) adunarea generalã a judecãtorilor - de preºedintele judecãtoriei.
(3) Adunãrile generale ale judecãtorilor se pot convoca ºi de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanþei.
Art.54 - Adunãrile generale ale judecãtorilor, prevãzute la art.53 alin.(1), au urmãtoarele atribuþii:
a) dezbat activitatea anualã desfãºuratã de instanþe;
b) aleg, în condiþiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizeazã proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiþiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formuleazã puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) îndeplinesc alte atribuþii prevãzute de lege sau regulamente.
#PAGEBREAK#
SECÞIUNEA a 4-a
Completele de judecatã
Art.55 - (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecatã la începutul anului, urmãrind asigurarea continuitãþii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepþional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioarã a instanþelor judecãtoreºti.
(2) Completul de judecatã este prezidat, prin rotaþie, de unul dintre membrii acestuia.
Art.56 - (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecatã se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecatã nu pot fi trecute altui complet decât în condiþiile prevãzute de lege.
Art.57 - (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenþa de primã instanþã a judecãtoriei, tribunalului ºi curþii de apel se judecã în complet format dintr-un judecãtor, cu excepþia cazurilor în care legea prevede altfel. (2) Apelurile se judecã în complet format din 2 judecãtori, iar recursurile, în complet format din 3 judecãtori, cu excepþia cazurilor în care legea prevede altfel.
(3) În cazul completului format din 2 judecãtori, dacã aceºtia nu ajung la un acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunþa, procesul se judecã din nou în complet de divergenþã, în condiþiile legii.
(4) Completul de divergenþã se constituie prin includerea, în completul de judecatã, a preºedintelui sau a vicepreºedintelui instanþei, a preºedintelui de secþie ori a unui alt judecãtor desemnat de preºedintele instanþei.
Art.58 - (1) Completul pentru soluþionarea în primã instanþã a cauzelor privind conflictele de muncã ºi asigurãri sociale se constituie din 2 judecãtori ºi 2 asistenþi judiciari.
(2) Asistenþii judiciari participã la deliberãri cu vot consultativ ºi semneazã hotãrârile pronunþate. Opinia acestora se consemneazã în hotãrâre, iar opinia separatã se motiveazã.
(3) În cazul în care judecãtorii care intrã în compunerea completului de judecatã nu ajung la un acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunþa, procesul se judecã din nou în complet de divergenþã, prevederile art.57 alin.(3) ºi (4) fiind aplicabile.
Capitolul III
Instanþele militare
Art.581 - (1) Instanþele militare sunt:
a) Tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureºti;
c) Curtea Militarã de Apel Bucureºti.
(2) Circumscripþiile instanþelor militare sunt prevãzute în anexa nr.2 care face parte integrantã din prezenta lege.
(3) Instanþele militare au, fiecare, statut de unitate militarã, cu indicativ propriu.
Art.582 - (1) Instanþele militare judecã la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanþa poate dispune ca judecata sã se desfãºoare în alt loc.
(2) Instanþele militare pot judeca ºi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forþe multinaþionale, în condiþiile în care, potrivit unei convenþii internaþionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitatã jurisdicþia românã.
Art.583 - (1) La ºedinþele de judecatã, judecãtorii ºi procurorii militari sunt obligaþi sã poarte uniforma militarã.
(2) Când inculpatul este militar activ, preºedintele completului de judecatã, precum ºi procurorul care participã la judecarea cauzei trebuie sã facã parte cel puþin din aceeaºi categorie de grade.
(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaºi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzãtoare, numit de conducãtorul parchetului la care este înregistratã cauza.
Art.584 - (1) În municipiile Bucureºti, Cluj-Napoca, Iaºi ºi Timiºoara funcþioneazã tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judecã procesele ºi cererile date prin lege în competenþa lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un preºedinte ajutat de un vicepreºedinte. Dispoziþiile art.52-54 se aplicã în mod corespunzãtor, colegiile de conducere fiind formate din preºedinte ºi doi judecãtori.
Art.585 - (1) În municipiul Bucureºti funcþioneazã Tribunal Militar Teritorial Bucureºti.
(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucureºti este condus de un preºedinte ajutat de un vicepreºedinte. Dispoziþiile art.52-54 se aplicã în mod corespunzãtor, colegiul de conducere fiind format din preºedinte ºi doi judecãtori.
(3) Preºedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureºti este ordonator terþiar de credite.
Art.586 - (1) Curtea Militarã de Apel funcþioneazã în municipiul Bucureºti, ca instanþã unicã, cu personalitate juridicã, fiind condusã de un preºedinte ajutat de un vicepreºedinte. Dispoziþiile art.52-54 se aplicã în mod corespunzãtor, colegiul de conducere fiind format din preºedinte ºi doi judecãtori.
(2) Preºedintele Curþii Militare de Apel Bucureºti este ordonator secundar de credite.
#PAGBREAK#
TITLUL III
Ministerul Public
CAPITOLUL 1
Atribuþiile Ministerului Public
Art.59 - (1) Ministerul Public îºi exercitã atribuþiile în temeiul legii ºi este condus de Procurorul General al României.
(2) Procurorii îºi desfãºoarã activitatea potrivit principiilor legalitãþii, imparþialitãþii ºi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiþiei, în condiþiile legii.
(3) Procurorii îºi exercitã funcþiile în conformitate cu legea, respectã ºi protejeazã demnitatea umanã ºi apãrã drepturile persoanei.
(4) Parchetele sunt independente în relaþiile cu instanþele judecãtoreºti, precum ºi cu celelalte autoritãþi publice.
Art.60 - Ministerul Public exercitã, prin procurori, urmãtoarele atribuþii:
a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile ºi în condiþiile prevãzute de lege ºi participã, potrivit legii, la soluþionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce ºi supravegheazã nemijlocit activitatea poliþiei judiciare, conduce ºi controleazã activitatea altor organe de cercetare penalã. Ofiþerii de poliþie judiciarã sunt desemnaþi nominal prin ordin al ministrului administraþiei ºi internelor cu avizul conform al procurorului general al României;
c) sesizeazã instanþele judecãtoreºti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercitã acþiunea civilã, în cazurile prevãzute de lege;
e) participã, în condiþiile legii, la ºedinþele de judecatã;
f) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreºti, în condiþiile prevãzute de lege;
g) apãrã drepturile ºi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicþie, ale dispãruþilor ºi ale altor persoane, în condiþiile legii;
h) acþioneazã pentru prevenirea ºi combaterea criminalitãþii, sub coordonarea ministrului justiþiei, pentru realizarea unitarã a politicii penale a statului;
i) studiazã cauzele care genereazã sau favorizeazã criminalitatea, elaboreazã ºi prezintã ministrului justiþiei propuneri în vederea eliminãrii acestora, precum ºi pentru perfecþionarea legislaþiei în domeniu;
i1) verificã respectarea legii la locurile de deþinere preventivã;
j) exercitã orice alte atribuþii prevãzute de lege.
Art.61 - (1) Dispoziþiile procurorului ierarhic superior, date în scris ºi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2) În soluþiile dispuse, procurorul este autonom. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecãtorilor ºi procurorilor, intervenþia procurorului ierarhic superior, în orice formã, în efectuarea urmãririi penale sau în adoptarea soluþiei.
(3) Soluþiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de cãtre procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Mãsura infirmãrii este supusã controlului instanþei competente sã judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluþia.
(4) Lucrãrile repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendãrii sau al încetãrii calitãþii acestuia, potrivit legii, ori, în absenþa sa dacã existã cauze obiective care justificã urgenþa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecãtorilor ºi procurorilor mãsura dispusã de procurorul ierarhic superior.
Art.62 - (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaþi conducãtorului parchetului respectiv.
(2) Conducãtorul unui parchet este subordonat conducãtorului parchetului ierarhic superior din aceeaºi circumscripþie.
Controlul exercitat de Procurorul General al României, de Procurorul General al Parchetului Naþional Anticorupþie sau de procurorul general al parchetului care funcþioneazã pe lângã curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaþi.
Art.63 - (1) Organele de poliþie judiciarã îºi desfãºoarã activitatea, în mod nemijlocit, sub conducerea ºi supravegherea procurorului, fiind obligate sã aducã la îndeplinire dispoziþiile acestuia. În cazul îndeplinirii necorespunzãtoare a atribuþiilor, la propunerea procurorului care efectueazã sau supravegheazã urmãrirea penalã, Procurorul General al României poate retrage avizul prevãzut la art.60 lit.b).
(11) Retragerea avizului conduce la încetarea de drept a calitãþii de organ de cercetare al poliþiei judiciare.
(2) Serviciile ºi organele specializate în culegerea, prelucrarea ºi arhivarea informaþiilor au obligaþia de a pune, de îndatã, la dispoziþia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele ºi toate informaþiile, neprelucrate, deþinute în legãturã cu sãvârºirea infracþiunilor.
(3) Nerespectarea obligaþiilor prevãzute la alin. (1) ºi (2) atrage rãspunderea juridicã potrivit legii.
Art.64 - (1) Procurorul participã la ºedinþele de judecatã, în condiþiile legii, ºi are rol activ în aflarea adevãrului.
(2) Procurorul este liber sã prezinte în instanþã concluziile pe care le considerã întemeiate, potrivit legii, þinând seama de probele administrate în cauzã. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenþia procurorului ierarhic superior, pentru influenþarea în orice formã a concluziilor.
(3) În procesele penale, la ºedinþa de judecatã, poate participa procurorul care a efectuat urmãrirea penalã sau alt procuror desemnat de conducãtorul parchetului.
Art.65 - Procurorul exercitã, în condiþiile legii, cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreºti pe care le considerã netemeinice ºi nelegale.
Art.66 - (1) Ministrul justiþiei, când considerã necesar, din proprie iniþiativã sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercitã controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaþi de cãtre Procurorul General al României sau, dupã caz, de cãtre Procurorul General al Parchetului Naþional Anticorupþie.
(2) Controlul constã în verificarea modului în care procurorii îºi îndeplinesc atribuþiile de serviciu ºi în care se desfãºoarã raporturile de serviciu cu justiþiabilii ºi cu celelalte persoane implicate în lucrãrile de competenþa parchetelor. Controlul nu poate viza mãsurile dispuse de procuror în cursul urmãririi penale ºi soluþiile adoptate.
(3) Ministrul justiþiei poate sã cearã Procurorului General al României sau, dupã caz, Procurorului General al Parchetului Naþional Anticorupþie informãri asupra activitãþii parchetelor ºi sã dea îndrumãri scrise cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea ºi combaterea eficientã a criminalitãþii.
#PAGEBREAK#
CAPITOLUL 2
Organizarea Ministerului Public
SECÞIUNEA 1
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
Art.67 - (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, coordoneazã activitatea parchetelor din subordine, îndeplineºte atribuþiile prevãzute de lege, are personalitate juridicã ºi gestioneazã bugetul Ministerului Public.
(2) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este condus de Procurorul General al României, ajutat de un prim-adjunct ºi un adjunct.
(21) În activitatea sa, Procurorul General al României este ajutat de 3 consilieri.
(3) Procurorul General al României este ordonator principal de credite.
Art.68 - Procurorul General al României reprezintã Ministerul Public în relaþiile cu celelalte autoritãþi publice ºi cu orice persoane juridice sau fizice, din þarã sau din strãinãtate.
Art.69 - Procurorul General al României exercitã, direct sau prin procurori anume desemnaþi, controlul asupra tuturor parchetelor.
Art.70 - (1) Procurorul General al României participã la ºedinþele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie în Secþii Unite, precum ºi la orice complet al acesteia, când considerã necesar.
(2) În cazul imposibilitãþii de participare, Procurorul General al României deleagã pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sãu ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sãu, la ºedinþele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie prevãzute la alin.(1).
Art.71 - Procurorul General al României desemneazã, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participã la ºedinþele Curþii Constituþionale, în cazurile prevãzute de lege.
Art.72 - (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie are în structurã secþii conduse de procurori ºefi, care pot fi ajutaþi de adjuncþi. În cadrul secþiilor pot funcþiona servicii ºi birouri conduse de procurori ºefi.
(2) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie funcþioneazã Direcþia de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism, ca structurã specializatã în combaterea criminalitãþii organizate ºi terorismului.
(3) Direcþia de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism se încadreazã cu procurori numiþi, cu acordul lor, prin ordin al Procurorului General al României, în limita posturilor prevãzute in statul de funcþii, aprobat potrivit legii.
(4) Pentru a fi numiþi în cadrul Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism procurorii trebuie sã aibã o bunã pregãtire profesionalã, o conduitã moralã ireproºabilã, o vechime de cel puþin 6 ani în funcþia de procuror sau judecãtor ºi sã fi fost declaraþi admiºi la concursul organizat de comisia constituitã în acest scop. La calcularea vechimii se ia în considerare ºi perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiþie.
(5) La concurs poate participa orice procuror care îndeplineºte condiþiile prevãzute la alin.(4).
(6) Concursul de admitere constã în verificarea pregãtirii profesionale, a capacitãþii de a lua decizii ºi de a-ºi asuma rãspunderea, rezistenþei la stres, precum ºi altor calitãþi specifice.
(7) La evaluarea candidaþilor, vor fi avute în vedere ºi activitatea desfãºuratã de procurori, cunoaºterea unei limbi strãine ºi cunoºtinþele de operare pe calculator.
(8) Comisia prevãzutã la alin.(4) este numitã prin ordin al Procurorului General al României, ºi este formatã din 2 procurori de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi 3 specialiºti în psihologie, resurse umane ºi alte domenii. Comisia stabileºte probele ºi modalitatea de desfãºurare a concursului.
(9) Procurorul General al României evalueazã, anual, rezultatele obþinute de procurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism.
(10) Procurorii numiþi în cadrul Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism pot fi revocaþi prin ordin al Procurorului General al României, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuþiilor specifice funcþiei sau în cazul aplicãrii sancþiunilor disciplinare prevãzute la art.98 lit.b) ºi c) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor
(11) La data încetãrii activitãþii în cadrul Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sã funcþioneze potrivit legii.
(12) Atribuþiile, competenþa, structura, organizarea ºi funcþionarea Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism sunt stabilite prin lege specialã.
(13) Dispoziþiile art.48 alin.(10) ºi (11) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor se aplicã în mod corespunzãtor.
Art.73 - În exercitarea atribuþiilor ce-i revin, Procurorul General al României emite ordine cu caracter intern.
Art.74 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie funcþioneazã colegiul de conducere, care hotãrãºte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este constituit din Procurorul General al României, prim-adjunctul, adjunctul ºi 6 procurori aleºi în adunarea generalã a procurorilor.
(3) Dispoziþiile art.52 alin.(3) ºi (4) se aplicã în mod corespunzãtor.
Art.75 - (1) Adunarea generalã a procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie se convoacã de cãtre procurorul general al României, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispoziþiile art.54 se aplicã în mod corespunzãtor.
Art.751 - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie elaboreazã anual un raport privind activitatea desfãºuratã, pe care îl prezintã ministrului justiþiei, nu mai târziu de luna ianuarie a anului urmãtor. Ministrul justiþiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
#PAGEBREAK#
SECÞIUNEA a 2-a
Parchetul Naþional Anticorupþie
Art.76 - (1) Parchetul Naþional Anticorupþie este specializat în combaterea infracþiunilor de corupþie, potrivit legii, îºi exercitã atribuþiile pe întreg teritoriul României, ºi funcþioneazã pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(2) Parchetul Naþional Anticorupþie se organizeazã ca structurã autonomã în cadrul Ministerului Public ºi este coordonat de Procurorul General al României.
(3) Parchetul Naþional Anticorupþie are personalitate juridicã ºi sediul în municipiul Bucureºti.
Art.77 - (1) Parchetul Naþional Anticorupþie îºi desfãºoarã activitatea potrivit principiului legalitãþii, al imparþialitãþii ºi al controlului ierarhic.
(2) Parchetul Naþional Anticorupþie este independent în raport cu instanþele judecãtoreºti ºi cu parchetele de pe lângã acestea, precum ºi în relaþiile cu celelalte autoritãþi publice, exercitându-ºi atribuþiile numai în temeiul legii ºi pentru asigurarea respectãrii acesteia.
Art.78 - (1) Parchetul Naþional Anticorupþie este condus de un procuror general, asimilat Procurorului General al României, ajutat de un prim adjunct ºi un adjunct, asimilaþi procurorilor cu aceleaºi funcþii din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(11) În exercitarea atribuþiilor ce-i revin, Procurorul General al Parchetului Naþional Anticorupþie emite ordine cu caracter intern.
(2) În activitatea sa, Procurorul General al Parchetului Naþional Anticorupþie este ajutat de 2 consilieri, asimilaþi consilierilor Procurorului General al României.
(3) Procurorul General al Parchetului Naþional Anticorupþie este ordonator principal de credite.
(4) Finanþarea cheltuielilor curente ºi de capital ale Parchetului Naþional Anticorupþie se asigurã de la bugetul de stat.
Art.79 - (1) În cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie funcþioneazã colegiul de conducere, care hotãrãºte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului Naþional Anticorupþie este constituit din procurorul general, prim adjunctul ºi adjunctul acestuia ºi 6 procurori aleºi în adunarea generalã a procurorilor
(3) Dispoziþiile art.52 alin.(3) ºi (4) se aplicã în mod corespunzãtor.
Art.80 - (1) Adunarea generalã a procurorilor Parchetului Naþional Anticorupþie se convoacã de cãtre procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispoziþiile art.54 se aplicã în mod corespunzãtor.
Art.81 - În exercitarea atribuþiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie emite ordine cu caracter intern.
Art.82 - (1) În cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie se pot înfiinþa servicii teritoriale, servicii, birouri ºi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.
(2) Sediul serviciilor teritoriale ºi circumscripþia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie, de regulã, în localitãþile în care îºi au sediul parchetele de pe lângã curþile de apel ºi în raport cu circumscripþiile acestora.
Art.83 - (1) Parchetul Naþional Anticorupþie se încadreazã cu procurori numiþi, cu acordul lor, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie, în limita posturilor prevãzute in statul de funcþii, aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numiþi în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie, procurorii trebuie sã aibã o bunã pregãtire profesionalã, o conduitã moralã ireproºabilã, o vechime de cel puþin 6 ani în funcþia de procuror sau judecãtor ºi sã fi fost declaraþi admiºi la concursul organizat de comisia constituitã în acest scop. La calcularea vechimii se ia în considerare ºi perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiþie.
(3) La concurs poate participa orice procuror care îndeplineºte condiþiile prevãzute la alin.(2).
(4) Concursul de admitere constã în verificarea pregãtirii profesionale, a capacitãþii de a lua decizii ºi de a-ºi asuma rãspunderea, rezistenþei la stres, precum ºi altor calitãþi specifice.
(5) La evaluarea candidaþilor, vor fi avute în vedere ºi activitatea desfãºuratã de procurori, cunoaºterea unei limbi strãine ºi cunoºtinþele de operare pe calculator.
(6) Comisia prevãzutã la alin.(2) este numitã prin ordin al Procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie, ºi este formatã din 2 procurori de la Parchetul Naþional Anticorupþie ºi 3 specialiºti în psihologie, resurse umane ºi alte domenii. Comisia stabileºte probele ºi modalitatea de desfãºurare a concursului.
(7) Procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie evalueazã, anual, rezultatele obþinute de procurorii Parchetului Naþional Anticorupþie.
(8) Procurorii numiþi în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie pot fi revocaþi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuþiilor specifice funcþiei sau în cazul aplicãrii sancþiunilor disciplinare prevãzute la art.98 lit.b) ºi c) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor.
(9) La data încetãrii activitãþii în cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sã funcþioneze potrivit legii.
(10) Atribuþiile, competenþa, structura, organizarea ºi funcþionarea Parchetului Naþional Anticorupþie sunt stabilite prin lege specialã.
(11) Dispoziþiile art.48 alin.(10) ºi (11) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor se aplicã în mod corespunzãtor.
Art.831 - Parchetul Naþional Anticorupþie elaboreazã anual un raport privind activitatea desfãºuratã, pe care îl prezintã ministrului justiþiei, nu mai târziu de luna ianuarie a anului urmãtor. Ministrul justiþiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Parchetului Naþional Anticorupþie.
SECÞIUNEA a 3-a
Parchetele ce funcþioneazã pe lângã curþile de apel, tribunale, tribunale specializate ºi judecãtorii
Art.84 - (1) Pe lângã fiecare curte de apel, tribunal, tribunal specializat ºi judecãtorie funcþioneazã un parchet.
(2) Parchetele care funcþioneazã pe lângã curþile de apel se numesc parchete generale, parchetele care funcþioneazã pe lângã tribunale se numesc parchete judeþene, iar cele care funcþioneazã pe lângã judecãtorii se numesc parchete locale. Denumirea parchetelor generale, judeþene ºi locale, va cuprinde ºi numele localitãþii unde funcþioneazã, corespunzãtor denumirii curþii de apel, numele judeþului în care se aflã tribunalul sau numele localitãþii unde se aflã judecãtoria pe lângã care acestea funcþioneazã.
(21) Parchetul care funcþioneazã pe lângã Tribunalul Bucureºti se numeºte Parchetul Municipiului Bucureºti, iar parchetele care funcþioneazã pe lângã judecãtoriile din Municipiul Bucureºti vor cuprinde în denumire ºi numãrul sectorului în cadrul cãruia îºi exercitã competenþa.
(22) Dispoziþiile referitoare la parchetele judeþene se aplicã ºi Parchetului Municipiului Bucureºti.
(3) Parchetele au sediul în localitãþile în care îºi au sediul instanþele pe lângã care funcþioneazã ºi au aceeaºi circumscripþie cu acestea.
(4) Parchetele generale ºi parchetele judeþene au personalitate juridicã. Parchetele judeþene specializate ºi parchetele locale nu au personalitate juridicã.
Art.85 - (1) Parchetele generale ºi parchetele judeþene au în structurã secþii, în cadrul cãrora pot funcþiona servicii ºi birouri. Parchetele generale pot avea în structurã ºi câte o secþie pentru minori ºi familie.
(2) În raport cu natura ºi numãrul cauzelor, în cadrul parchetelor locale pot funcþiona secþii maritime ºi fluviale.
(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de cãtre Procurorul General al României, cu avizul ministrului justiþiei.
Art.86 - În localitãþile unde funcþioneazã sediile secundare ale tribunalelor ºi judecãtoriilor se înfiinþeazã sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentã, având aceeaºi circumscripþie cu sediile secundare ale instanþelor pe lângã care funcþioneazã.
Art.87 - (1) Parchetele generale sunt conduse de procurori generali.
(2) Parchetele judeþene, parchetele judeþene specializate ºi parchetele locale sunt conduse de prim-procurori.
(3) Procurorii generali ai parchetelor generale ºi prim-procurorii parchetelor judeþene exercitã ºi atribuþii de coordonare ºi control al administrãrii parchetului unde funcþioneazã, precum ºi a parchetelor din circumscripþie.
(4) Prim-procurorii parchetelor judeþene specializate ºi prim-procurorii parchetelor locale exercitã ºi atribuþii de administrare a parchetului.
Art.88 - Procurorii generali ai parchetelor generale au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor judeþene au calitatea de ordonatori terþiari de credite.
Art.89 - (1) În funcþie de volumul de activitate, la parchetele generale ºi judeþene, procurorul general sau, dupã caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncþi, iar la parchetele judeþene specializate ºi judecãtorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
(2) La Parchetul General Bucureºti ºi la Parchetul Municipiului Bucureºti, procurorul general sau, dupã caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncþi.
Art.90 - (1) Secþiile, serviciile ºi birourile parchetelor ce funcþioneazã pe lângã instanþe sunt conduse de procurori ºefi.
(2) Conducãtorul fiecãrui parchet repartizeazã procurorii pe secþii, servicii ºi birouri, în funcþie de pregãtirea, specializarea ºi aptitudinile acestora.
(3) Conducãtorul fiecãrui parchet repartizeazã dosarele procurorilor, þinând cont de specializarea acestora.
Art.91 - (1) În cadrul parchetelor funcþioneazã colegii de conducere, care avizeazã problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2) Colegiile de conducere ale parchetelor generale, parchetelor judeþene, parchetelor judeþene specializate ºi parchetelor locale au în componenþã procurori care deþin funcþii de nivelul celor prevãzute la art.52 alin.(2) pentru colegiile de conducere ale instanþelor.
(3) Dispoziþiile art.52 alin.(2)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor.
Art.92 - Dispoziþiile art.53 ºi 54 se aplicã în mod corespunzãtor ºi pentru organizarea ºi desfãºurarea adunãrilor generale ale procurorilor.
#PAGEBREAK#
Secþiunea a 4-a
Organizarea parchetelor militare
Art.921 - (1) Pe lângã fiecare instanþã militarã funcþioneazã un parchet militar. Pe lângã Curtea Militarã de Apel Bucureºti funcþioneazã Parchetul Militar General Bucureºti, pe lângã Tribunalul Militar Teritorial Bucureºti funcþioneazã Parchetul Militar Teritorial Bucureºti, iar pe lângã tribunalele militare funcþioneazã parchetele militare.
(2) Circumscripþiile parchetelor militare sunt prevãzute în anexa nr.2 care face parte integrantã din prezenta lege.
(3) Parchetele militare prevãzute la alin.(1) au fiecare statut de unitate militarã, cu indicativ propriu.
Art.922 - (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar General Bucureºti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
Art.923 - (1) Parchetele militare exercitã prin procurorii militari atribuþiile prevãzute la art.60, care se aplicã în mod corespunzãtor.
(2) Parchetele militare efectueazã urmãrirea penalã în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaþi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forþe multinaþionale, în condiþiile în care, potrivit unei convenþii internaþionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitatã jurisdicþia românã. Procurorii militari participã la ºedinþele de judecatã ce se desfãºoarã potrivit art.582.
(3) Parchetele militare dispun de poliþia judiciarã ºi de alte organe de cercetare penalã puse în serviciul lor ºi faþã de care exercitã atribuþiile prevãzute la art.60 lit.b).
(4) Dispoziþiile art.91 ºi 92 se aplicã în mod corespunzãtor.
Art.924 - (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueazã urmãrirea penalã trebuie sã facã parte cel puþin din aceeaºi categorie de grade.
(2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaºi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzãtoare, numit de conducãtorul parchetului la care este înregistratã cauza.
Art.925 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi Parchetului Naþional Anticorupþie funcþioneazã secþii sau servicii de combatere a infracþiunilor sãvârºite de militari care au fiecare statut de unitate militarã cu indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea ºi combaterea criminalitãþii, precum ºi pentru stabilirea cauzelor care genereazã sau favorizeazã criminalitatea în rândul militarilor, secþiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi Parchetului Naþional Anticorupþie organizeazã ºi desfãºoarã activitãþi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului Administraþiei ºi Internelor, precum ºi din cadrul altor structuri militare, pe bazã de protocoale.
TITLUL IV
Organizarea ºi funcþionarea Institutului Naþional al Magistraturii
Art.93 - (1) Institutul Naþional al Magistraturii este instituþia publicã cu personalitate juridicã, aflatã în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeazã formarea iniþialã a judecãtorilor ºi procurorilor, formarea profesionalã continuã a judecãtorilor ºi procurorilor în funcþie, precum ºi formarea formatorilor, în condiþiile legii.
(2) Institutul Naþional al Magistraturii nu face parte din sistemul naþional de învãþãmânt ºi educaþie ºi nu este supus dispoziþiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelor.
(3) Institutul Naþional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureºti.
Art.94 - (1) Institutul Naþional al Magistraturii este condus de un consiliu ºtiinþific format din 13 membri: un judecãtor al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, un judecãtor al Curþii de Apel Bucureºti, un procuror de la Parchetul General Bucureºti, desemnaþi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaþi de Facultatea de Drept a Universitãþii Bucureºti, Facultatea de Drept a Universitãþii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi ºi Facultatea de Drept a Universitãþii "Babeº-Bolyai" din Cluj-Napoca, 4 reprezentanþi aleºi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiþie, precum ºi directorul Institutului Naþional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu ºi îl prezideazã.
(2) Directorul Institutului Naþional al Magistraturii ºi cei doi adjuncþi ai acestuia sunt numiþi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ºtiinþific al Institutului Naþional al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridicã al Institutului sau al cadrelor didactice din învãþãmântul superior juridic acreditat potrivit legii.
(3) Durata mandatului membrilor consiliului ºtiinþific este de 3 ani ºi poate fi reînnoit, cu excepþia mandatului reprezentantului auditorilor de justiþie, care este ales pe un an.
(4) La ºedinþele consiliului ºtiinþific pot participa, fãrã drept de vot, reprezentanþi ai asociaþiilor profesionale legal constituite ale judecãtorilor ºi procurorilor.
Art.95 - Consiliul ºtiinþific al Institutului Naþional al Magistraturii propune proiectul de buget ºi hotãrãºte asupra problemelor care privesc organizarea ºi funcþionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituþii.
Art.96 - (1) Institutul Naþional al Magistraturii este finanþat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiþiile legii.
(2) Directorul Institutului Naþional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.
Art.97 - (1) Numãrul maxim de posturi pentru Institutul Naþional al Magistraturii se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Structura organizatoricã, statele de funcþii ºi statele de personal ale Institutului Naþional al Magistraturii se aprobã de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art.98 - (1) Personalul de instruire al Institutului Naþional al Magistraturii este asigurat, de regulã, din rândul judecãtorilor ºi procurorilor în funcþie cu o vechime de cel puþin 10 ani în magistraturã, care pot fi detaºaþi în condiþiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ºtiinþific al Institutului.
(2) Institutul Naþional al Magistraturii poate folosi, în condiþiile legii, ºi cadre didactice din învãþãmântul juridic superior acreditat potrivit legii, alþi specialiºti români ºi strãini, precum ºi personal de specialitate juridicã prevãzut la art.86 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor, pentru desfãºurarea procesului de formare profesionalã.
(3) Salarizarea personalului de instruire de altã specialitate decât cea juridicã este stabilitã prin Legea nr.50/1996 privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Art.99 - Prin hotãrâre a Guvernului se pot înfiinþa, în subordinea Ministerului Justiþiei ºi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesionalã continuã a grefierilor ºi a altor categorii de personal de specialitate.
#PAGEBREAK#
TITLUL V
Asistenþii judiciari
Art.100 - Asistenþii judiciari sunt numiþi de ministrul justiþiei, la propunerea Consiliului Economic ºi Social, pe o perioadã de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcþii juridice de cel puþin 5 ani ºi care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) au cetãþenia românã, domiciliul în România ºi capacitate deplinã de exerciþiu;
b) sunt licenþiate în drept ºi dovedesc o pregãtire teoreticã corespunzãtoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal ºi se bucurã de o bunã reputaþie;
d) cunosc limba românã;
e) sunt apte, din punct de vedere medical ºi psihologic, pentru exercitarea funcþiei.
Art.101 - (1) Asistenþii judiciari se bucurã de stabilitate pe durata mandatului ºi se supun numai legii.
(2) Dispoziþiile legale privind obligaþiile, interdicþiile ºi incompatibilitãþile judecãtorilor ºi procurorilor se aplicã ºi asistenþilor judiciari.
(3) Dispoziþiile referitoare la concediul de odihnã, asistenþã medicalã gratuitã ºi gratuitatea transportului, prevãzute de lege pentru judecãtori ºi procurori, se aplicã ºi asistenþilor judiciari.
(4) Asistenþii judiciari depun jurãmântul în condiþiile prevãzute de lege pentru judecãtori ºi procurori.
(5) Numãrul total al posturilor de asistenþi judiciari ºi repartizarea posturilor pe instanþe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiþiei.
Art.102 - Asistenþii judiciari exercitã atribuþiile prevãzute la art.58 alin.(2), precum ºi alte atribuþii prevãzute în Regulamentul de ordine interioarã a instanþelor judecãtoreºti.
Art.103 - (1) Asistenþilor judiciari li se aplicã dispoziþiile legale privind abaterile ºi sancþiunile disciplinare, precum ºi motivele de eliberare din funcþie prevãzute de lege pentru judecãtori ºi procurori.
(2) Sancþiunile disciplinare se aplicã de cãtre ministrul justiþiei.
(3) Împotriva sancþiunilor aplicate potrivit alin.(2) se poate face contestaþie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancþiunii, la secþia de contencios administrativ ºi fiscal a curþii de apel în circumscripþia cãreia funcþioneazã cel sancþionat. Hotãrârea curþii de apel este definitivã.
(4) Asistenþii judiciari pot fi eliberaþi din funcþie ºi ca urmare a reducerii numãrului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanþei.
(5) Sancþiunile aplicate asistenþilor judiciari ºi eliberarea din funcþie a acestora se comunicã Consiliului Economic ºi Social de ministrul justiþiei.
Art.104 - Prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic ºi Social ºi a Ministerului Justiþiei, se stabilesc:
a) condiþiile, procedura de selecþie ºi de propunere de cãtre Consiliul Economic ºi Social a candidaþilor, pentru a fi numiþi ca asistenþi judiciari de cãtre ministrul justiþiei;
b) condiþiile de delegare, detaºare ºi transfer al asistenþilor judiciari.
Art.105 - Magistraþii consultanþi în funcþie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sunt numiþi de drept în funcþiile de asistenþi judiciari ºi îºi continuã activitatea în cadrul tribunalelor de muncã ºi asigurãri sociale sau, dupã caz, al secþiilor sau completelor specializate.
TITLUL VI
Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanþelor ºi al parchetelor
Art.106 - (1) Toate instanþele judecãtoreºti ºi toate parchetele au în structurã urmãtoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare ºi relaþii publice;
e) biblioteca.
(2) Instanþele judecãtoreºti ºi parchetele pot avea ºi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevãzute la art.126 alin.(1) ºi art.127 alin.(1).
(3) Curþile de apel ºi parchetele generale, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi Parchetul Naþional Anticorupþie au, de asemenea, în structurã un compartiment de documentare ºi un compartiment de informaticã juridicã. Compartimentele de informaticã juridicã se pot organiza ºi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecãtoriilor ºi a parchetelor ce funcþioneazã pe lângã aceste instanþe.
(4) Instanþele ºi parchetele militare au în structurã ºi un compartiment de documente clasificate.
Art.107 - (1) Biroul de informare ºi relaþii publice asigurã legãturile instanþei sau ale parchetului cu publicul ºi cu mijloacele de comunicare în masã, în vederea garantãrii transparenþei activitãþii judiciare, în condiþiile stabilite de lege.
(2) Biroul este condus de un judecãtor sau procuror desemnat de preºedintele instanþei sau, dupã caz, de conducãtorul parchetului, care îndeplineºte ºi rolul de purtãtor de cuvânt.
Art.108 - (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanþelor sau parchetelor unde funcþioneazã.
(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preºedintele instanþei sau de procurorul general ori, dupã caz, de prim-procurorul parchetului.
(3) La curþile de apel, tribunale, tribunale specializate ºi parchetele ce funcþioneazã pe lângã acestea, compartimentele în care îºi desfãºoarã activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secþiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, la secþiile Parchetului Naþional Anticorupþie, la judecãtorii ºi parchetele ce funcþioneazã pe lângã acestea, de grefieri-ºefi.
(4) Personalul de specialitate informaticã va fi subordonat din punct de vedere administrativ preºedintelui instanþei din care face parte ºi profesional Direcþiei de exploatare a tehnologiei informaþiei din cadrul Ministerului Justiþiei.
(5) Personalul auxiliar de la instanþele ºi parchetele militare, de la secþiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi Parchetului Naþional Anticorupþie poate proveni ºi din rândul militarilor activi.
Art.109 - (1) Grefierii care participã la ºedinþele de judecatã sau la efectuarea actelor de urmãrire penalã sunt obligaþi sã efectueze toate consemnãrile despre desfãºurarea acestora ºi sã îndeplineascã orice alte însãrcinãri din dispoziþia ºi sub controlul preºedintelui completului de judecatã sau, dupã caz, al procurorului.
(2) La ºedinþele de judecatã, grefierii sunt obligaþi sã poarte þinuta vestimentarã corespunzãtoare instanþei unde funcþioneazã. Þinuta vestimentarã se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului ºi se asigurã în mod gratuit.
(3) La ºedinþele de judecatã, grefierii militari sunt obligaþi sã poarte uniforma militarã.
Art.110 - (1) În vederea informatizãrii activitãþii instanþelor ºi parchetelor, preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, Ministrul Justiþiei, Procurorul General al României sau, dupã caz, Procurorul General al Parchetului Naþional Anticorupþie iau mãsuri pentru dotarea tehnicã corespunzãtoare a acestora.
(2) Numãrul informaticienilor se stabileºte de cãtre preºedintele instanþei sau, dupã caz, de cãtre conducãtorul parchetului, cu avizul conform al direcþiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiþiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(3) În cazul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie ºi al Parchetului Naþional Anticorupþie, avizul prevãzut la alin.(2) nu este necesar.
(4) În vederea creãrii unui sistem informatic unitar ºi funcþional, instituþiile sistemului judiciar au obligaþia de a duce la îndeplinire mãsurile prevãzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiþiei.
(5) Dotarea tehnicã necesarã informatizãrii instanþelor militare, a secþiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi a parchetelor militare se asigurã de Ministerul Apãrãrii Naþionale.
#PAGEBREK#
TITLUL VII
Paza instanþelor judecãtoreºti ºi a parchetelor ºi protecþia judecãtorilor ºi procurorilor
Art.111 - (1) Paza sediilor instanþelor judecãtoreºti ºi a parchetelor, a bunurilor ºi valorilor aparþinând acestora, supravegherea accesului ºi menþinerea ordinii interioare necesare desfãºurãrii normale a activitãþii în aceste sedii se asigurã, în mod gratuit, de cãtre Jandarmeria Românã, prin structurile sale specializate.
(2) Numãrul de jandarmi angajaþi pe bazã de contract se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiþiei ºi a ministrului administraþiei ºi internelor, precum ºi a preºedintelui Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(3) Activitatea personalului prevãzut la alin. (2) este coordonatã de preºedintele instanþei sau de conducãtorul parchetului.
Art.1111 – (1) Instanþele ºi parchetele militare dispun de poliþia militarã pusã în serviciul lor de Ministerul Apãrãrii Naþionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliþie militarã va fi stabilit prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiþiei ºi a Ministerului Apãrãrii Naþionale.
(2) Poliþia militarã pusã în serviciul instanþelor ºi parchetelor militare este subordonatã preºedinþilor sau prim-procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instanþelor ºi parchetelor militare, a celorlalte spaþii folosite de acestea, a bunurilor ºi valorilor ce le aparþin, supravegherea accesului ºi menþinerea ordinii interioare necesare desfãºurãrii normale a activitãþii, se asigurã, în mod gratuit, de cãtre Poliþia Militarã.
(4) Numãrul personalului necesar pentru fiecare instanþã sau parchet va fi stabilit de ministrul justiþiei, la propunerea preºedintelui Curþii Militare de Apel ºi a secþiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
Art.1112 – Poliþia Românã ºi Jandarmeria Românã au obligaþia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuþiilor legale, instanþelor ºi parchetelor militare, secþiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi din cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie, pentru buna desfãºurare a procesului penal, la solicitare acestora.
Art.112 - Modul de utilizare a personalului de poliþie pentru asigurarea protecþiei judecãtorilor ºi procurorilor se stabileºte prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Parchetul Naþional Anticorupþie sau, dupã caz, Ministerul Justiþiei ºi Ministerul Administraþiei ºi Internelor.
TITLUL VIII
Gestiunea economico-financiarã ºi administrativã a instanþelor ºi parchetelor
CAPITOLUL 1
Organizarea departamentului economico-financiar ºi administrativ
Art.113 - (1) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Parchetul Naþional Anticorupþie, curþile de apel, parchetele generale, tribunalele ºi parchetele judeþene au în structurã câte un departament economico-financiar ºi administrativ, condus de un manager economic.
(2) Managerul economic este subordonat preºedintelui instanþei sau, dupã caz, conducãtorului parchetului în cadrul cãruia funcþioneazã.
(3) Departamentul economico-financiar ºi administrativ din cadrul tribunalelor ºi parchetelor ce funcþioneazã pe lângã acestea asigurã activitatea economicã, financiarã ºi administrativã ºi pentru tribunalele specializate ºi judecãtoriile sau, dupã caz, pentru parchetele din circumscripþia lor.
(4) Dispoziþiile alin.(1) ºi (2) se aplicã ºi Curþii Militare de Apel Bucureºti ºi Parchetului Militar General Bucureºti.
Art.114 - (1) Poate fi numitã în funcþia de manager economic persoana care a fost admisã la concursul organizat în acest scop de cãtre:
a) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, pentru managerul economic al acestei instanþe;
b) curþile de apel, pentru managerii economici ai curþilor de apel ºi ai tribunalelor;
c) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, pentru managerul economic al acestui parchet ºi pentru managerii economici ai parchetelor generale ºi judeþene;
d) Parchetul Naþional Anticorupþie, pentru managerul economic al acestui parchet.
(2) La concursul prevãzut la alin.(1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare ºi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.
(3) Numirea în funcþia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevãzut la alin.(1) se face prin ordin al conducãtorului instanþei sau, dupã caz, al conducãtorului parchetului care organizeazã concursul.
(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar ºi administrativ este încadrat de cãtre preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, Procurorul General al României, Procurorul General al Parchetului Naþional Anticorupþie, preºedintele curþii de apel sau, dupã caz, procurorul general al parchetului care funcþioneazã pe lângã curtea de apel, pe bazã de concurs sau probã practicã.
(5) Concursul prevãzut la alin.(1) ºi (4) se organizeazã potrivit unui regulament aprobat de preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, de ministrul justiþiei, de Procurorul General al României sau, dupã caz, de Procurorul General al Parchetului Naþional Anticorupþie.
Art.115 - Managerul economic are urmãtoarele atribuþii principale:
a) conduce departamentul economico-financiar ºi administrativ al instanþei sau parchetului în cadrul cãruia funcþioneazã;
b) rãspunde pentru gestiunea economico-financiarã a instanþelor sau parchetelor fãrã personalitate juridicã din circumscripþia instanþei sau a parchetului în cadrul cãruia funcþioneazã;
c) îndeplineºte, pe baza delegãrii primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuþiile acestora prevãzute de lege;
d) rãspunde de utilizarea creditelor bugetare ºi realizarea veniturilor, de folosirea cu eficienþã a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinþate instanþei sau parchetului, de organizarea ºi þinerea la zi a contabilitãþii ºi prezentarea la termen a situaþiilor financiare asupra situaþiei patrimoniului aflat în administrare ºi a execuþiei bugetare;
e) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor instanþelor ºi parchetelor ºi ia mãsuri pentru asigurarea condiþiilor materiale în vederea desfãºurãrii corespunzãtoare a activitãþii instanþelor ºi parchetelor;
f) ia mãsuri pentru elaborarea ºi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrãrile de reparaþii curente ºi capitale ale sediilor ºi obiectivelor de investiþii, urmãreºte ºi rãspunde de realizarea acestora;
g) organizeazã þinerea evidenþei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanþelor ori, dupã caz, a parchetelor, precum ºi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora.
Art.116 - Managerii economici, informaticienii ºi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilã ºi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice ºi contabile au calitatea de funcþionari publici, având drepturile ºi obligaþiile prevãzute de Legea nr.188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Art.117 - Preºedinþii instanþelor ºi conducãtorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
Art.1171 – (1) Instanþele militare care nu au sediul în municipiul Bucureºti ºi parchetele ce funcþioneazã pe lângã acestea au în structurã un compartiment economico-administrativ.
(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are urmãtoarele atribuþii principale:
a) întocmeºte documentaþia pentru achiziþiile publice, serviciile ºi lucrãrile necesare desfãºurãrii activitãþii instanþelor;
b) asigurã aprovizionarea cu materiale de întreþinere ºi uz gospodãresc, mijloace fixe ºi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfãºurãrii optime a activitãþii instanþelor;
c) asigurã întreþinerea ºi funcþionarea clãdirilor, instalaþiilor tehnico-sanitare de încãlzire, a celorlalte mijloace fixe ºi obiecte de inventar din dotare;
d) asigurã ordinea, curãþenia ºi paza bunurilor în sediile instanþelor;
e) întreprinde mãsuri pentru prevenirea ºi stingerea incendiilor, precum ºi pentru înlãturarea consecinþelor unor calamitãþi.
#PGEBREAK#
CAPITOLUL 2
Bugetele instanþelor ºi parchetelor
Art.118 - (1) Activitatea instanþelor ºi parchetelor este finanþatã de la bugetul de stat.
(2) Bugetul curþilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate ºi al judecãtoriilor este gestionat de Ministerul Justiþiei, ministrul justiþiei având calitatea de ordonator principal de credite.
(3) Bugetul pentru parchetele ce funcþioneazã pe lângã curþile de apel, tribunale, tribunale specializate ºi judecãtorii este gestionat de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(4) Bugetul instanþelor ºi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apãrãrii Naþionale, ministrul apãrãrii naþionale având calitatea de ordonator principal de credite.
Art.119 - (1) Curþile de apel ºi parchetele generale elaboreazã proiectele de buget anual pentru instanþele sau, dupã caz, parchetele din circumscripþiile lor.
(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin.(1) se transmit Ministerului Justiþiei sau, dupã caz, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(3) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi Parchetul Naþional Anticorupþie îºi elaboreazã propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sunt cuprinse ºi bugetele parchetelor ce funcþioneazã pe lângã celelalte instanþe judecãtoreºti.
(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) ºi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Bugetul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se aprobã de adunarea generalã a judecãtorilor acestei curþi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanþelor Publice.
(6) Proiectele de buget anual se elaboreazã de Curtea Militarã de Apel Bucureºti, respectiv de secþia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, dupã consultarea celorlalte instanþe ºi parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii ºi se transmit Ministerului Apãrãrii Naþionale.
(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale fondurile necesare potrivit art.118 alin.(4).
Art.120 - (1) Fiecare instanþã ºi fiecare parchet se încadreazã cu numãrul necesar de judecãtori sau, dupã caz, de procurori, precum ºi cu numãrul necesar de personal auxiliar de specialitate ºi personal al departamentului economico-financiar ºi administrativ.
(2) Preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie ºi preºedinþii curþilor de apel, împreunã cu ministrul justiþiei, Procurorul General al României sau, dupã caz, Procurorul General al Parchetului Naþional Anticorupþie analizeazã anual volumul de activitate al instanþelor ºi parchetelor ºi, în funcþie de rezultatele analizei, iau mãsuri pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art.121 - (1) Numãrul maxim de posturi pentru instanþe ºi parchete se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiþiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Pentru Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, numãrul maxim de posturi se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiþiei ºi a preºedintelui Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Pentru instanþele ºi parchetele militare, numãrul maxim de posturi se aprobã, potrivit alin.(1), cu avizul consultativ al ministrului apãrãrii naþionale.
Art.122 – (1) Statele de funcþii ºi de personal pentru curþile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecãtorii ºi parchete se aprobã cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiþiei.
(2) Statele de funcþii ºi de personal pentru fiecare instanþã militarã ºi parchet ce funcþioneazã pe lângã aceasta se aprobã prin ordin al ministrului justiþiei cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii ºi al ministrului apãrãrii naþionale.
#PAGEBREAK#
TITLUL IX
Dispoziþii tranzitorii ºi finale
Art.123 - se abrogã.
Art.124 - Pe lângã instanþele judecãtoreºti funcþioneazã, în condiþiile legii, urmãtoarele structuri:
a) serviciile de reintegrare socialã ºi supraveghere;
b) oficiile registrului comerþului;
c) alte structuri înfiinþate prin lege specialã.
Art.125 - (1) Statul este obligat sã asigure sediile ºi celelalte mijloace materiale ºi financiare necesare pentru buna funcþionare a activitãþii instanþelor ºi parchetelor.
(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureºti, consiliile judeþene ºi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziþia Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, a Ministerului Justiþiei, a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi a Parchetului Naþional Anticorupþie sediile necesare bunei funcþionãri a instanþelor judecãtoreºti ºi a parchetelor.
(3) Mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcþionãrii instanþelor militare, secþiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, precum ºi drepturile materiale ºi bãneºti ale personalului acestora se asigurã de Ministerul Apãrãrii Naþionale.
Art.126 - (1) Prin Regulamentul de ordine interioarã a instanþelor judecãtoreºti se stabilesc:
a) organizarea administrativã a curþilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate ºi a judecãtoriilor;
b) modul ºi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecatã, în vederea asigurãrii respectãrii principiilor distribuþiei aleatorii ºi continuitãþii;
c) atribuþiile preºedinþilor, vicepreºedinþilor, preºedinþilor de secþii, ale judecãtorilor ºi ale celorlalte categorii de personal;
d) organizarea ºi modul de desfãºurare a activitãþii colegiilor de conducere ale instanþelor judecãtoreºti ºi a adunãrilor generale ale judecãtorilor;
e) vacanþa judecãtoreascã;
f) modul de organizare, funcþionarea ºi atribuþiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
g) modul de organizare, funcþionarea ºi atribuþiile departamentului economico-financiar ºi administrativ.
(2) Regulamentul de ordine interioarã al instanþelor judecãtoreºti se elaboreazã de Consiliul Superior al Magistraturii ºi de Ministerul Justiþiei ºi se aprobã prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.127 - (1) Prin Regulamentele de ordine interioarã a parchetelor ºi Parchetului Naþional Anticorupþie se stabilesc:
a) organizarea administrativã a Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, a Parchetului Naþional Anticorupþie, a parchetelor ce funcþioneazã pe lângã curþile de apel, tribunale, tribunale specializate ºi judecãtorii;
b) atribuþiile procurorilor generali, prim-procurorilor ºi ale adjuncþilor acestora, ale procurorilor ºefi ºi ale procurorilor, precum ºi ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea ºi modul de desfãºurare a activitãþii colegiilor de conducere ale parchetelor ºi a adunãrilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia funcþiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de organizare, funcþionarea ºi atribuþiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f) modul de organizare, funcþionarea ºi atribuþiile departamentului economico-financiar ºi administrativ din cadrul parchetelor.
(2) Regulamentele de ordine interioarã prevãzute la alin.(1) se aprobã, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiþiei, la propunerea Procurorului General al României sau, dupã caz, a Procurorului General al Parchetului Naþional Anticorupþie.
Art.128 – se abrogã.
Art.129 - Referirile la Curtea Supremã de Justiþie cuprinse în actele normative în vigoare se considerã a fi fãcute la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
Art.130 - (1) se abrogã.
(2) Datele la care vor începe sã funcþioneze tribunalele specializate ºi localitãþile în care îºi vor desfãºura activitatea se stabilesc, în mod eºalonat, prin ordin al ministrului justiþiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Dispoziþiile prezentei legi privind managerii economici ai instanþelor ºi ai parchetelor se aplicã începând cu 1 iulie 2005.
(4) Funcþia de manager economic se echivaleazã cu funcþia de director executiv.
Art.131 - (1) Dispoziþiile art.56 alin.(1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplicã treptat, acþiunea încheindu-se pânã în anul 2007.
(2) Pânã în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanþele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiþiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioarã a instanþelor judecãtoreºti.
Art.132 – se abrogã.
Art.133 - (1) se abrogã
(2) Dispoziþiile art.135 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogã de la data de 1 iulie 2005.
Art.II – (1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, funcþiile de judecãtor inspector ºi procuror inspector se desfiinþeazã, iar posturile se transformã în posturi de judecãtor, respectiv procuror.
(2) Activitãþile aflate în curs de desfãºurare ale judecãtorilor inspectori ºi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecãtori sau procurorii desemnaþi de conducãtorii instanþelor judecãtoreºti sau parchetelor.
Art.III – (1) Circumscripþiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacãu, Braºov, Constanþa, Craiova, Oradea, Ploieºti ºi Târgu-Mureº care se desfiinþeazã prin intrarea în vigoare a prezentei legi, se redistribuie în concordanþã cu circumscripþiile teritoriale ale instanþelor militare în aceste localitãþi, potrivit anexei nr.2 la prezenta lege.
(2) Funcþiile reduse ca urmare a reorganizãrii instanþelor ºi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcþii ale Ministerului Justiþiei ºi ale Ministerului Public, cu luarea mãsurilor de finanþare prin transferul la aceste instituþii a fondurilor corespunzãtoare din bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale.
(3) Spaþiile ºi dotãrile materiale ale parchetelor militare desfiinþate, vor fi preluate de parchetele militare cãrora, prin redistribuire, le revin circumscripþiile teritoriale ale unitãþilor desfiinþate.
(4) Personalul auxiliar civil ºi militar din cadrul instanþelor ºi parchetelor militare care opteazã pentru transfer la instanþele ºi parchetele civile sau ale cãror funcþii au fost reduse, va fi transferat, þinându-se seama de opþiunea exprimatã, la instanþele ºi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localitãþi.
(5) La transferul personalului auxiliar civil ºi militar de la instanþele ºi parchetele militare, la instanþele sau parchetele civile, se þine seama, potrivit legii, de vechimea în muncã ºi de activitatea profesionalã. În acest caz, trecerea în rezervã sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.
Art.IV - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Legea nr.54/1993 privind organizarea instanþelor ºi parchetelor militare, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.209 din 13 mai 1999, cu modificãrile ulterioare, precum ºi orice alte dispoziþii contrare se abrogã.
Art.V – La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, alineatul (1) lit.e) al art.3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.503/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.523 din 18 iulie 2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se abrogã.
Art.V – (1) În Codul de procedurã penalã sau în alte legi speciale denumirea parchetelor se înlocuieºte cu denumirea prevãzutã în prezenta lege.
(2) În cuprinsul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Naþional Anticorupþie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.503/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.523 din 18 iulie 2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea ºi alte drepturi ale magistraþilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.924 din 18 decembrie 2002, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr.347/2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.525 din 22 iulie 2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi în orice alte acte normative, denumirea „procuror consilier” se înlocuieºte cu cea de „consilier”.
Art.VI - Alineatul (2) al articolului 8 din Legea nr.364/2004 privind organizarea ºi funcþionarea poliþiei judiciare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.869 din 23 septembrie 2004 se abrogã.
Art.VII – Regulamentele prevãzute de prezenta lege se actualizeazã ºi se adoptã în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi ºi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.VIII – (1) În termen de 30 de zile de la numirea în funcþie a preºedinþilor instanþelor ºi conducãtorilor parchetelor, potrivit procedurii prevãzutã de Legea nr.303/2004 privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanþelor ºi parchetelor.
(2) Atribuþiile membrilor actualelor colegii de conducere înceteazã la expirarea termenului prevãzut la alin.(1).
Art.IX – Anexa la Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciarã se înlocuieºte cu anexa nr.1 la prezenta lege.
Art.X - Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciarã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.576 din 29 iunie 2004, cu modificãrile ulterioare, inclusiv cu modificãrile ºi completãrile aduse prin prezenta lege, se republicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.
Comentarii articol (0)